2,324 matches
-
mai târziu Părinții din pustie și călugării vor primi titlul de «filosofi desăvârșiți»”<footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 286. footnote>. Dialogul cu iudeul Tryfon se presupune a fi înregistrarea unei dezbateri de două zile dintre Sfântul Iustin și un savant evreu și însoțitorii săi, care se presupune că a avut loc în Efes. Este puțin probabil ca această lucrare să oglindească o dezbatere
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ferm pe poziție în privința unor caracteristici ale iudaismului din diaspora, circumcizia, sabatul, festivalurile și observarea lunilor noi, aducând și câteva argumente elocvente, cum ar fi observația că creștinii susțin că sunt pioși, dar nu suficient de pioși<footnote Dialogul cu iudeul Tryfon, 10, p. 132-133. footnote>. În pofida faptului că nu oferă un contraargument sustenabil, nu este un adversar facil pentru Sfântul Iustin, rămânând curtenitor, deși neconvingător, până la final. Putem spune, fără teama de a greși, că Sfântul Iustin s-a folosit
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
apelează la un alt pasaj al Evangheliei, unde apare o expresie similară cu scopul de a explicita versul ioaneic (I In. 3, 1) la care făcuse aluzie<footnote Expresia Sfântului Iustin, καì θεοῦ τεκνα ἀληθινὰ καλούμεθα καì εσμεν (Dialogul cu iudeul Tryfon, 123) pare să se apropie mai mult de sintagma din 1 Ioan, ἴνα τεκα θϵοῦ κληθωμεν καì ϵσμεν (3, 1), decât sintagma lui Pavel, ὃτι εσμεν τεκνα θεοῦ (Rom. 8, 16), chiar dacă Sfântul Iustin are o relație directă cu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
așa cum voiți voi. Și, în felul acesta se demonstrează că ei au fost socotiți demni de a putea deveni fii ai Celui Prea Înalt, și că ei vor fi condamnați și judecați separat, ca Adam și Eva”<footnote Dialogul cu iudeul Tryfon, 124, p. 315-316. footnote>. Aceasta e prima implicare a Psalmului 81, 6 în literatura creștină ca text-mărturie pentru susținerea noțiunii de îndumnezeire. Contextul utilizării de către Sfântul Iustin a textului rezidă în interesul sporit al creștinilor secolului al IIlea în
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
a dus În cetate pentru a cunoaște mai bine amintirea lui Isus. Dar unde se duseseră ceilalți apostoli de nu mai stăteau la Ierusalim? Misiunea lor În pământul Palestinei a avut doar un succes relativ, pentru că nu au fost mulți iudei care să Îmbrățișeze noile Învățături. Paul a izbândit În schimb mai mult Între păgâni și În afara pământurilor lui Israel; Paul, un evreu care respecta cu strictețe legea, care fusese, așa după cum Însuși declară, un cumplit prigonitor al acestora, de acum
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Paul și Tecla, Apocalipsa lui Petru, Înălțarea lui Isaia. B). Când iau naștere biserica și creștinismul? În ultimii ani s-a stârnit o dezbatere aprinsă asupra originilor creștinismului. Două sunt Întrebările fundamentale: a) când se poate vorbi despre despățirea de iudei? b) când Își are Începutul creștinismul catolic (ortodox)? Aceste două Întrebări sunt legate de o alta: când anume a fost Întemeiată biserica? Trebuie să amintim faptul că termenii „creștinism” și „biserică” nu se referă la același lucru. Prin „creștinism” Înțelegem
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
creștinismul - Îndeobște aceștia vorbesc despre creștinisme; Înainte de aceasta ne găsim Într-o situație foarte ambiguă și fără prea multe pârghii. Această afirmație este dovedită cu diferite tipuri de argumente. Întâi de toate se consideră mai tardivă despărțirea dintre creștini și iudei. În lumea anglosaxonă se folosește expresia „parting the ways”, după celebrul titlu al unei cărți a lui James Dunn. Se poate observa că, dacă În anumite cazuri, distincția nu este cu desăvârșire realizată, În altele despărțirea se realizează deja din
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cărți a lui James Dunn. Se poate observa că, dacă În anumite cazuri, distincția nu este cu desăvârșire realizată, În altele despărțirea se realizează deja din primele decenii ale istoriei comunităților creștine. Păgânii Îi deosebesc foarte devreme pe creștini de iudei. În fapt, persecuția lui Nero care a avut loc prin anul 64 d.Cr. la Roma a lovit numai În creștini, iar nu și În iudei, care nu numai că erau foarte numeroși la Roma, dar erau și urâți de către romani
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
din primele decenii ale istoriei comunităților creștine. Păgânii Îi deosebesc foarte devreme pe creștini de iudei. În fapt, persecuția lui Nero care a avut loc prin anul 64 d.Cr. la Roma a lovit numai În creștini, iar nu și În iudei, care nu numai că erau foarte numeroși la Roma, dar erau și urâți de către romani. Tacitus, care a murit către anul 117 d.Cr., scrie: „Nero, pentru a Înăbuși zvonurile care circulau, i-a Învinovățit și lovit cu pedepse Îndelung căutate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Annales 15, 44,2). Plinius cel Tânăr, În scrisoarea sa către Împăratul Traian, redactată către anul 111, vorbește pe larg despre creștini, despre răspândirea lor În Bitinia și Pont, despre purtarea lor, despre numărul lor; nu-i confundă nicidecum cu iudeii, chiar dacă aceștia erau numeroși În Asia Mică (Ep. 10,96). La fel și alți autori păgâni din veacul al II-lea, cum ar fi Împăratul Hadrian, Suetonius, Epictet, Lucian de Samosata, Marcus Aurelius, Frontonius etc. (cf. P. Carrara, I pagani
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
al II-lea, cum ar fi Împăratul Hadrian, Suetonius, Epictet, Lucian de Samosata, Marcus Aurelius, Frontonius etc. (cf. P. Carrara, I pagani di fronte al cristianesimo. Testimonianze dei secoli I e II, Florența 1984) Îi deosebesc bine pe creștini de iudei, atât la Roma, cât și În orient. Pe bună dreptate remarcă Goodman că, „atunci când au fost prigoniți creștinii... de către funcționarii Statului, au fost prigoniți nu pentru faptul de a fi fost iudei, ci pentru că erau «atei», adică pentru că nu se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Florența 1984) Îi deosebesc bine pe creștini de iudei, atât la Roma, cât și În orient. Pe bună dreptate remarcă Goodman că, „atunci când au fost prigoniți creștinii... de către funcționarii Statului, au fost prigoniți nu pentru faptul de a fi fost iudei, ci pentru că erau «atei», adică pentru că nu se Închinau altor zei. Dat fiind faptul că... exceptarea de la acest cult era un privilegiu special, aflat În continuare În vigoare, acordat iudeilor, Întemeiat pe faptul că aceștia din urmă nu participaseră niciodată
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
au fost prigoniți nu pentru faptul de a fi fost iudei, ci pentru că erau «atei», adică pentru că nu se Închinau altor zei. Dat fiind faptul că... exceptarea de la acest cult era un privilegiu special, aflat În continuare În vigoare, acordat iudeilor, Întemeiat pe faptul că aceștia din urmă nu participaseră niciodată la alte culte, este limpede că funcționarii care-i pedepseau pe creștini nu Îi socoteau din rândurile iudeilor”.<footnote M. Goodman, Roma e Gerusalemme. Lo scontro delle civiltà antiche, Bari
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
acest cult era un privilegiu special, aflat În continuare În vigoare, acordat iudeilor, Întemeiat pe faptul că aceștia din urmă nu participaseră niciodată la alte culte, este limpede că funcționarii care-i pedepseau pe creștini nu Îi socoteau din rândurile iudeilor”.<footnote M. Goodman, Roma e Gerusalemme. Lo scontro delle civiltà antiche, Bari 2009, 584s. footnote> Împăratul Vespasian, după distrugerea Templului de la Ierusalim, a impus tuturor evreilor răspândiți prin Întregul imperiu așa-numitul fiscus iudaicus, adică o taxă de doi dinari
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
autoritățile romane trebuie că-i deosebeau bine pe creștini de ceilalți, ca și „atei” și, deci, socotindu-i demni de prigoană, dar și populația Îi distingea limpede. În Epistola creștinilor din Smirna, care istorisește martiriul lui Policarp, este scris că iudeii au colaborat la condamnarea și uciderea episcopului din Smirna (Martyr. Pol. 12,2; 13,1; 18,2). În Faptele martirilor, pentru a fi condamnați, cei care credeau În Cristos se mărgineau să spună „sunt creștin”. Autorii păgâni din veacul al
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
1; 18,2). În Faptele martirilor, pentru a fi condamnați, cei care credeau În Cristos se mărgineau să spună „sunt creștin”. Autorii păgâni din veacul al II-lea, Începând cu Plinius În 111 aproximativ, nu-i confundă pe creștini cu iudeii. Păgânul Lucian de Samosata, deși vorbește cu dispreț despre ei, Îi cunoaște Îndeajuns pe creștini și felul lor de a trăi. El face referiri la Însemnătatea pe care o au cărțile pentru aceștia și la practica exegetică, la schimbul de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Întemnițați, la disprețuirea morții pentru afirmarea credinței, la Învățătura despre nemurire, la simțul fraternității, la punerea În comun a bunurilor, la excomunicare etc. (Moartea Pelegrinului). Aceeași cunoaștere o vădește și Celsus care scrie o lucrare Împotriva lor și nu Împotriva iudeilor, În cea dea doua jumătate a secolului al II-lea. Lucrarea, probabil scrisă la Roma, trebuie că era destul de răspândită Între păgâni, de vreme ce Origene s-a simțit dator să o combată câteva decenii mai târziu, Între 244 și 248. Păgânul
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
a secolului al II-lea. Lucrarea, probabil scrisă la Roma, trebuie că era destul de răspândită Între păgâni, de vreme ce Origene s-a simțit dator să o combată câteva decenii mai târziu, Între 244 și 248. Păgânul Celsus pune În scenă un iudeu care aruncă Împotriva lui Isus diverse invective, socotindu-l mag și vrăjitor și istorisind o versiune fantezistă a vieții sale, diferită de cea din tradiția creștină. În ceea ce-i privește pe autorii creștini, care Îi disting pe creștini de iudei
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
iudeu care aruncă Împotriva lui Isus diverse invective, socotindu-l mag și vrăjitor și istorisind o versiune fantezistă a vieții sale, diferită de cea din tradiția creștină. În ceea ce-i privește pe autorii creștini, care Îi disting pe creștini de iudei, se poate aminti Didahia, Epistola lui Clement și cea a lui Ignațiu din Antiohia. Acesta prezintă creștinismul ca deosebit de iudaism, afirmând: „Nu creștinismul este cel care a crezut În iudaism, ci iudaismul este cel care a crezut În creștinism” (Epistola
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
să-L audă vorbind. Se arată și în această că omul este după chipul lui Dumnezeu”. Misiunea Sfanțului Ioan Botezătorul Sfanțul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocaiti-va, că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
voi exemplifica prin recitarea cântată din trei zone diferite: Galați, Sălaj și Maramureș . Irozii Este o scenetă care se joacă în curțile gospodarilor, cu flăcăi costumați în personaje pentru a reda cât mai exact realitatea din vremea lui Irod, împăratul Iudeii în vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice, inegalabile, merg direct în suflet. Tinerei generații îi revine rolul sacrul de a duce mai departe acest inestimabil
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
bulgarii și restul ortodocșilor se închină aceluiași Dumnezeu. Entropia introdusă de caracterul multinațional destabilizează societatea vestică, pe cînd în Biserica Ortodoxă toți sînt una. Sfîntul Apostol Pavel a arătat acest lucru încă de la nașterea ortodoxiei: „Căci nu este deosebire între iudeu și elin, pentru că Același este Domnul tuturor, Care îmbogățește pe toți cei ce-L cheamă pe El” (Romani X, 12). Faptul că un rus, un român, un englez și un francez se roagă fiecare în limba lui, în același timp
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
se află credincioșii ortodocși: „Căci precum trupul unul este, și are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un trup, așa și Hristos. Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toți, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, și toți la un Duh ne-am adăpat. Căci și trupul nu este un mădular, ci multe” (I Corinteni XII, 12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este mărturisirea aceleiași credințe, „căci toți sunteți
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
Corinteni XII, 12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este mărturisirea aceleiași credințe, „căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Iisus. Căci, cîți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni III, 26-28). Să compari o biserică plină cu oameni de mai multe naționalități, care
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
S-a născut, mai înainte de toți vecii. Lumină din lumina, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Mai înainte de a fi Cuvânt întrupat, Iisus Hristos a adus iudeilor și românilor un cuvant bine rostit. Adevăratul miracol mi se pare tocmai faptul că aceste cuvinte au rămas vii până în zilele noastre și îndrăznesc să cred că și asta face parte din misterul Învierii, pe care creștinii îl sărbătoresc zilele
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]