95 matches
-
are sub tipar volumul Scrivere un libro di novelle. Boccaccio autore, lettore, editore - Longo, Ravenna. Studiul de față, inedit, pornește de la pățaniile frumoasei Alatiel, răpită și iubită pe rând de mai mulți bărbați. Adevărata revoluție înfăptuită în ultimele decenii de italieniști, filologi și paleografi a schimbat profund judecata comună asupra lui Boccaccio și a Decameronului. Săpăturile intertextuale au făcut posibilă identificarea în țesutul operei a unor eșantioane extrase din textele clasice și a unor fire în filigran de matrice filosofică; exact
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
lingvist, doctor în filologie, în 1971. Lector de limba română la Paris (1969-1970). 8. Ghiță Florea (n. 1931), istoric și critic literar. 9. Sorin Stati (1932-2008), lingvist și profesor universitar în România și Italia. 10. Gheorghe Lăzărescu (1922-2006), istoric literar, italienist, specialist în relațiile culturale și literare româno-italiene. 11. Mircea Tomescu (1916-1969), bibliolog. Director al Bibliotecii Centrale Universitare. 12. Glasul Patriei. Organ al Comitetului Român pentru repatriere. Apare la Berlin în perioada 1955-1972. 13. Paul Miclău (1931-2011), semiotician, poet, prozator, traducător
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Mihai Banciu Prietenia mea cu italienistul Mihai Banciu, apreciat traducător din Luigi Pirandello (Nuvele pentru un an, 1989), sau Robero Pazzi (Evanghelia dupa Iuda, 2004) datează din vremea ,,Echinoxului’’. Mutat la București, fostul meu coleg lucrează, după absolvire, la BCS, apoi, prin 90, datorită competenței și
Doi poeți - Mihai Banciu by Mihai Banciu () [Corola-journal/Imaginative/3323_a_4648]
-
Geo Vasile Poezia și proza tânărului Eminescu constituie tot atâtea proiecții, măști, avataruri liricodramatice și filosofice ale autorului însuși. Personaje ca Toma Nour, Ioan (din romanul Geniu pustiu, tradus de regretatul italienist Marin Mincu prin Genio desolato), Andrei Mure- șanu sau Horia, întrupează atât tentativa titanică sau luciferică a demonului romantic, răzvrătit, cât și căutarea absolutului. Sărmanul Dionis este o natură faustică, un metafizician interesat de necromanție, de astrologie, ispitit de regresiunea
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
contacte, epistole etc.) despre atmosfera cercurilor universitare italiene sau filoitaliene a anilor '46, '50, din București, apoi a exilului românesc de la Roma, după '48, protagoniști. Amintitul studiu al lui R.Scagno, din revista "Studi italo-romeni"2, 1998, condusă de regretatul italienist Marian Papahagi este printre puținele studii străine despre Mircea Popescu. Este schițată, acolo, figura unui intelectual de marcă, onest, curajos, o personalitate pe care o descopăr vie, încă, sufletește, în copia scrisorile lui trimise, sau primite de la nume sonore ale
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
bun de la un profesor legendar de literatură comparată de la Facultatea de Litere din București. Cornel Mihai Ionescu, cunoscut îndeobște ca C.M.I. de generații întregi de studenți entuziaști, murise subit la șaptezeci și unu de ani, în deplină putere a spiritului. Italienist de forță, comparatist de o erudiție zdrobitoare, mare știutor de filozofie din toate vremurile, poliglot perfect, orator de mare precizie, suflet de fin causeur, C.M.I. a dispărut într-o noapte la fel de surprinzător cum trăise. Pentru că numai printr-o minune omul
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
V. Mircesco, o Grammaire de la langue roumaine, alcătuită la îndemnul lui J. A. Vaillant, cu ajutorul lui A. Ubicini (care redactează și o introducere) și al lui Al. Papadopol-Calimah. A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. A făcut, sporadic, și critică literară (Stanțe epice de dl. Aristia, Constantin Negruzzi), împărtășind poziția cumpănită a unui C. Negruzzi sau M. Kogălniceanu. Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi pe faima de poet. El însuși se socotea
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
s-au adăugat tratatul Istoria literaturii italiene (din cele trei volume proiectate nu a apărut, din cauza împrejurărilor politice, decât unul singur, în 1944), antologiile Poezia italiană contemporană (1938) și Critica italiană de la Vico la Croce (1941). Operei de traducător a italienistului i se datorează și apariția (uneori pentru întâia oară) în versiune românească a unor scrieri reprezentative pentru spiritul italian, începând cu Divina Comedie de Dante și Decameronul de Boccaccio, continuând cu opere dramatice ale lui Machiavelli, Goldoni și Vittorio Alfieri
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
completate cu evocări analitice (Cesare Pavese, Giorgio Bassani, Antonio Gramsci ș.a.) și investigații comparatiste, de cele mai multe ori binare (italiană-germană și italiană-franceză). Scrise într-o formulă stilistică necăutată, studiile sunt bine susținute documentar, lucide și dense în substanța lor ideatică. Profilul italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
Litere și Filosofie a Universității bucureștene, obținând în 1948 licența în specialitatea limba și literatura italiană. În 1950 este arestată împreună cu alți frecventatori ai bibliotecii Institutului Italian și eliberată, fără proces, după patru luni de detenție. Căsătorită în 1957 cu italienistul George Lăzărescu, se va dedica traducerilor și promovării literaturii italiene în România. Debutează în 1962 cu traducerea a două volume de nuvele, unul dintre ele, Povestiri din Roma de Alberto Moravia, marcând un pas important în receptarea pe teren românesc
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
de sinteză, fără să avanseze spectaculoase răsturnări de viziune, dar insistând îndeosebi pe reliefurile imaginii. Abordând aceeași problematică, integrator și complementar, alte cărți vor spori densitatea informațiilor. Numeroase lucrări concepute în scopuri didactice și mai cu seamă traducerile întregesc activitatea italienistului. SCRIERI: Țările Române și Italia până la 1600 (în colaborare cu N. Stoicescu), București, 1972; Petrarca prozatorul, București, 1975; Storia della civiltà italiana, București, 1977; Dicționar mitologic, București, 1979; Italia - cultura e civiltà, București, 1980; Galileo Galilei. Dialog cu planetele, București
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
Mișcarea literară a Galațiului, Mișcarea modernistă în literatura română, al unor însemnări despre revista „Convorbiri critice” și al unui articol referitor la istoricul literar Lucian Predescu, acuzat de plagiat. Nu sunt neglijate nici traducerile, cele mai importante fiind cele ale italienistului Pimen Constantinescu din poezia lui Carducci, D’Annunzio, Ada Negri, Ramiro Ortiz. Alți colaboratori: Ioan Licea, Mariana Rarincescu, Al. Tătaru. I.M.
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
ȘCHIOPU, Michaela (26.III.1938, București), italienistă, traducătoare. Este fiica Mariei (n. Duport) și a lui Constantin Paraipan, medic. La București urmează școala primară și Liceul de Fete nr. 4, apoi cursurile Facultății de Filologie, secția italiană, absolvite în 1961. Este repartizată ca documentarist la Institutul de
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
de istorie literară și folclor”, devenită „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”), precum și în publicații de italienistică din străinătate („Forum italicum” din New York sau în volumul colectiv Naturalismo e verismo, Catania, 1988). Activitatea de italienistă a lui Ș. s-a concretizat în studii - incluse în publicații de specialitate - consacrate unor scriitori din diferite perioade (Dante, Tommaso Campanella, Jacoppo Sannazaro, Vittorio Alfieri, Leopardi, Luigi Pirandello, Grazia Deledda, Giovanni Tomasi di Lampedusa, Emilio De Marchi, Claudio Magris
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
ar trebui adăugat și L. Cl. Raymond, coautor al unui Advertisment preliminariu. Cu o ortografie etimologizantă, care face articolele greu de citit, se anunță un program ce include ideea de „progres retrospectiv” în cultură și în limbă, combătându-se orientarea italienistă a lui Ion Heliade-Rădulescu, dar și ortografia fonetică a „noii direcții” de la Iași. Colaborează cu versuri câțiva elevi ai liceului din Craiova, printre care Nicolae Cioculescu. Seria a doua (1882-1883) abandonează ortografia hibridă impusă de Fontanin și adăpostește colaborarea lui
VOCEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290617_a_291946]
-
despre Lucian Blaga, susținută la Universitatea din Constanța. Debutează cu poezie în „Ramuri” (1964), iar editorial cu volumul de versuri Desprinderea de brumă, apărut în 1984. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Mozaicul”, „Transilvania”, „Convorbiri literare”, „Sinteze”, „Scrisul românesc” ș. a. Italienist ca profesie și formație spirituală, P. lasă să transpară în scrierile sale pecetea acestui climat cultural. Pe de o parte, își dovedește buna cunoaștere a limbii și culturii italiene într-o sinteză asupra poeziei din secolul trecut - Poesia italiana del
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
precum Giacomo Leopardi, Eugenio Montale sau Mario Luzi, în ultima secțiune din Mecanica formei (1999); totodată, traduce în românește numeroase volume din literatura și critica italiană și contribuie la popularizarea poeziei române în Italia. Pe de altă parte, profilul de italienist al autorului se întrevede și în celelalte lucrări ale sale. Astfel, cu excepția debutului, cărțile de poezie - Știința veselă (1993), Magna Impuritas (1999), Scrisori către lady Di (2003) - conjugă hiperrealismul și livrescul, lumea conturându-se ca un mozaic de topoi culturali
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
română în Dizionario degli autori (Milano, Bompiani, 1987). Publică în Italia și două romane originale, II diario di Dracula (1992) și Il diario di Ovidio (1997; Prix Union Latine), ambele cu ecouri în presa italiană și în lumea culturală. Ca italienist a fost răsplătit cu mai multe premii, printre care Premiul „Eugenio Montale” (1989). Pentru activitatea culturală polivalentă i s-a atribuit, în 1996, Premiul Herder. Situat pe o poziție de forță mai puțin acută decât criticul, poetul M. este totuși
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
deopotrivă, în romanistica, literatura comparată, traduceri reciproce etc. Alături de numeroși istorici și arheologi, arhitecți, istorici de artă și alți oameni de cultură (pictori, muzicieni etc.), aici și-au făcut ucenicia, desfășurând o prodigioasa activitate, criticul și istoricul literar G. Călinescu, italienistul Alexandru Marcu, filologii Claudiu Isopescu, Ștefan Bezdechi, I. I. Russu, George Uscătescu, H. Mihăescu ș.a. Au fost studiate, printre altele, prezența în Italia a lui Vasile Alecsandri sau a lui Duiliu Zamfirescu, precum și contribuția unor italieni la cunoașterea și propășirea
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
elaborării unei istorii a literaturii italiene, este anunțată de cele două volume din Storia della letteratura italiana (1962), mijlocită și de Sinteze umaniste (1984). Traducerile (unele, în colaborare cu soția sa, Anca Balaci) și intervențiile publicistice completează activitatea impunătoare a italienistului. SCRIERI: Dolores, București, 1941; Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian, București, 1944; Giosuè Carducci, București, 1947; Studii italiene, I-IV, București, 1958-1968; Storia della letteratura italiana, I-II, București, 1962; Dante Alighieri, București, 1966; ed. București, 1995; Francesco Petrarca, București, 1968
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
lui Tau, București, 1993 (în colaborare cu Anca Balaci). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 301-303; Piru, Panorama, 530; Mincu, Critice, II, 259; Michaela Șchiopu, Alexandru Balaci, „Alessandro Manzoni”, „Synthesis”, 1974, 1; Piru, Reflexe, 49-54; Andreia Roman, Afinitățile și opțiunile unui italienist, SXX, 1977, 6; Stan Velea, Al. Balaci, LCF, 1980, 19; Dan Grigorescu, Giuseppe Ungaretti, „Carnetul bătrânului”, CNT, 1981, 29; Felea, Prezența, 145-149; Corbea-Florescu, Biografii, III, 9-23; Ierunca, Dimpotrivă, 177-181; Velea, Universaliști, 100-108; Dicț. scriit. rom., I, 151-154; Popa, Ist. lit.
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
determinant pentru intrarea Italiei în război, fără însă a privi cu prea multă simpatie Futurismul. Citînd un poem al lui Prezzolini, autorul remarcă stilistica futuristă a acestuia, dar - ostil teribilismelor formale - refuză să îl transcrie fără virgule... În plus, reputatul italienist afirmă că, fără influența culturii franceze, a unor autori precum Arthur Rimbaud, dar și a unor scriitori catolici precum Charles Péguy sau Paul Claudel, Futurismul nu ar fi existat (numele lui Marinetti nici măcar nu e pomenit, în vreme ce «maestrul» Gabriele d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o logică modernă de comportament 5 uman” (p. 277). Trebuie să observ că autoarea tezei împărtășește mărturisit, în finalul acestui citat, opinia criticului Alexandru Balaci, distins italienist, marcat însă de determinismul caracteristic și obligatoriu al epocii sale (a doua jumătate a secolului XX). Este, din partea doctorandei, o opțiune multiplu justificabilă, la care eu aș dori însă să adaug o altă observație, de fapt o altă perspectivă. De
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o logică modernă de comportament 5 uman” (p. 277). Trebuie să observ că autoarea tezei împărtășește mărturisit, în finalul acestui citat, opinia criticului Alexandru Balaci, distins italienist, marcat însă de determinismul caracteristic și obligatoriu al epocii sale (a doua jumătate a secolului XX). Este, din partea doctorandei, o opțiune multiplu justificabilă, la care eu aș dori însă să adaug o altă observație, de fapt o altă perspectivă. De
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vieții", "Poezia română între milenii", "Proza românească între milenii", "Lumea în 80 de cărți", "Romanul sau viața. Prozatori europeni", "Epica analitică, personaje în filigran" (literatură universală). "De veghe în lanul de proză. De la Mircea Eliade la Mircea Cărtărescu". Este singurul italienist care a prefațat și tradus în italiană antologii ale unor poeți ca Eminescu, Bacovia, Ion Vinea, Gellu Naum, Daniel Corbu. Autori italieni traduși în limba română: Mimmo Morina, Italo Calvino ("Palomar", "Iubiri dificile") Monaldi & Sorti ("Imprimatur") Claudio Gatti ("Prevestirea"), Umberto
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]