93 matches
-
prevederile abstracte ale normei juridice. Reprezintă un procedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care deține un bun în proprietatea sa, iar dreptul său subiectiv se referă la protejarea abilității persoanei de a acționa în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere. 3) Dobândirea cetățeniei române Cetățenia română se dobândește prin: a) naștere; b) adopție; c) acordare la cerere. a) Nașterea Modul de dobândire a cetățeniei se face conform principiului ius sangvinis. Astfel, în stabilirea cetățeniei române a unei persoane primează legătura de sânge a acesteia cu părinții săi. Dacă aceștia au cetățenia română, automat persoana respectivă va dobândi la naștere cetățenia română. Potrivit Legii cetățeniei române<footnote Legea nr. 21
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
argumentarea obligativității juridice, obiectul liberului arbitru. Kant este considerat inițiatorul erei pozitivismului juridic. În Introducere În teoria dreptului, Immanuel Kant dă o definiție clară conținutului acestei teorii: „Totalitatea legilor pentru care este posibilă o legislație exterioară se numește teoria dreptului (Ius)”. Putem vorbi de drept pozitiv, atunci când o astfel de legislație este reală, iar cel care se ocupă de drept se numește expert juridic (Iurisconsultus). Immanuel Kant distinge, așa cum procedează În toată opera sa, Între planul empiric și cel transcendental, - universal
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mea (originară sau ulterioară) este În comun cu a celorlalți”. Prin acest tip de posesiune comună se presupune un liber arbitru al tuturor, și nu unul unilateral, și totodată se interzice oricărui alt posesor Întrebuințarea privată a lucrului. Dreptul real (ius reale) nu poate funcționa decât În societatea civilă, deoarece, un om izolat nu poate poseda un obiect exterior, neexistând nici un raport de obligativitate Între el ca persoană și celelalte lucruri exterioare ale naturii. Deci, prin noțiunea de „drept real, nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un om izolat nu poate poseda un obiect exterior, neexistând nici un raport de obligativitate Între el ca persoană și celelalte lucruri exterioare ale naturii. Deci, prin noțiunea de „drept real, nu se Înțelege, de altfel, doar dreptul asupra unui lucru (ius in re), ci și totalitatea legilor referitoare la ceea ce este al meu și al tău real”. Potrivit lui Kant, prima achiziționare a unui lucru nu poate fi decât cea a pământului, care, raportat la bunurile mobile, este o substanță, pe când aceste
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
civilă (status civilis), iar ea este posibilă doar Într-un stat, dând naștere la existență socială. De asemenea, avându se În vedere și relațiile dintre popoare, dreptul public mai poartă și denumirea de drept de stat internațional sau drept cosmopolit (ius gentium sau ius cosmopoliticum). Immanuel Kant accentuează faptul că principiile dreptului public sunt a priori. Distanțându-se de Jean Jacques Rousseau, consideră că starea naturală este lipsită de justiție. Omul trebuie să depășească această stare, În care fiecare se conduce
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
eine kommunistische Regierung aufzuzwingen, um einen Baustein mehr in einen cordon sanitaire zwischen der Sowjetunion und Mitteleuropa einzusetzen. Die rechtliche Basis einer solchen Einmischung war nicht vorhanden, wenn man vom alten, in der Neuzeit moralisch immer mehr in Mißkredit geratenen ius gladii, das Recht des Eroberers, früher „Recht des Schwertes“ genannt, absieht. Zwar geschehen solche Interventionen auch heute - Israel hält seit Jahrzehnten, trotz internationaler Proteste, die Golanhöhen besetzt, eine Besetzung, die von der Staatengemeinschaft nicht anerkannt wird, oder: die USA hatten
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau naturale ale individului. Ea conține în germene tot ceea ce va contribui, mai târziu, la alcătuirea marilor regimuri contemporane, în esență regimul parlamentar. Locke arată că unicul remediu împotriva tiraniei este limitarea puterii monarhului și, în consecință, dreptul la rezistență (ius resistendi) al celor ce se simt oprimați. Justificarea separării puterilor se regăsește în nevoia de a înlătura tentația oamenilor de a acapara puterea, în fragilitatea caracterului acestora. Fără a gândi o separare absolută a puterilor, Locke pledează pentru o colaborare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și stărilor de a-și subordona una celeilalte instituția în care se manifestau ca putere. Acesta este punctul de plecare în analiza "echilibrului instabil", la care se ajunge după faza acțiuni comune, când dreptul de rezistență și împotrivire al stărilor (ius resistendi et contradicendi) capătă caracter colectiv. Concluzia este că din secolul al XIII-lea se depășește faza acțiunii comune, înțeleasă ca o colaborare fără convulsii și mari împotriviri, stările dobândind privilegii care le vor permite să acționeze împotriva puterii monarhice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sancțiunea. Marc Bloch 100 a sesizat "paradoxul" vasalității: pe de o parte, o legătură puternică ce obligă vasalul la sacrificiul suprem, iar de altă parte, violarea destul de frecventă a jurământului. Se fundamentează astfel, ca principiu al revoltelor, dreptul la rezistență (ius resistendi). El are la origine ideea că "vasalul poate rezista regelui sau judecătorului, când acesta se ridică împotriva dreptului și refuză ajutorul de a face război. Prin aceasta, el nu violează datoria de fidelitate"101. În perioada monarhiei stărilor acest
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lor la rezistență. Ca urmare, este evident că Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate nu au fost doar un "congres al suveranului"103: prin intermediul acestora se exprima repartizarea contractuală a suveranității și echilibrul cu monarhia. Dreptul la rezistență al stărilor privilegiate (ius resistendi) a fost fixat numai în mod excepțional în scris. El apare, în germene, în "Jurămintele de la Strasbourg" din anul 843 și în pactul încheiat la 856 de Carol Pleșuvul cu "cei mari"104. Din secolele al XIII-lea și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui Alfons al III-lea Privilegiul Uniunii aragoneze. Noile Privilegii obligau regele să convoace Cortès anual și permiteau acestora să depună suveranul care nu-și respecta promisiunile făcute la încoronare și aleagă un altul. Acestea exprimă materializarea dreptului la rezistență (ius resistendi) asumat în mod colectiv de stările privilegiate. Constituirea monarhiei stărilor și limitarea puterii regale în profitul stărilor aragoneze, l-au determinat pe Alfons al III-lea să constate că Privilegiul Uniunii a creat "tot atâți regi în Aragon, câți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fel "țara" față de principele domnitor. Puterea principilor își va afla limita doar în Adunările reprezentanților stărilor privilegiate. Stările s-au înălțat, treptat, la o autoritate egală cu cea a suveranului teritorial, autoritate manifestată prin afirmarea dreptului de rezistență față de suveran (ius resistendi et contradicendi), modalitatea de aplicare a impozitelor aprobate, participarea la administrarea politici interne și externe, prin aplicarea hotărârilor stabilite pentru întreg Imperiul 335. Ca pretutindeni în țările care au cunoscut regimul de stări, sfatul și ajutorul (consilium et auxilium
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în anul 1231 Bula de Aur474. În Ungaria se instaura un regim senioral-provincial și hegemonia marii nobilimi. Marcând o etapă decisivă în constituirea stărilor, Bula fixa și dreptul nobilimii de a se opune regelui care și-ar fi încălcat angajamentele (ius resistendi et contradicendi). Acest drept a rămas în vigoare până în 1687, ca un drept special al natio Hungarica 475. Deși a sperat că prin fundamentarea, în acest fel, a privilegiilor nobilimii și asociind ordinele la rezolvarea problemelor regatului prin convocarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dacă refuza să i se supună, îl putea excomunica 482. Sfârșitul domniei regelui Ladislau al IV-lea Cumanul (1270-1290) și domnia lui Andrei al III-lea (1290-1301) delimitează începutul unei alte etape. Asigurând privilegiile nobilimii și consfințind dreptul de rezistență (ius resistendi) al nobilimii contra regelui, Bula de Aur constituie expresia luptei monarhiei cu stările. Caracterul dualist al puterii se va manifesta prin alternarea perioadelor de predominare a stărilor cu cele de consolidare a puterii monarhice, ceea ce a ușurat procesul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
influence particulièrement importante sur la vie publique, étant un facteur d'équilibre. Nous avons déjà met en évidence que les privilèges des états sont reprises dans des chartes (Constitutiones) et Pactis conventis, qui constitue le fondement du "droit de résistance" (ius resistendi et contradicendi). Les états ont acquis des status collectifs, en vertu desquels ils peuvent désormais agir légitimement, légalement et puissamment sur le plan du droit public et dans le domaine politique. Le droit de résistance fut fixé pour la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
protestations à la Diète expire au moment de la clôture des débats. Le vote pouvait être oral ou écrit, mais de toute façon il était public. Il n'était pas obligatoire de motiver la protestation, qui était faite au nom du ius votandi lui-même. Dans les Pays Roumains les Assemblées d'états de Moldavie et de Valachie apparaissent, de même manière, sous des dénominations différentes : "Seim", rada, congregatio, parlamentum, la "Grande Assemblée du Pays" (Marea adunare a țării), Conseil (Sfat de obște
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
poate autoriza o persoană să restrângă Binele public sau să ia măsuri pentru alte scopuri decât în beneficiul comun al cetățenilor. Domnitorul care nu este în armonie cu justiția și nu servește Binelui comun, determină dreptul la rezistență al supușilor (ius resistendi). 2 George de Lagarde, La structure politique et sociale de l'Europe au XIIIe siècle, "Etudes" III, Université de Louvain, 2e série, 50me fasc., Louvain, 1939, pp. 93-94. 3 A se vedea în acest sens: Gh. Bichicean, Privire comparativă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acesta. Numai când este justă o lege merită considerație. El apără justiția împotriva dreptului, afirmând că "există uneori nedreptăți rezultate dintr-un anumit abuz al legii și dintr-o interpretare extrem de ingenioasă, dar înșelătoare a dreptului. De aceea maxima summum ius, summa iniuria (maximum de drept, maximum de injustiție) a devenit un proverb intrat în uz"220. Anterioritatea legii în fața justiției este susținută de Rousseau care afirma că "numai legii îi datorează oamenii dreptatea și libertatea. Acest instrument providențial rezultat din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de fapt noțiuni complementare în justificarea conceptului de "drept", iar "pedeapsa", ca instrument de constrângere, nu se opune libertății persoanei, fără de care nu putem vorbi despre demnitatea umană 95. Realizarea practică a constrângerii este încredințată statului care are exercițiul lui ius punienti. Dreptul de a împiedica prin forță comiterea unei violențe revine persoanelor fizice individuale, însă pedeapsa nu o poate aplica decât statul, deoarece numai el poate emite legi pozitive 96. Legislatorul este persoana împuternicită și obligată să asocieze legea cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să se numească "cetățeni europeni". Există doar cetățeni francezi, germani sau italieni"28. Concluzia lui Aron nu numai că se bazează pe tautologia legală că indivizii pot deveni cetățeni doar pentru că aparțin unui stat suveran care este singurul garant al ius soli sau ius sanguini, pe care se bazează drepturile și obligațiile cetățenești. Dar concluzia lui Aron a fost, oricum, depășită de evenimente, în sensul că ea nu ține cont de dezvoltarea statelor și a societăților multinaționale, precum și de tendința privind
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
legitimitatea folosirii forței în scopul autoapărării (capitolul VII, art. 51) și folosirea forței ca urmare a unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU de impunere a păcii (capitolul VII, art. 42). În paralel cu aceste schimbări, preceptele referitoare la ius in bello au evoluat, de asemenea. Sunt trei arii notabile, și anume: prima se referă la tipurile de arme permise legal, Conferințele de la Haga din 1899 și 1907 fiind fundamentale în acest sens, ulterior formulându-se și alte tratate de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dacă nu decisiv măcar detectabil, de spus). După ce au fost publicate, sub auspiciile Asociației noastre, volumul omagial "Corneliu Mănescu diplomat" (2006), volumul de prezentare intitulat "Diplomați ai României" (2007) și volumul omagial "Dreptul mai presus de toate (ubi societas, ibi ius)", în 2008, la prestigioasa Editură Junimea din Iași, a apărut cartea "Pagini din diplomația României" în trei volume succesive (vol. I, cu 532 p. în 2009; vol., II cu 457 p. în 2009; vol., III cu 580 p. în 2011
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]