93 matches
-
din vedere că, deși Uniunea Europeană și statele sale membre sunt subiecte de drept internațional cu personalitate juridică distinctă una față de alta, ele se află cu toate acestea, într-un raport special dat de partajarea atributului de a încheia tratate internaționale (ius tractum) și făcând parte din același trunchi instituțional (atributul de suveranitate a statelor membre și competența Uniunii Europene de a încheia anumite tratate se completează unul pe altul într-un tot), nu poate fi vorba de un asemenea caz de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu atât mai puțin, de o aplicație mutatis mutandis, în acest caz, a regulilor de la protectorat Cazul unui protectorat nu poate fi asimilat, cu participarea de state suverane la o organizație internațională de tip integraționist când ele își păstrează acel ius tractum, în același timp cu Uniunea Europeană, deoarece statele membre ale Uniunii Europene rămân în continuare subiecte de drept internațional, chiar dacă au transferat unele competențe Uniunii Europene; rămânând titulare ale suveranității, ele transferă doar unele atribute Uniunii Europene și sunt angajate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
societatea internațională, alături de celelalte subiecte de drept internațional, inclusiv de state 9; aceeași reglementare exista și în Tratatul Constituțional (în art. 1-7 se proclamă că "Uniunea are personalitate juridică"). Ca atare, exercitându-și capacitatea juridică care implică și pe acel ius tractum în limitele lui ius dispositivum, Comunitățile Europene încheie tratate internaționale și stabilesc orice alte raporturi juridice cu celelalte subiecte de drept, inclusiv cu statele. În schimb, când este vorba de actuala Uniune Europeană acea Uniune Europeană care exista și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept internațional, inclusiv de state 9; aceeași reglementare exista și în Tratatul Constituțional (în art. 1-7 se proclamă că "Uniunea are personalitate juridică"). Ca atare, exercitându-și capacitatea juridică care implică și pe acel ius tractum în limitele lui ius dispositivum, Comunitățile Europene încheie tratate internaționale și stabilesc orice alte raporturi juridice cu celelalte subiecte de drept, inclusiv cu statele. În schimb, când este vorba de actuala Uniune Europeană acea Uniune Europeană care exista și la data semnării Acordurilor (2003
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tratează intervenția externă. Versiunea solidaristă, reprezentată de Grotius însuși, se înscrie încă în tradiția dreptului natural. Ea susține că, în numele solidarității dintre ființele umane, dreptul internațional poate să treacă peste suveranitatea națională. Grotius consideră justificată intervenția pentru o cauză justă (ius ad bellum). Versiunea pluralistă, dezvoltată de Oppenheim, un alt jurist internațional celebru, se încadrează mai mult în tradiția juridică pozitivistă, care întemeiază dreptul pe înțelegerea de moment între părțile contractante (statele). Oppenheim era foarte precaut în privința justificărilor normative ale războiului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe înțelegerea de moment între părțile contractante (statele). Oppenheim era foarte precaut în privința justificărilor normative ale războiului care nu țineau de cele general acceptate de părțile aflate în conflict. El s-a concentrat mai mult asupra mijloacelor permise în război (ius in bello). Optînd pentru Oppenheim, Bull rămîne mai aproape de tradiția realistă: "Perspectiva pluralistă nu trebuie scoasă din discuție ca o simplă raționalizare a practicii de stat; ea este o concepție asupra societății internaționale întemeiată pe observarea ariei reale a înțelegerilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
franceză, după cum a fost descrisă de Ernst Renan în renumita sa prelegere adresată alsacienilor, se baza pe actul de a alege să fii cetățean, în contrast cu concepția germană care se baza pe noțiunea de "legătură de sânge" și cultură (conceptele de ius sanguinis și Kulturnation). În practică, francezii au adoptat rapid ceva similar concepției nemțești în sensul că au conceput limba și cultura franceză ca fiind sinonimă cu Revoluția și progresul. Mai mult, marea majoritate a oamenilor care locuiau în interiorul granițelor Hexagonului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Între timp, procedurile anticreștine nu aveau loc pentru vreun delict criminal, ci pentru simplul motiv că ucenicii lui Cristos, neimplicându-se în cultul idolatric al maselor populare, erau considerați tulburătorii ordinii publice. Astfel, magistrații, din porunca împăratului, aplicau dreptul constrângerii (ius coercitionis) numelui de creștin (nomen christianum); acuzația implicită din rescriptul lui Traian din 112 p.Chr. către Plinius cel Tânăr (guvernatorul Bitiniei, 111-113), a fost confirmată și în răspunsul lui Hadrian către Minucius Fundanus, proconsulul Asiei în 122 p.Chr
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
prevederile abstracte ale normei juridice. Reprezintă un procedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se referă la protejarea abilității persoanei de a acționa în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere. 3) Dobândirea cetățeniei române Cetățenia română se dobândește prin: a) naștere; b) adopție; c) acordare la cerere. a) Nașterea Modul de dobândire a cetățeniei se face conform principiului ius sangvinis. Astfel, în stabilirea cetățeniei române a unei persoane primează legătura de sânge a acesteia cu părinții săi. Dacă aceștia au cetățenia română, automat persoana respectivă va dobândi la naștere cetățenia română. Potrivit Legii cetățeniei române<footnote Legea nr. 21
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
prevederile abstracte ale normei juridice. Reprezintă un procedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se referă la protejarea abilității persoanei de a acționa în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere. 3) Dobândirea cetățeniei române Cetățenia română se dobândește prin: a) naștere; b) adopție; c) acordare la cerere. a) Nașterea Modul de dobândire a cetățeniei se face conform principiului ius sangvinis. Astfel, în stabilirea cetățeniei române a unei persoane primează legătura de sânge a acesteia cu părinții săi. Dacă aceștia au cetățenia română, automat persoana respectivă va dobândi la naștere cetățenia română. Potrivit Legii cetățeniei române<footnote Legea nr. 21
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sau naturale ale individului. Ea conține în germene tot ceea ce va contribui, mai târziu, la alcătuirea marilor regimuri contemporane, în esență regimul parlamentar. Locke arată că unicul remediu împotriva tiraniei este limitarea puterii monarhului și, în consecință, dreptul la rezistență (ius resistendi) al celor ce se simt oprimați. Justificarea separării puterilor se regăsește în nevoia de a înlătura tentația oamenilor de a acapara puterea, în fragilitatea caracterului acestora. Fără a gândi o separare absolută a puterilor, Locke pledează pentru o colaborare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și stărilor de a-și subordona una celeilalte instituția în care se manifestau ca putere. Acesta este punctul de plecare în analiza "echilibrului instabil", la care se ajunge după faza acțiuni comune, când dreptul de rezistență și împotrivire al stărilor (ius resistendi et contradicendi) capătă caracter colectiv. Concluzia este că din secolul al XIII-lea se depășește faza acțiunii comune, înțeleasă ca o colaborare fără convulsii și mari împotriviri, stările dobândind privilegii care le vor permite să acționeze împotriva puterii monarhice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sancțiunea. Marc Bloch 100 a sesizat "paradoxul" vasalității: pe de o parte, o legătură puternică ce obligă vasalul la sacrificiul suprem, iar de altă parte, violarea destul de frecventă a jurământului. Se fundamentează astfel, ca principiu al revoltelor, dreptul la rezistență (ius resistendi). El are la origine ideea că "vasalul poate rezista regelui sau judecătorului, când acesta se ridică împotriva dreptului și refuză ajutorul de a face război. Prin aceasta, el nu violează datoria de fidelitate"101. În perioada monarhiei stărilor acest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lor la rezistență. Ca urmare, este evident că Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate nu au fost doar un "congres al suveranului"103: prin intermediul acestora se exprima repartizarea contractuală a suveranității și echilibrul cu monarhia. Dreptul la rezistență al stărilor privilegiate (ius resistendi) a fost fixat numai în mod excepțional în scris. El apare, în germene, în "Jurămintele de la Strasbourg" din anul 843 și în pactul încheiat la 856 de Carol Pleșuvul cu "cei mari"104. Din secolele al XIII-lea și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui Alfons al III-lea Privilegiul Uniunii aragoneze. Noile Privilegii obligau regele să convoace Cortès anual și permiteau acestora să depună suveranul care nu-și respecta promisiunile făcute la încoronare și aleagă un altul. Acestea exprimă materializarea dreptului la rezistență (ius resistendi) asumat în mod colectiv de stările privilegiate. Constituirea monarhiei stărilor și limitarea puterii regale în profitul stărilor aragoneze, l-au determinat pe Alfons al III-lea să constate că Privilegiul Uniunii a creat "tot atâți regi în Aragon, câți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fel "țara" față de principele domnitor. Puterea principilor își va afla limita doar în Adunările reprezentanților stărilor privilegiate. Stările s-au înălțat, treptat, la o autoritate egală cu cea a suveranului teritorial, autoritate manifestată prin afirmarea dreptului de rezistență față de suveran (ius resistendi et contradicendi), modalitatea de aplicare a impozitelor aprobate, participarea la administrarea politici interne și externe, prin aplicarea hotărârilor stabilite pentru întreg Imperiul 335. Ca pretutindeni în țările care au cunoscut regimul de stări, sfatul și ajutorul (consilium et auxilium
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în anul 1231 Bula de Aur474. În Ungaria se instaura un regim senioral-provincial și hegemonia marii nobilimi. Marcând o etapă decisivă în constituirea stărilor, Bula fixa și dreptul nobilimii de a se opune regelui care și-ar fi încălcat angajamentele (ius resistendi et contradicendi). Acest drept a rămas în vigoare până în 1687, ca un drept special al natio Hungarica 475. Deși a sperat că prin fundamentarea, în acest fel, a privilegiilor nobilimii și asociind ordinele la rezolvarea problemelor regatului prin convocarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dacă refuza să i se supună, îl putea excomunica 482. Sfârșitul domniei regelui Ladislau al IV-lea Cumanul (1270-1290) și domnia lui Andrei al III-lea (1290-1301) delimitează începutul unei alte etape. Asigurând privilegiile nobilimii și consfințind dreptul de rezistență (ius resistendi) al nobilimii contra regelui, Bula de Aur constituie expresia luptei monarhiei cu stările. Caracterul dualist al puterii se va manifesta prin alternarea perioadelor de predominare a stărilor cu cele de consolidare a puterii monarhice, ceea ce a ușurat procesul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
influence particulièrement importante sur la vie publique, étant un facteur d'équilibre. Nous avons déjà met en évidence que les privilèges des états sont reprises dans des chartes (Constitutiones) et Pactis conventis, qui constitue le fondement du "droit de résistance" (ius resistendi et contradicendi). Les états ont acquis des status collectifs, en vertu desquels ils peuvent désormais agir légitimement, légalement et puissamment sur le plan du droit public et dans le domaine politique. Le droit de résistance fut fixé pour la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]