52 matches
-
1945, Istria este înglobată în Iugoslavia. Este un moment în care emigrația dă o lovitură aproape fatală comunității istroromâne. Etnonimul „vlahi” (în greacă "Βλάχοι", în documentele latine medievale "Vlachi", în sârbă și croată "Vlahi", apoi "Vlasi") este folosit și pentru istroromâni încă din Evul Mediu, dar este derutant, pentru că are sensuri diferite în funcție de popoarele care l-au utilizat sau îl utilizează, și în funcție de epocă. Bizantinii îl foloseau pentru toți românii, dar în documentele sârbești și croate a ajuns să desemneze și
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Morlaci", în italiană "Morlacchi") a fost folosit inițial pentru românii apuseni, dintre care provin istroromânii, dar și acesta a desemnat de asemenea păstori de alte etnii, și nu mai este folosit în prezent. Primul exonim care îi denumește numai pe istroromâni, "Ćići", le-a fost dat de croați. Apare în documentele latinești sub forma "Chichii", în cele italienești mai întâi sub forma "Chichi", apoi "Cici" sau "Cicci", iar la germanofoni "Tschizen", "Tschitzen", "Zitschen", "Tschitschen", "Ziegen", "Zische". Originea termenului ar fi că
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
despre care Ascoli precizează că era batjocoritor, astăzi în varianta "Ćiribirci", care, conform unei ipoteze neverificabile ar veni din propoziția "țire bire" „ține bine”. Croații mai folosesc și termenul "Vlasi". În mediul academic s-au folosit mai multe etnonime pentru istroromâni. Covaz îi numea "Rimgliani o Vlahi d'Istria", "Rimljani" fiind termenul folosit de croați și sârbi pentru cetățenii romani, Carlo de Franceschi, Ascoli și Vassilich - "Rumeni d'Istria", Ioan Maiorescu - „români istrieni”, Weigand - "Valaques d'Istrie". Termenul „istroromâni” a fost
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
etnonime pentru istroromâni. Covaz îi numea "Rimgliani o Vlahi d'Istria", "Rimljani" fiind termenul folosit de croați și sârbi pentru cetățenii romani, Carlo de Franceschi, Ascoli și Vassilich - "Rumeni d'Istria", Ioan Maiorescu - „români istrieni”, Weigand - "Valaques d'Istrie". Termenul „istroromâni” a fost folosit pentru prima oară de Asachi, apoi Miklošič, care folosise mai întâi termenul "istrischen Rumunen", l-a folosit pe cel de "istro-rumunisch", de la care se va generaliza numele limbii și al vorbitorilor săi. Pentru cei din insula Krk
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
imposibilă aceasta în limba maternă. În plus, atunci când istroromânii au dorit școală în română, au fost împiedicați să o aibă, din cauza croaților, care voiau să-i asimileze. Lipsa școlilor a făcut ca la începutul secolului al XX-lea 90% din istroromâni să fie analfabeți. Situația s-a îmbunătățit progresiv, mai ales după al Doilea Război Mondial, astăzi peste 95% fiind știutori de carte, dar în croată. Cei care se ridicau pe scara socială erau nevoiți s-o facă cu prețul asimilării
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
în alte țări. Religia istroromânilor este catolică în rit latin, dar la origine se pare că a fost ortodoxă, deoarece Ascoli afirmă că în satul Sucodru biserica fusese cândva ortodoxă înainte de a deveni catolică. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân, după Radu Flora este un grup de graiuri dacoromâne, iar după câțiva lingviști (Petar Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu) este o limbă romanică de est
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
bilaterale cu cel croat. Astfel, în 2011, într-o declarație comună de presă în urma unor convorbiri între cele două guverne, se afirmă că au „abordat și un subiect extrem de important și de mare interes pentru România, și anume comunitatea de istroromâni”, precum și că „un sprijin din partea autorităților croate pentru conservarea acestui bun cultural comun este și va fi extrem de apreciat de către România”. În anul 2000, la Pola (Croația) s-a organizat cel de-al III-lea simpozion internațional dedicat limbilor în
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
române, ceea ce a creat speranța că se va întreprinde ceva în scopul salvării identității și limbii istroromânilor. Cercetătorii și-au reluat activitatea de teren. Astfel, în 2007, un grup de universitari din Timișoara a reluat anchetele dialectale în localitățile cu istroromâni, iar în 2008, etnologi de la Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu au efectuat și ei o cercetare de teren. Un simpozion cu tema „Istroromânii: repere cultural-istorice”, organizat în 2008 de „Astra” a prilejuit și un spectacol dat de zvonciarii din Žejân
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
înregistrări audio și video, dicționarul lui Kovačec din 1998 în format online, lecții de istroromână etc. Alte acțiuni importante sunt întreprinse prin intermediul site-ului Istro-Romanian Community Worldwide al Marisa Ciceran, pentru publicarea a numeroase materiale de tot felul legate de istroromâni. Pe lângă literatura populară culeasă și publicată de cercetători în decursul timpului, datorită asociațiilor și proiectelor există de puțină vreme și o literatură cultă în istroromână, redusă cantitativ, care constă în poezii, unele pe muzică, amintiri, eseuri și traduceri. Unele creații
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
este genul acesta de documentar, dar, pentru că surprinde un moment al istoriei, i-aș spune reportaj cu valoare de document, reportaj-documentar. Am surprins momente unice în istoria unei comunități din Istria, Croația, momente cu valoare antropologică, pentru că acea comunitate de istroromâni dispare și, odată cu ea, dispare și unul dintre cele patru dialecte ale limbii române. Aceeași senzație de unicitate am trăit-o la românii de peste Bug, în Siberia, în Herța, Transcarpatia, sudul Basarabiei, la Moscopole și la Saranda, în sudul Albaniei
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
situația inițială a vlahilor - lai cum își mai spun, de oameni ocupanți, coloni, invadator, cuceritor. Cât privește macrotoponimul Llah = Valahia, poate fi evoluția etnonimului german ostrogot și gepid Ualah. Se știe că în secolul al XVII-lea o parte din istroromâni se chemau lahi-lai. Cercetarea atentă a acestei populații ar putea coborî în timp data la care sunt amintiți vlahii în documente; 976 pentru cei sudici și 907 pentru cei nordici (Gelu, dux Blacorum) cu aproape patru secole, după cum putem coborî
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în s.-comandă de joc, care are scopul de a ordona și armoniza mișcările dansatorilor, și s. de atmosferă, destinată să creeze și să întrețină veselia petrecerilor populare. Răspândită pe întreg teritoriul carpato-dunărean, specia apare, cu totul sporadic, și la istroromâni, în timp ce la aromâni și meglenoromâni nu este semnalată. Ariile de mare intensitate a prezenței acesteia (Maramureșul, Munții Apuseni, Țara Hațegului, Țara Bârsei, Bucovina) coincid, în general, cu acelea în care muzica de joc conservă forme arhaice. Aici melodiile jocurilor populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
de geniu Nikola Tesla, un nume prea puțin rostit astăzi de umanitate. Nikola Tesla s-a născut în data de 9 iulie 1856 pe țărmul Mării Adriatice, în satul Similian din provincia germană Lica (actuala Croație), întro localitate populată de istroromâni. În jurul naționalității lui Tesla planează o controversă puternică. Colonelul Corso îl considera sârb, Jan van Helsing îl crede croat, iar omenirea întreagă îl vede oricum dar numai cu origini românești nu. Tesla avea totuși sânge românesc, moștenit din genele părinților
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
de literatură română modernă și folclor a Universității din Cernăuți. Ceva mai tîrziu, în 1924, profesorul universitar M. se înscria la conservatorul cernăuțean pentru a-și perfecționa interpretarea la instrumentul preferat (violoncel). În 1927 întreprinde o călătorie de studiu la istroromâni, ce va fi repetată în 1928, în ambele drumețul prelungindu-și itinerarul, mai întâi în inima Italiei, apoi în Elveția și Franța. Își reluase și activitatea publicistică, pe care o va continua într-un ritm intens de-a lungul a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc (Serbia), T. Mihadaș, N. Saramandru (Aromânii). - A apărut în luna noiembrie numărul 4 al Buletinului Ginta Latină. - În cursul verii 1991 cadre didactice din Basarabia au audiat cursurile de vară „Cultura și Civilizația românească
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
nici o formă de manifestare proprie identității lor. Constrânși de nevoi și silnicie, oamenii au pribegit în locuri mai ospitaliere, rupându-se de vatra natală, topindu-se treptat în mediul în care i-a așezat soarta. Astăzi un grup restrâns de istroromâni de pe versanții Monte Maggiore, parțial deznaționalizați atrag atenția lumii civilizate mai mult ca o curiozitate de arheologie lingvistică. Zona de locuire a românilor din Istria este situată în partea central-estică a peninsulei Istria din Republica Croația în două grupuri de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
iar la sud de masivul muntos se află șapte mici localități din care cea mai populată este Susnevitza. Grupul nordic mai este cunoscut cu numele de Cici iar cel sudic de Ciribiri. Statistica din 1949 arată un număr de 1474 istroromâni în 1983 populația, scade la 581. Regiunea este extrem de săracă întrucât nu dispune de terenuri pentru agricultură sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și revadă locurile copilăriei și să reînvie limba lor maternă. Dânsele aveau intenția să facă o statistică exactă a celor cca. 500 istroromâni americani din zona metropolitană a New-York-ului și cu ajutorul Asociației „Andrei Glavina” să-i „conștientizeze” asupra originii lor. Vizitatoarele au comunicat că organizează în anul următor la New-York un congres al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc (Serbia), T. Mihadaș, N. Saramandru (Aromânii). A apărut În luna noiembrie numărul 4 al Buletinului Ginta Latină. În cursul verii 1991 cadre didactice din Basarabia au audiat cursurile de vară „Cultura și Civilizația românească
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nici o formă de manifestare proprie identității lor. Constrânși de nevoi și silnicie, oamenii au pribegit În locuri mai ospitaliere, rupându-se de vatra natală, topindu se treptat În mediul În care i-a așezat soarta. Astăzi un grup restrâns de istroromâni de pe versanții Monte Maggiore, parțial deznaționalizați atrag atenția lumii civilizate mai mult ca o curiozitate de arheologie lingvistică. Zona de locuire a românilor din Istria este situată În partea central-estică a peninsulei Istria din Republica Croația În două grupuri de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
iar la sud de masivul muntos se află șapte mici localități din care cea mai populată este Susnevitza. Grupul nordic mai este cunoscut cu numele de Cici iar cel sudic de Ciribiri. Statistica din 1949 arată un număr de 1474 istroromâni În 1983 populația, scade la 581. Regiunea este extrem de săracă Întrucât nu dispune de terenuri pentru agricultură sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Însă originare din satul istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și revadă locurile copilăriei și să reînvie limba lor maternă. Dânsele aveau intenția să facă o statistică exactă a celor cca. 500 istroromâni americani din zona metropolitană a New-York-ului și cu ajutorul Asociației „Andrei Glavina” să-i „conștientizeze” asupra originii lor. Vizitatoarele au comunicat că organizează În anul următor la New-York un congres al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
gr. avasilentoï) și îi descriau ca genus hominum vagus, incertis errans sedibus. Mai ales în sudul Dunării, �străinii" în mijlocul cărora trăiau - câteodată, numai temporar - îi denumeau - nu fără conotații peiorative - Tsintsari, Kutza Vlahi, Karvanagii, Karaguei (pe Aromâni), Ciri-biri, cici (pe Istroromâni) etc. De notat: nume colective, generice. Care altă populație de limbă romanică a primit - în fostul Imperiu roman - din exterior, de la �străinii" majoritari, atâtea nume etnice? Explicația este simplă: romanofonii, în Balcani, și românofonii din nordul carpato-danubian erau răspândiți pe
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
langue française, Société du Nouveau Littré, Paris, 1973 ebr. ebraic egipt. egiptean engl. englez FEW Walter von Wartburg, Französisches etymologisches Wörterbuch: eine Darstellung des galloromanischen Sprachschatzes, Bonn...Basel, 1929- fr. francez germ. german gr. grecesc got. gotic isl. islandez istr. istroromân it. italian it. merid. italian meridional î. H. înainte de Hristos lat. latin lat. cl. latin clasic lat. ecl. latin ecleziastic lat. med. latin medieval lat. pop. latin popular magh. maghiar MDA Academia Română, Micul dicționar academic I-IV, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001-2003
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]