689 matches
-
din zilele ploioase de Decembrie, când Căpcăunu îi trimisese să se tundă. Erau doi bărbați, spunea el, urâți și zdrențăroși, cu unghii murdare și duhnind a băutură. Fără să-și șteargă tălpile de noroi, s-au debarasat de sacii de iută din care se vedeau ieșind gâturi de sticle goale și-un capăt de funie. Unul dintre ei scoase din sac o carte groasă. Pregătește-te zise! Răsfoi paginile zdrențuite și la litera N se opri târând degetul arătător de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la loc și-i chiar mulțumit de căldurica de sub bulendrele de peste el. Pardailan o forțează și pe nevastă-sa, sora lui Raj, să meargă cu el. Sta-ți-ar peștele în gît! blesteamă femeia. Pornesc la drum cu sacii de iută pregătiți și înjură amîndoi birjărește. Înjură tot, mamă, tată, frate, sfinți, diavoli și cam tot ce le vine la gură. Cînd ajung la iaz este întuneric încă, luna a apus și doar o geană albicioasă anunță de unde va răsări soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să citesc despre flori. Îți mai aduci aminte că eram un fel de specialistă în florile-orologiu? Știam, pe de rost, că între orele 5 și 8 își deschid petalele florile dovleacului, macului, zorelelor, susaiului sau păpădiei. Când îți spuneam că Iuta (ornithogalum umballatum), "doamna de la ora unsprezece" a francezilor, și-a deschis petalele, nu mai era nevoie să te uiți la ceas. Laurul anunța, natural, ora 18, opatelul de noapte se deschidea fix la ora 19, în vreme ce regina nopții anunța ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
putin 150 de fuse sau cel puțin 4 războaie cord. 32. Întreprinderile producătoare de lâna și anume: de tricotaje, vata de croitorie, pâsla, pălării și articole tehnice, enumerate în lista anexă Nr. XIII. 33. Întreprinderile producătoare de în, cânepă și iuta, enumerate în lista anexă Nr. XIV. 34. Toate întreprinderile de textile cu producție diversă avînd însă cel putin 30 războaie. 35. Toate întreprinderile integrate și semiintegrate, din domeniul industriei de pielărie, avînd o instalație de forță motrice de cel putin
LEGE Nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de tranSporturi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106100_a_107429]
-
împletituri, ață și ciorapi Anexă 12 LISTA Vopsitoriile, apreturile și întreprinderile de confecțiuni Anexă 13 LISTA Întreprinderile producătoare de lină: tricotaje, vata de croitorie, pisla, pălării și articole tehnice de lâna Anexă 14 LISTA Întreprinderile prelucrătoare de în, cânepă și iuta Anexă 15 LISTA Întreprinderile prelucrătoare de blănuri, producătoare de mănuși și alte articole de piele Anexă 16 LISTA Întreprinderile din industria chimică de bază Anexă 17 LISTA Întreprinderile producătoare de negru de fum, cărbune vegetal și animal Anexă 18 LISTA
LEGE Nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de tranSporturi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106100_a_107429]
-
cele trei pisici arogante și leneșe, rafturile pline de cărți și de vechi jocuri de societate și de scoici din Florida și de fotografii înrămate, părînd oarecum întîmplătoare, izul slab de levănțică și mucegai și fum de șemineu, leagănul de iută de pe verandă în care cineva lăsase un exemplar din Daniel Deronda umflat de ploaie. Și mai era Mizzy, care tocmai împlinea patru ani. Nimănui nu-i plăcea cuvîntul „precoce”. Avea ceva sumbru. Însă Mizzy, la patru ani, învățase singur să
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
din Uniunea Europeană și să menționăm câteva secvențe din film. Un kenyan de 12 ani și sora lui mai mică sapă o groapă în nisip ca să dea de apă și să-și spele puloverul de păr de cămilă și ghiozdanul de iută, ca să poată apuca, apoi, drumul spre școala aflată la 15 kilometri, care le ia 4 ore la dus și 4 la întors. Scriu cu cifre spre a face sacrificiul cât mai evident. Cinci copii sunt călcați în picioare în fiecare
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
dor duc mai departe povestea liniei Dor de românesc și introduc simbolurile deja îndrăgite pe un accesoriu ce sperăm noi că va fi purtat cu drag zi de zi.” spune Nicoleta Chirica, fondator și designer Iutta. Noua colecție de încălțăminte Iuta, numită ” Conduri cu dor”, este acum disponibilă în catalogul online: www.iutta.ro/conduri-cu-dor. Înainte de a îl lansa pentru prima dată în țară, decorul a fost prezentat în exclusivitate la târgul Global Destination for Shoes and Accesories (GDS) din Dusseldorf
Iutta a lansat prima colecție de încălțăminte ”Conduri cu dor” la Galateca, într-un decor de basm [Corola-blog/BlogPost/96695_a_97987]
-
pentru tati și pentru nimeni altul. Oi vrea tu să agăți pe careva, dar eu, ologul, sunt mai bărbat ca unul care are două picioare și tot nu‑i bărbat. Să‑ți demonstrez acum? Cu plăcere. Oriunde, pe covorul de iută din fața patului sau chiar pe patul care a văzut deja mult chin și sânge menstrual, motiv pentru care pute strașnic. Nu poți să speli întruna, mai vrea omul să ia o pauză și să citească o carte bună. E tipic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
în fiecare colț al lumii sosea Moșul cu cadouri, cu Duhul Sfânt și cu sfaturi înțelepte, îndeosebi pentru copii. Mitru, care venea din pădure, în ajunul Crăciunului cu un sac mare de lemne în spinare și cu o plăsuță de iută în care își ținea toporul și câteva vreascuri, zâmbea de câte ori își aducea aminte de această poveste. O crezuse și el până la vreo doisprezece ani, dar de când tatăl său îl luase prima oară de ajutor după lemne, tot într-o vreme
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
Mitru îi promitea Moșului, curierul umplu sania cu saci bine burdușiți de lemne și mai adăugă încă un sac cu jucării și cu alte lucruri de trebuință pentru Veronica și copiii lui, alături de săculețul de lemne și de plăsuța de iută, în care își avea vreascurile și toporul. Mitru privi sacul lui și se miră cât de mic putea să fie pe lângă sacii primiți de la Moș Crăciun. Când fu încărcată sania cu toți sacii, așa cum îi poruncise moșul, se urcă pe
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
de perișoare. Avea Mădălina o poftă de mâncare de parcă nu mai mâncase de când a plecat din țară. Și-a revenit repede. A prins și roșu în obraji. A inspectat toată casa: același mobilier vechi și scorojit, același covor scămoșat din iută, același televizor luat de la second hand care se mai dădea și peste cap; trebuia să-i mai dea cu pumnul ca să-și revină. Aceeași dormeză cu arcurile ieșite din saltea ... parcă nu erau de ea, nu se simțea în largul
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
oalei cu vin fierd de parcă am fi preoți daci, doar discutăm treburi serioase, nu? - Ce trebuie să fac eu? - Să iei toporul lui nenea, că e bun, ascuțit, coadă de salcâm cum numai el știe să facă, doi saci de iută... - Doi? - Doi! Lasă că știu ce spun! O sticlă de vin, că o să avem nevoie, și mâine în zori, da' nu așa de dimineață ca azi, haaa-ha-haaa, ești la mine! ‘Nțeles? - ‘Nțeles, trăiți! Hohote, vin aburi! Noaptea a fost... pescărească
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
bunicii. Peste ea era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua din lemn. Așa se "tencuiau"și casele peste care lipitură se dădea cu var stins
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
bunicii. Peste ușă era așezată salteaua și un preș țesut de mama din lână vopsită în culori diferite, în loc de cearceaf. Pe atunci nu se foloseau covoare ca acum. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse pe jos covoare de iută sau țesute la război, direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi întins pe jos în loc de dușumeaua. Așa se "tencuiau" și casele peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză de tifon antimuște și alte dihănii, pe jos în camere sau tindă peste pământul gol erau „trântite” rogojini bine împletite peste care se așterneau covorașe de iută, preșuri țesute în războaie cu spată și pe care le aveau în proprietate aproape oricare bună gospodină. Intrarea dinspre uliță se făcea nițel într-o „rână”, pe mijlocul ei era „albia” unui șuvoi năvalnic, pe timp de ploaie acesta „alinia
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
era teamă și, totuși, moartea refuzase s-o primească în tristul ei imperiu. Refugiu... Liniște... Nu dispera fiindcă îți alarmezi semenii! Mâna descleștată, lăsă să cadă flaconul pe podea. Zgomotul asurzitor al căderii fu înfundat apoi de covorul gros de iută. Adormise. Adormise fără să-și dea seama că amintirile continuă să mișune ca niște jivine înfometate, rupând hălci întregi din carnea viselor ei. Iar printre ele, bântuitoarea idee a morții. *** Deschise ochii. Albul o orbise. Clipi de câteva ori, apoi
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]
-
a fi pustie. În câteva secunde, ușile au sărit din balamale și echipa a pătruns în imobilul ce a fost răscolit, extrem de rapid, încăpere cu încăpere. În ultima dintre ele au găsit o pe Iuliana. Era căzută pe covorul de iută, cu un braț prins sub trup și celălalt încleștat pe telefon. * Oboseala, teama, emoțiile și toate întâmplările nefericite prin care trecuse într un timp atât de scurt, dar parcă prelungit la nesfârșit, au învins-o. Vocea mamei sale se auzea
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
efemeră.. O noapte senină răcoroasă, Soarele anină ieșind din casă, Aducând amintiri a ce n-a fost, S-amintim bruma, n-avea rost... Ce mai trece timpul, zăpăcește, Făr”curaj tot nimic-ul dospește, Iși caută insolitul de ”nu mă iuta, Regăsind totul a ce n-ai spera..! Referință Bibliografică: nebunul... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1792, Anul V, 27 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NEBUNUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369850_a_371179]
-
Ionescu-Muscel încă din 1937. Sub muzeu era gropnița. Nu știam. Singur, într-o liniște perfectă sau, ca să fiu în temă, mormântală, ștergând de praf obiectele și șmirgheluind sfeșnicele de alamă, văd la un moment dat ridicându-se ușor covorul din iută de pe podea. Am rămas nemișcat. Așteptam cu teamă să văd ce se va întâmpla. M-am închinat gândindu-mă că mi-a venit sfârșitul. Eram printre icoane și alte obiecte de cult, dar tot mi-era frică. De sub pardoseală s-
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și se duc precum cocorii Înspre suduri provizoriu; Peste-nsemnele comorii Joacă flăcări de ivoriu -------- Doar un pas: urci sau cobori Pe o scară nevăzută Nici de iută, nici de gută Nici de lemn, adeseori Toată viața doar o goană Că bucata ta de pită Coace-se numai pitită De destin ca-ntr-o hârjoană O ajungi dar, nu-ți ajunge Și alergi iar fără spor Din trecut
SCARA de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359504_a_360833]
-
Din sală răzbăteau glasuri de copii. Plânsul unuia dintre ei îi săgetă inima lui Șerban și o făcu pe Maria să închidă o clipă ochii. „Voi rezista oare?” se întrebă. În mijlocul clasei, pe dușumeaua acoperită de un covor mare de iută verde cu motive geometrice, o tânără educatoare încerca să calmeze un băiețel ce plângea cu lacrimi mari, asemeni boabelor de strugure. Un altul stătea cu un ursuleț de pluș în mână și îl privea derutat. Alți câțiva, pe care la
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
mari de 50 de metri pătrați fiecare, găsești condensat un univers. Universul cafelei. Școală pentru pasionații cafelei Eugen Blănaru este pasionat de cafea. Are 46 de ani, ochii foarte vii și pare tot timpul în mișcare. Desface un sac de iută, ia în palmă boabele de cafea verde pal și îmi descrie cum arătau acestea, ca niște cireșe, când erau proaspăt culese pe o plantație de pe celălalt capăt al globului. Cum au fost spălate, ambalate în saci și trimise la Trieste
Drumul unui fost sportiv de performanță în lumea cafelei. Regula numărul 1 când îți comanzi o ceașcă de cafea () [Corola-blog/BlogPost/338296_a_339625]
-
țânc!...Și mergem! și mergem!...și începe să plouă! și mătușile mă învelesc cu un țolic, să nu mă trohnesc, să nu câștig vreo boală, că mă belește mama, nu alta!...Ele și el își pun câte un sac de iută, făcut glugă, pe cap!... Nici gând și nici vorbă de întors acasă!...simt ploaia cum trece prin țolic, prin cămeșa mea de cânepă, prin piele, prin oase, prin loitrele și prin coșul căruței, prin boi și prin sufletul boilor! simt
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]