271 matches
-
p. 126-139. Postică Gh., Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu, Chișinău, 1994. Idem, Civilizația veche românească din Moldova, Chișinău, 1995. Preda C., Circulația monedelor bizantine în regiunile carpato-dunărene, în SCIV 23, 1972, 3, p. 375-415. Pușcariu Sextil., Studii istroromâne, 1, București, 1926. Idem, Pe marginea cărților, V, București, 1936, p. 276-358. Idem, Limba română, vol. I. Privire generală, București, 1940. Rădulescu N. Al., Vrancea, geografia fizică și umană, București, 1937. Rădulescu A., Privire generală asupra moșnenilor și răzeșilor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Caragiu Marioțeanu, Dicționar aromân (Macedo-Vlah), DIARO, A-D, București 1997. Alexandru Niculescu, Language Loyalty - Culture Loyalty, în �Revue Roumaine de Linguistique" 20 (1975), 4. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, București 1963. Max-Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească, București 1994. Sextil Pușcariu, Studii istroromâne, I, București 1906. I. Tóth Zoltán, Primul secol al naționalismului românesc ardelean (1697-1792), trad. Maria Someșan, București 2001.
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările și
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
începând cu Calendar, scos de Petcu Șoanul în Șcheii Brașovului (1731). Pentru prima dată sunt prezentate multe publicații puțin cunoscute, editate în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia, între care și acelea scoase de prizonierii români în lagăre, de meglenoromâni sau istroromâni și de românii din exil. SCRIERI: Calendare și almanahuri românești (1731-1918). Dicționar bibliografic (în colaborare cu Nicolin Răduică), pref. Mircea Zaciu, București, 1981; Dicționarul presei românești (1731-1918) (în colaborare cu Nicolin Răduică), București, 1995. Repere bibliografice: Mircea Zaciu, Calendare și
RADUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
înscris apoi la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți. La recomandarea lui N. Iorga și-a întrerupt studiile un an, pe care l-a petrecut ca preceptor al tânărului Atta Constantinescu, la Abbazia, unde ia contact prima oară cu istroromânii și, totodată, poate să-și completeze cultura artistică. Din 1911, când își ia licența, funcționează ca profesor la liceul din Gura Humorului. Încă student fiind, în 1908, debutează cu o notiță în „Neamul românesc”. Ulterior mai colaborează cu note, scurte
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
scrise între aprilie 1795 și decembrie 1796. Le publică I. Genilie, autor și al unei prezentări succinte, care îl arată bine orientat în chestiuni de literatură și de folclor. Un articol despre românii din Istria (cu exemple din poezia populară istroromână), un altul, statistic, despre populația Principatelor și un studiu de istorie al lui Dimitrie Gusti, dedicat bătăliei de la Racova (Podul Înalt), dintre Ștefan cel Mare și armatele otomane, completează sumarul. R.Z.
MONDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288236_a_289565]
-
la „Aurora” (Hotin) și la „Revista Bucovinei” (Cernăuți) și a făcut parte din comitetele de conducere ale publicațiilor „Comunicări de istorie și filologie” și „Studii și cercetări științifice”. Ca și Leca Morariu și Petru Iroaie, C. se preocupă de folclorul istroromân, începând cu teza sa de doctorat, Istroromânii, publicată în 1937, și continuând cu Ciripiri ciribire (1935) și Texte istroromâne (1959). Culege basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
Cernăuți) și a făcut parte din comitetele de conducere ale publicațiilor „Comunicări de istorie și filologie” și „Studii și cercetări științifice”. Ca și Leca Morariu și Petru Iroaie, C. se preocupă de folclorul istroromân, începând cu teza sa de doctorat, Istroromânii, publicată în 1937, și continuând cu Ciripiri ciribire (1935) și Texte istroromâne (1959). Culege basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o serie de studii, de motivele stingerii folclorului
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
de istorie și filologie” și „Studii și cercetări științifice”. Ca și Leca Morariu și Petru Iroaie, C. se preocupă de folclorul istroromân, începând cu teza sa de doctorat, Istroromânii, publicată în 1937, și continuând cu Ciripiri ciribire (1935) și Texte istroromâne (1959). Culege basme și povestiri pe care le transcrie fonetic, însă în forme accesibile și nespecialiștilor, dar este interesat, într-o serie de studii, de motivele stingerii folclorului amintit, de particularitățile epicii populare. Culege și tipărește, de asemenea, folclor dacoromân
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
volum adunând studii despre D. Cantemir, Anton Pann, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, Jean Bart, Octavian Goga, St. O. Iosif, Gib I. Mihăescu și Ciprian Porumbescu, rețin atenția acele pagini care conțin documente mai puțin cunoscute, comentarii privind unele manuscrise. SCRIERI: Istroromânii, Hotin, 1937; Mensa academică, Cernăuți, 1938; Invocația în poezia populară, București, 1980; Studii de literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
literatură, Iași, 1983. Culegeri: Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Texte istroromâne, București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
București, 1959; Brăduleț de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
în octombrie 1912, susținând, astfel, cauza națiunilor balcanice ce vizau eliberarea teritoriilor locuite de către conaționali și care se aflau sub dominația Imperiului Otoman. La începutul secolului al XX-lea România a încurajat afirmarea identității naționale a comunităților românești (aromâni, meglenoromâni, istroromâni) existente în peninsula Balcanică, statul român sprijinind apariția unui sistem de învățământ în limba română în regiunile locuite majoritar de comunitățile aromânilor, atât în statele naționale balcanice cât și în regiunile ce se aflau încă sub controlul Imperiului Otoman. Aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ca limbă unitară, Provinciile pot da cel mult expresii discrete, poetice sau de îmbogățire, de expresivitate.” Critică pe Sadoveanu pentru abuzul de moldovenisme și pe Delavrancea pentru abuzul de provincialisme muntenești. Pe linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea de Litere din București catedra de Dialectologie și folclor romanic, catedră ce va fi ocupată până 1938 de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a-teismului agresiv, cu care s-a însoțit nu doar comunismul, ci și modernitatea, până în contemporaneitatea recentă, regândită de unii filosofi ca "postmodernitate". Limba aromână sau macedoromâna face parte din limbile romanice răsăritene, alături de română (sau dialectul daco-român), meglenoromână și istroromână. În vreme ce unii lingviști o consideră dialect al limbii române, alții, după anul 1990, susțin tot mai insistent că ea este limbă de sine stătătoare. Politic, aromânii s-au implicat în organizarea celui de al doilea țarat bulgar din 1186. Formațiunea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
domnești și în unele școli rurale sau orășenești, întreținute din daniile locale, ale unor biserici ori ale familiilor mai înstărite. Fondul lexical de bază al limbii române vorbite a rămas însă tot latina populară, ca și la dacoromâni, meglenoromâni și istroromânii din Balcani. Pentru că Transilvania a fost dominată politic de nobilimea maghiară latifundiară, urmată de cea a sașilor și secuilor catolicizați ori reformați, latina a fost aici nu numai limba cultică, dar și modelul lingvistic ideal în secolul al XVIII-lea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Moldovenii de dincolo de Bug, documentare istorice, (2000) • Premiul pentru curaj și conduită jurnalistică, Televest, 2001 • Cetățile de pe ape, documentar istoric, 2001 • Trafic XXI, anchetă, 2001 • Românii din Siberia, serie de 6 documentare, 2002 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2003 • Istroromânii, o enigmă a istoriei, documentar social-istoric, 2003 • Cu papucii prin deșert, documentar de călătorie, 2007 • Atunci și Acum, reportaj, 2006 • Premiul A.P.T.R. "Jean Louis Calderon", 2007 • Serbia după război. În căutarea adevărului, documentar politic, 2009 • Uganda, 15. Cea mai
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
comunitatea aromână (pentru care statul român sprijinise edificarea Albaniei) a început să dispară din istorie. Aromânii din sudul Albaniei, din Saranda, mi-au arătat cu emoție actele de identitate din anii '50, în care la "etnie" scria: "rumân". În cazul istroromânilor, un proiect pe care l-am realizat împreună, am avut surpriza să găsim mai multă informație în Croația decât în România, pentru că România și-a declinat legătura cu această comunitate istorică din motive politice, în anii '50. În ce-i
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
a vorbitorilor de limbă română după țara în care locuiesc (Sunt luați în calcul numai vorbitorii nativi) Sursa: Enciclopedia online WIKIPEDIA, accesibilă la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Limba româna, cu cele patru dialecte ale sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
puținii slavi rămași sunt asimilați de către daco-romani iar Între secolele VII - VIII, apare poporul român și limba sa. În sud : are loc slavizarea regiunii balcanice; mici grupuri de latinofoni se vor izola În regiunile muntoase: viitorii macedoromâni, megleno români și istroromâni Contribuția slavilor În etnogeneză: vocabular: 20% instituții politice: voievodate, cnezate, jupanate, boieri religie: organizarea a Bisericii, adoptarea cultului ortodox cultură: limba religioasă, de cultură și cea oficială este În perioada medievală limba slavonă (slava veche) elita: este formată inițial din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
odată cu formarea poporului român și face parte din limbile neolatine. Structura - substrat - daco -moesic, s-au păstrat 150 - 200 de cuvinte dacice strat latin - vocabular și structură gramaticală (80 %) adstrat slav meridional - elemente de vocabular și fonetică Dialecte: aromân, meglenoromân, istroromân. Sec. XVIII Se afirmă lupta de eliberare națională a românilor: 1744, Inochentie Micu În Supplex Libellus susține obținerea drepturilor pentru românii din Transilvania ( recunoașterea națiunii române, a limbii române). 1791, În Supplex Libellus Valachorum sunt reluate ideile și argumentele lui
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
română, se pornește de la forma *umbilicus > *umburic, în care prima parte, um-, a fost considerată articol nehotărât și deci s-a interpretat ca un buric. De remarcat că termenul buric există în cele trei dialecte sud dunărene (aromân, meglenoromân și istroromân), ceea ce este dovada că această falsă analiză s-a produs în perioada de comunitate a dialectelor, deci înainte de secolele 10-12. Buiestru „(cal) care merge făcând pașii cu picioarele de aceeași parte“ pare a fi derivat din lat. *ambulester. Construcția un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
evidențiază în condițiile speciale ale unor idiomuri pe cale de dispariție. Voi da exemple dintr-o excelentă descriere a istroromânei actuale din Croația, al cărei autor este A. Kovačec, lucrare de unde voi lua și alte referiri la acest idiom. Vorbitorii dialectului istroromân sunt toți bilingvi; pe lângă dialectul lor, vorbesc și croata. Vocabularul acestui dialect, aflat pe punctul de a dispărea, devine tot mai sărac, multe dintre cuvintele vechi dispar, printre acestea fiind și cuvinte derivate. În locul lor sunt împrumutate cuvinte croate, și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
croata. Vocabularul acestui dialect, aflat pe punctul de a dispărea, devine tot mai sărac, multe dintre cuvintele vechi dispar, printre acestea fiind și cuvinte derivate. În locul lor sunt împrumutate cuvinte croate, și astfel se ajunge ca „familiile“ semantice ale cuvintelor istroromâne să fie formate adesea dintr-un cuvânt românesc și mai multe cuvinte croate: alături de verbul farecâ „a fereca“ (< lat. fabricare), există și termenii, împrumutați din croată, pricuįí „a potcovi“, covâč, potkivâč și cov, toate cu sensul „fierar“. Cuvintele croate sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fabricare), există și termenii, împrumutați din croată, pricuįí „a potcovi“, covâč, potkivâč și cov, toate cu sensul „fierar“. Cuvintele croate sunt „motivate“ prin faptul că limba croată este limba oficială și are deci prestigiu. Prin introducerea cuvintelor croate în vocabularul istroromân, se realizează o importantă economie pentru vorbitorii bilingvi, fiindcă se reduce deosebirea dintre cele două limbi întrebuințate. Restrângerea sensului Tot în cazul idiomurilor pe cale de dispariție, eliminarea unui cuvânt vechi de către un împrumut este ușurată de faptul că termenul vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]