1,301 matches
-
numeroase tuneluri. Odată cu căderea celei de a doua nopți, de când plecasem din România, am pătruns în Italia. Am apelat telefoanele și am vorbit cu copiii care ne așteptau nerăbdători. Era însă un drum foarte lung căci trebuia să parcurgem peninsula italică din nord până în sud aproape de Napoli. Sub cerul înstelat, cu vraja sa misterioasă, un microbuz alerga ca un bolid pe autostrăzile din istorica Italie... Pășisem pe un tărâm necunoscut și un fior plăcut ne-a inundat inimile. Gândurile deja se
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400132509.html [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
este pe deplin elucidată. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Roma, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele de origine italică (deci indo-europeană), a doua de origine etruscă. Din prima grupă se remarcă încercările de a explica Roma prin numele vechi al Tibrului, Rumon, sau printr-un termen topografic cu referire la una din cele șapte coline tradiționale pe care este
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
pom“ (care crește și se înalță), cuvânt panromanic moștenit de noi: ram. În Exerciții de limbă ebraică, B., 1927, p. 86 de I. Popescu Mălăiești găsim rum „a se ridica“. În felul acesta se explică și ruma „mamelă“ din limbile italice nespecificate, căci apropiat de forma mamelei este mamelon „o ridicătură de teren, o înălțime“. În continuare ne ocupăm de cuvinte înrudite cu cel în discuție și anume: egeo-cretanul harmo „înălțime“, herma, „piscul, stânca în picioare“ (P. Faure, Viața de fiecare
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Întâlnim chiar în îndepărtata Coree cuvintele orom, oram „munte, înălțime“ (Sevortian, p. 473). Amintim aici și v. gr. oros „munte“. Concluzia noastră este că termenul pentru „înălțime, ridicătură“ este în primul rând turcic-semitic și dacă s-a aflat în limbi italice el are origine așa-zis mediteraneană. De fapt, consoana r se află și în i.e. *eredh „a se ridica“ (cf. lat. arduum „munte“ > rom. Ardeal), de asemenea și numele muntelui: gora la slavi, giri la indieni, gairi la iranieni, kara
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
câteva veacuri mai târziu se semnalează Renașterea ioniană. Dar, ne înștiințează Ad. Reinach, „Grecia ioniană a fost, față de civilizația minoiană, ceea ce a fost Renașterea italiană față de civilizația greco-romană”... La rândul lui, poporul roman a luat naștere prin amestecul principalelor populații italice: ligurii la nord, dar mai ales etruscii (locuiau în Etruria), latinii (locuiau în Latium) și sabinii. Peste câteva secole, Europa va fi invadată de semințiile asiatice, vor avea loc alte amestecuri cu ele, cu migratorii germani și slavii, astfel constituindu
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1464188299.html [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
4 Caracteristici 1. Lista caracteristicilor și statisticilor prezentată mai jos indică, acolo unde este cazul, tipul unității statistice pentru care trebuie compilate statistici și necesitatea de a fi compilate cu frecvență anuală sau multianuală. Statisticile și caracteristicile scrise cu caractere italice sunt de asemenea incluse în listele modulului comun. 2. Statistici demografice anuale: Cod Titlu Comentarii 11 11 0 Numărul întreprinderilor 11 12 0 Numărul de întreprinderi înființate 11 13 0 Numărul de întreprinderi desființate 11 21 0 Numărul unităților locale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88532_a_89319]
-
din prezentul regulament. Secțiunea 4 Caracteristici 1. Lista caracteristicilor și statisticilor prezentată mai jos indică, acolo unde este cazul, tipul unității statistice pentru care trebuie elaborate statistici, precum și frecvența de elaborare, anuală sau multianuală. Statisticile și caracteristicile scrise cu caractere italice sunt de asemenea incluse în listele modulului comun. 2. Statistici demografice anuale: Cod Titlu Comentarii Date demografice 11 11 0 Numărul întreprinderilor 11 21 0 Numărul unităților locale 3. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici anuale: Cod Titlu Comentarii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88532_a_89319]
-
din prezentul regulament. Secțiunea 4 Caracteristici 1. Lista caracteristicilor și statisticilor prezentată mai jos indică, acolo unde este cazul, tipul unității statistice pentru care trebuie elaborate statistici și frecvența de elaborare, anuală sau multianuală. Statisticile și caracteristicile scrise cu caractere italice sunt de asemenea incluse în listele modulului comun. 2. Statistici demografice anuale: Cod Titlu Comentarii 11 11 0 Numărul întreprinderilor 11 12 0 Numărul de întreprinderi înființate 11 13 0 Numărul de întreprinderi desființate 11 21 0 Numărul unităților locale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88532_a_89319]
-
din Regulamentul (CEE) nr. 1907/90 trebuie să fie imprimat(ă) sau aplicat(ă) în așa fel încât să nu acopere nici una din indicațiile aplicate pe ambalaj. Termenul "extra" se imprimă pe banderolă sau pe dispozitivul de etichetare cu caractere italice de cel puțin un centimetru, urmate de termenii "până la" și de cele două serii de numere prevăzute în art. 9 alin. (1) al doilea paragraf din prezentul regulament indicând a șaptea zi de la ziua ambalării sau a noua zi de la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91411_a_92198]
-
dacă este necesar, să acopere banderola sau dispozitivul de etichetare de origine. 3. În cazul unui control al ambalajelor mici care poartă mențiunea "extra", banderola de control trebuie să conțină mențiunile prevăzute în alin. (1) și cuvântul "extra" în caractere italice de un centimetru. Articolul 33 Toleranța pentru defectele de calitate 1. Se admit următoarele toleranțe cu ocazia efectuării controlului unui lot de ouă clasificate în categoria A și a ouălor spălate: a) la centrul de ambalaj, chiar înainte de expediere: 5
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91411_a_92198]
-
creșterea și afirmarea întregului univers, cu toate articulațiile sale spațiale și temporale. Firește, în această creație, predomină de departe cadrul general european, de la Atlantic la Marea Neagră și din cețurile reci ale Britanniei până în insulele fierbinți ale Greciei și în cizma italică. Ca segment temporal și de civilizație, pare să fie preferată Antichitatea (lumea clasică mai ales), prin desele referiri la Eros, care „saltă nebunește” („Misterele nopții”)[4], la „altarul Vestei” și la „Marte-n glorii” („Ce-ți doresc eu ție...”)[5], la
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
rubricii noastre mai sus amintite, aflați într-o epocă în care globalizarea își face simțită prezența, prin reluarea acestui studiu reconfirmăm potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. În spațiul mediteranean, mai ales în Peninsula Italică, legăturile și deci prezența românilor acolo au o istorie foarte veche. De fapt, ea se confundă cu însăși nașterea poporului român. Într-un anume fel este o legătură a acelor zone cu spațiul carpatic de aproape doua milenii. Născut în
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
a născut, peste veacuri, neamul românesc, cu limba sa distinctă. Tot atunci, mulți dintre autohtonii din stânga Dunării au fost purtați în capitala Imperiului și în alte zone ale Italiei și nu numai. Primele știri sigure de prezențe românești în spațiul italic datează din secolul al XV-lea. Atunci, oamenii lui Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt au peregrinat de la Veneția la Roma în încercarea de a se aduna creștinătatea pentru a riposta asaltului islamic asupra Europei. În veacurile următoare s-au
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
aflat la studii, ani de zile, la Torino, Alexandru Averescu, viitor mareșal și premier. După studii, acolo a petrecut alți ani, în calitate de diplomat, Duiliu Zamfirescu. Zeci de mii de români s-au aflat în anii primului război mondial în spațiul italic. Acolo s-a format o legiune română, compusă din ardeleni și bucovineni ce aveau drept țel înfăptuirea României Mari. În Italia interbelică s-au deschis două instituții academice ce au dobândit rapid un prestigiu european, respectiv Academia Română de la Roma și
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
latine vulgare cu limba geto-dacilor, considerată de N. Densușianu, Emil Alexandrescu și alți istorici și filologi că este o limbă protolatină, vorbită atât pe teritoriul Daciei cât și pe teritoriile altor neamuri (etrusci, latini ș.a.), înainte de venirea romanilor în peninsula italică, cred că afirmațiile din DEX sunt discutabile. De aceea pun la îndoială multe etimologii specificate-n DEX ca având origine latină, pe care le apreciez ca fiind „ciudate” (ca să nu folosesc alt adjectiv). De pildă: Cuvântul „moș”. DEX-ul spune
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
lucru, nu-i așa? Și istoria surprinzătoare a normanzilor nu se oprește aici. Voi reveni în curând... Că o notă de final, vă reamintesc că și istoria înființării Romei are legătură cu legendă troianului Eneas care a ajuns în peninsula italica după războiul Troian și a pus bazele unei cetăți. Ce mică și plină de traci e lumea! :)))) Daniel Roxin http://daniel-roxin.ro/ P.S. Mulțumiri profesorului Avram Fițiu pentru faptul că mi-a atras atenția asupra acestui subiect! Recomandare carte: Românii
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? by http://uzp.org.ro/de-ce-a-invatat-limba-daca-richard-i-al-normandiei-in-secolul-x/ [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
Nyagova, de Strâmba (1374) Kryva, de Slatina (1409) Solotvina, de Talabor (1485) Tereblia, de Taras (1419) Teresva, de Târnova (1411) Ternovo, de Teceu (1410) Tiachiv, de Uglea (1411) Uglia, de Voinești (1410) Vonigovo (în paranteză data atestării în documente; cu italice denumirea dată de administrația ucrainiană). * Pentru a aprecia eficiența coroborării mai multor surse în depistarea adevărului ascuns frecvent de scăpări mai mult sau mai puțin involuntare, trebuie relevat și faptul că investigațiile nobiliare de la mijlocul sec. XVIII, deși recunosc unor
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Enciclopedia_familiilor_nobile_maramure_elena_armenescu_1340393942.html [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
ca într-o zi străin trăită, ce răsucire-o să mă scape din aria nepotrivită? Dar ce minune amândouă, ce primenire fără seamăn să-ncerci întruna trupuri noi, și pe pământul ferm, și-n leagăn! să-ntind numai un vârf italic s-atingă marea, s-o dezmierd, ori cu un pinten să mă pierd de tot pământul de sub talpă? versul e-adânc, țărâna caldă. PRIMENIRE Ce veselie în acidul serii când silitorul ceas de sărbătoare ar vrea s-adune pâinea lângă
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1480501560.html [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
arătat N. Drăganu - autohton. Dar în volumul Dacoromania, B., 1983, p. 107 se face următoarea remarcă în legătură cu articolul lui N. Drăganu, Din vechea nostră toponimie, I, p. 109-146: „Tâmpa“ < preroman *timpa. Se fac referiri la albaneză și la unele dialecte italice, fără a se exclude și legătura cu gr. tempe, tempea. Între originea latină și tracica, autorul pledează pentru prima“. Și noi bănuim că toponimul Tâmpa ar putea fi anteroman dacic, insă ne sprijinim pe comparația cu skr. tâmpa „vacă“ (inf.
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1424156991.html [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
aceea a trebuit să apeleze la informațiile culese de pe internet, ca cele relatate în paginile cărții să fie cât mai temeinic documentate, iar gândurile transmise cititorului cât mai corecte. Textele culese de pe internet sunt subliniate în carte printr-un scris italic, ca mai târziu să nu fie considerat un plagiator. Tot asa a apelat și la obținerea unor imagini, dacă acestea erau executate mai calitativ decât cele luate de autor la fața locului, cu instrumentele avute la îndemână, mai mereu neperformante
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1492490063.html [Corola-blog/BlogPost/370761_a_372090]
-
artist : Maria Codreanu) este mai greu decât orice încercare pentru că în mine culele de cuvinte prind în ele metafore greu de pictat și atunci aleg alt material mai ușor de modelat mai simplu de privit când ploile aleargă împresoară sămânța italicelor litere pe care le-am rugat să cânte cântau oricum le-am cerut blând să mă învețe tăcerea vibrau atât de zgomotos încât le-am apăsat cu amândouă palmele pe care cu un pocnet simplu le-am unit au răsărit
SĂ FIU EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1442184993.html [Corola-blog/BlogPost/347173_a_348502]
-
însă și atunci o greșeală. Lăsase pe alții să se răfuiască cu cei în cauză și căzuseră atunci și capete nevinovate. Mai răi fuseseră câinii decât stăpânul. Urmă după aceea expulzarea evreilor nu numai din Roma ci și din peninsula Italică, unii dintre ei fiind înrolați cu forța în rândurile legiunilor imperiale și trimiși să lupte împotriva barbarilor. Lucrurile se mai calmară însă în anii următori. Acum însă, Tiberius gândindu-se la Palestina își aduse aminte și de procuratorul Ponțiu Pilat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415055189.html [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
a valorilor umane perene dar și a defectelor speciei. Să faci niște statui sau grupuri statuare într-o piațetă cu arteziană niște personagii care să depene - prin mișcare și dialog, sunet, culoare și lumină - miturile străvechi ale lumii etrusce și italice cu semințiile lor preromane și precreștine, iată un prilej de îmbunare sufletească și plecăciune adâncă în fața istoriei jertfelnice și valențelor artistice ale omului. Referință Bibliografică: Toboșarul de pionieri, la doi pași de Pamela...Andreson în Vegas ! (V) / George Nicolae Podișor
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Tobosarul_de_pionieri_la_doi_pasi_de_pamela_andreson_in_vegas_v_.html [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
XVII și XVIII, sculpturi din Spania și Italia. Aici ne oprim privirile în fața imensului tablou care ocupă o parte din perete, o tapiserie lucrată cu migală, în culori diafane, reprezentând o scenă mitologică. Ne dăm seama că este Diana, divinitate italică, identificată cu Artemis, zeița vânătorii, fecioară sălbatică, singuratică, ce cutreiera pădurile însoțită de câini, dăruiți de zeul Pan, inventatorul naiului. Artemis ucidea animalele cu arcul și săgețile. În tablou este înconjurată de câini și în mână are arcul. Mai descoperim
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
o sinonimie infinită, decât vacuitate. De acum înainte, eul devine altcineva: “Destinul îi jucase o farsă. Pusese, de la sine putere, un punct. Dar nu la capătul poveștii. Un punct interior. Sfredelitor. Nu o pauză. O împunsătură adâncă. Hăul. Punctul despărțitor” (italicele îi aparțin autoarei). Vom nota că ideea fracturii lăuntrice, a sciziunii, este reluată, și întărită, printr-o sugestivă mise en abyme, mai târziu, la internarea în spital: “Corina își fixă privirea în tavanul crăpat exact pe mijloc, de parcă ar fi
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425959893.html [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]