2,990 matches
-
1794), în forma și cu sensul de azi (idee, imperial, imperiu, protecție, mediator, preliminarii, audiență etc.). Prezența multor termeni moderni (în Dicționarul Academiei prima lor atestare e uneori chiar din Văcărescu) se explică mai ales prin preluare din greacă și italiană (panică - etimologic, ca adjectiv: "având o înfricoșare panică", eroe, iroină, persone, indipendent, inconitu "incognito"). E clar că autorul avea o conștiință retorică. Secvențe retorizate, ornate, în stil înalt, alternează cu secvențe informative, tehnice, în stil mediu. Retorica însăși apare în
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
Giuseppe Maimone, o carte mai puțin obișnuită. Autoarea, românca Margareta Dumitrescu, și-a făcut studiile la București și la Palermo, iar acum predă limba română la Facultatea de Litere și Filosofie din Catania. Scrisă și publicată în limba italiană (o italiană foarte frumoasă), cartea domniei sale, Sulla parte VI del 'Gattopardo'. La fortuna di Lampedusa in Romania (Asupra părții a VI-a din 'Ghepardul', Soarta lui Lampedusa în România), alătură " așa cum o arată și titlul " două eseuri: primul o interesantă abordare critică
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
celor care normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele culte - în cea mai mare măsură latinizante (pauper). Foarte discutabilă e decizia normativă a pronunțării în hiat în cazul cuvintelor care provin în mod clar din franceză sau din italiană - fără posibilă sursă sau model latin. E vorba mai ales de situația - despre care de altfel lingviștii români au mai scris - în care impunerea prin normă a hiatului este etimologic abuzivă, pentru că se aplică unor cuvinte de origine cert romanică
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
însă că e vorba de o tendință reală: ceea ce este diftong la origine și diftong în uz rămîne hiat doar în dicționare. Pian apare în dicționarele noastre cu hiat (pi-an); în franceză cuvîntul conține un diftong (pia-no), ca și în italiană: pia-no(-for-te). Și în germană - posibil intermediar pentru cuvîntul românesc - dicționarele indică un diftong (cf. Der Grosse Duden 1986). Așadar, româna ar fi ales - în ciuda etimologiei și a tendințelor proprii (și deși avea modelul fonetic al silabei inițiale pia-, din
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
un climat sufletesc atît de românesc. Să nu-ți vină să crezi. La Steinhaus am avut surpriza ca Diego Lucerna, un spectator din sală să-mi ceară volumul Autobuzul cu cocoșați în varianta originală și să traducă pe loc în italiană orice vers îi cădea sub ochi. Stupoare generală. Asta da, gintă latină! Nu cumva poezia e cămila care intră în urechea acului?! Apoi periplul nostru a continuat, au urmat Bolzano, intrarea în Austria, cu clănțănit de dinți și multă zăpadă
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
punem topicuri inteligente!" - www.statistics.home.ro). Ne-ar putea consola faptul că preluări similare se produc și în celelalte limbi romanice: de exemplu în franceză ("J’aime bien créer plein de nouveaux topics", universffx.free.fr /forum) sau în italiană ("puoi inserire nuovi Topic in questo forum", infodomini.it). S-ar putea totuși spera într-o viitoare marginalizare a topicului; în fond, nu toate contextele preferă minima rezistență și uneori sinonimele firești revin: "Despre subiecte noi: Utilizatorii anonimi pot propune
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
neologisme; circulă însă (și dovada imediată o oferă atestările recente din Internet), ca denumire pentru o probă foarte populară de încercare a puterii, prin aducerea la orizontală a brațului adversarului - denumită în engleză armwrestling, în franceză bras de fer, în italiană braccio di ferro - și care în ultima vreme pare să capete statut de disciplină sportivă. Că numele e legat de personajul istoric Skanderbeg e destul de sigur; forma greu de confundat (inclusiv variantele ei, mai mult sau mai puțin justificate) și
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
a metodelor tehnice" și (mai ales la plural) 2) "chestiune, detaliu, termen sau expresie tehnică; ceva special care ține de domeniul sau de subiectul despre care este vorba". Din engleză a fost deja "exportat" în alte limbi, de pildă în italiană (între limbile romanice probabil cea mai apropiată de română din punctul de vedere al permisivității): cuvîntul tecnicalità "detaliu tehnic", adaptat morfologic, e acceptat de edițiile recente ale unor dicționare (Zingarelli 1999, De Mauro 2000; ultimul îi notează și conotația peiorativă
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
autodefinite drept școli iar uneori chiar ierarhii valorice (Sanguineti, de pildă, îl supradimensionează pe Gian Pietro Lucini și "îl lichidează" ca poet pe S. Quasimodo, privilegiind traducerile din liricii greci în dauna creației originale), Gîndul precumpănitor (Il pensiero dominante, Poesia italiana 1970 - 2000, Garzanti, 2001), alcătuită de poeții Franco Loi și Davide Rondoni, pun alături - în ordine alfabetică! - o sută cincizeci și șapte de autori din toate generațiile care au dat versuri de mare valoare în ultimele trei decenii. Alături de Biagio
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo Sissa, Edoardo Zuccato, Maria Luisa Vezzali. Selecția nu a fost deloc ușoară avînd în vedere că astăzi, în italiană, scriu circa opt sute de poeți. în afara acestui tip de culegeri, cu caracter general, există multe altele, între care și cel tematic. Acestuia din urmă îi aparține și antologia apărută cu cîteva luni în urmă Poeții melancoliei (I poeti della malinconia
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
în literatura noastră actuală, și nu numai, insistînd ar însemna să vrem să forțăm uși deja deschise. în schimb nu este nepotrivit să constatăm cu satisfacție că versiunea italiană este nu numai fidelă, ci și inspirată. Apropierea limbii noastre de italiană ascunde dificultăți perfide care explică de ce, cu rare excepții, vocea poetică românească sună strident în limba lui Montale. Din fericire, nu este cazul celor trei compoziții lirice, figurînd în juxtă în volumul Poeții melancoliei. Cît de nepotrivit ar fi sunat
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
ca și, mai tîrziu, Eta Boeriu), și de la Blaga cel sedus de mirajele luzitane, doritor a trimite "bănuitului Sud un gînd fără greș", la Aurel Rău și Adrian Popescu, evocatori insistenți ai unor drumeții italice și traducători din spaniolă și italiană, se întinde un domeniu al unui soi de compensație moral-geografică, sub un olimpic senin goethean. Iată că apare însă un bard ce nu ezită a-și asuma cu semeție Nordul: sătmăreanul George Vulturescu. Să precizăm că e vorba în stihurile
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
20 de studenți" (C 10-16.07.2000). Familia lexicală se poate completa oricând cu alte derivate și compuse ad-hoc: "românii telenovelofili" (Academia Cațavencu 37, 1999, 7). Culegerea din Internet a diverselor formații lexicale confirmă ușurința derivării în anumite limbi romanice (italiana furnizează exemple foarte asemanătoare ca formă și sens: "Ma come siete telenovelisti!"; "meccanismi "telenovelici""; "feuillettonesco e telenovelistico"; "la struttura telenovelistica..." etc.); oricum, derivatele românești atrag cu adevărat atenția prin mulțimea atestărilor.
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
Paleolog m-a îmbrățișat cu generozitate în toamna lui 1976, pe peronul Gării de Nord. La 88 de ani, pe lîngă vitalitate, emana o prospețime, o «bună mireasmă», cum se spune despre sfinți, greu de uitat. Mi-a spus cîteva cuvinte în italiană (soția îi era, de altfel, italiancă) și pronunția îi era de-a dreptul muzicală... (...) Venise în Capitală pentru Brâncuși - un colocviu sau o conferință. Mă izbea masivitatea lui, care, corelată cu barba și cu paltonul lung ca o dulamă călugărească
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis” (dotcoma.it); „downloadate s= „downloadați”ț îl nuovo player!” (oggettiweb.it). Chiar în
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
prin termenul sfidare; e de altfel interesant că și în alte limbi romanice pare a fi fost o oscilație asemănătoare, în care cel care a câștigat teren a fost tocmai cuvîntul corespunzător românescului sfidare ( în franceză: défi față de provocation, în italiană: sfida față de provocazione). Probabil că în română conotațiile negative ale lui sfidare au fost totuși mai mari decît cele ale cvasi-sinonimului provocare. În Internet abundă atestările acestuia din urmă: "o provocare pentru management", "o mare provocare pentru Guvern" ( adevarul.kappa
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
chiar dacă, e drept, este vorba mai ales de epitete depreciative pentru persoane ( papă-lapte, zgîrie-brînză, tîrîie-brîu), aproape deloc de nume de instrumente (cîteva, tehnice, ar putea fi calcuri: bate-pupa, sparge-val etc.; în alte limbi romanice, de pildă în franceză și în italiană, procedeul e foarte productiv: fr. tourne-disque, giradischi "învîrte-discuri" = "pick-up", fr. tournevis "învîrte-șuruburi" = "șurubelniță", it. lavapiatti, "spală-vase" = "spălător de vase"). Oricum, argoul românesc e format în cea mai mare parte pe baza modificării semantice prin metaforă, metonimie a unor cuvinte ale
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
Din clipa aceea, preotul l-a ținut pe omul respectiv la el în gazdă, nu a mai plecat cât a trăit preotul, și mult după aia... și el venea, cum stătea foarte aproape, să-mi predea cursuri de franceză, de italiană, de astronomie, de botanică... Anii respectivi i-am petrecut cu el făcând insectare; noaptea mă chema să vedem stelele. Era un om absolut formidabil, n-am înțeles niciodată, nu spunea nimănui de unde vine și unde pleacă și după foarte mulți
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
sărbătorit în Apostrof în ultimul număr apărut (7/2006), revista APOSTROF îl sărbătorește pe prozatorul Norman Manea (n. 10 iulie 1936), la împlinirea vârstei de 70 de ani. Scriu în Apostrof despre sărbătorit Marco Cugno (în calitate de traducător al său în italiană), Sanda Cordoș (despre "clovn" și "huligan" în scrierilelui N. M.), Ruxandra Cesereanu (despre relația - dictator artist la N. M.), Ștefan Borbely (despre Anii de ucenicie ai lui Augustin Prostul), Corin Braga (despre "stil și traumă" la N. M.), Matei Călinescu
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
Rodica Zafiu Vin, viță și vie sunt cuvinte moștenite din latină - din vinum, vitea (în latina clasică: vitis), vinea; s-au păstrat aproape în totalitate și în celelalte limbi romanice, în forme foarte apropiate: vin e în franceză vin, în italiană și spaniolă vino, în portugheză vinho; viță e în italiană vite, în spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
latină - din vinum, vitea (în latina clasică: vitis), vinea; s-au păstrat aproape în totalitate și în celelalte limbi romanice, în forme foarte apropiate: vin e în franceză vin, în italiană și spaniolă vino, în portugheză vinho; viță e în italiană vite, în spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
s-au păstrat aproape în totalitate și în celelalte limbi romanice, în forme foarte apropiate: vin e în franceză vin, în italiană și spaniolă vino, în portugheză vinho; viță e în italiană vite, în spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară ca o mărturie a continuității culturii vinului în istoria
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
echipă întreaga de bucătari, medici și antrenor de fitness. André Rieu - Omul de familie Pentru André Rieu, familia este cel mai important factor în succesul lui. Este căsătorit de 40 de ani cu Marjorie, o fostă profesoară de germană și italiană. Cuplul are doi fii, Marc (care este pictor) și Pierre (care este vicepreședinte al André Rieu Productions). André și Marjorie au patru nepoți, dintre care trei au început deja să studieze vioară. “Întotdeauna am vrut să mă căsătoresc cu o
Participă la eveniment şi ai şansa să dăruieşti bucurie, cu o 9atitudine! [Corola-blog/BlogPost/94283_a_95575]
-
Flamandul Germain Droogebroodt are un nume care se traduce cu ”pâine uscată”. Nimic în comun cu stilul suculent, plin de vervă și entuziasm caracteristic purtătorului său. Pe post de teren de întâlnire pune la dispoziție germana, franceza, spaniola, engleza sau italiana, dar limbajul nonverbal își găsește făgaș de curgere fără a ține seama de încorsetările gramaticii. Ca-n volumul său cel mai recent de poezii, cu titlul În curgerea timpului: albia empatiei e doar un contur de dorință. Poetul Droogenbroodt iubește
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
scurtă explicație — Paukenmesse Mass in time of war sau Paukenmesse Missa in tempore belli. Dacă titlul în engleză este foarte clar, în limba italiană el poate crea confuzii în rândul melomanilor, cu toate că Haydn însuși a scris pe manuscris, explicația în italiană. Bello — este frumos, dar bellare înseamnă a se război. Chiar noi, în limba română avem expresia „în perioada interbelică”, sau spunem că cineva ar fi „o persoană belicoasă”. Deci traducerea ar fi ”în timpuri de război”. Paukenmesse în limba germană
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]