159 matches
-
ce include colții Obârșiei, zona bazinului hidrografic al văii Horoabei ce exclude pășunea din zona superioară a muntelui Strungile Mari, incluzind însă calcarele de la Strungulița și zona de jnepeniș și abrupt până în șaua Strungii, precum și versantul drept al văii Doamnelor, izbucul Coteanu, zona Sfinx - Babele, jnepenișul de la Piatră Arsă și zona Cocora - Babele ce include zona de jnepeniș, platoul cu ciuperci de gresie și avenul din piciorul Babelor. Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas Zonele de conservare specială ale Parcului Național Cheile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225153_a_226482]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv pe��teri, depozite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
78 se introduc patru noi poziții, pozițiile 79-82, conform anexei nr. 24. ... 31. La anexa nr. 55 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Lazuri de Beiuș" poziția 54, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Padiș - Izbuc, C. F. Registru parcelar, nr. topo 3282/1, 3282/3, 3379, 3380, 3381, 3382/1, 3384, 3385, suprafață = 59,92 ha". 32. La anexa nr. 56 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Lăzăreni" după poziția 50 se introduc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205105_a_206434]
-
18 iulie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001. Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 29 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conserva în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 30 (1) Bunurile patrimoniului natural existente în situ în afara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
CEE , la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
CEE, la intervale de 6 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2013. ... Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 41 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conservă în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 42 (1) Bunurile patrimoniului natural, respectiv peșteri, depozite fosilifere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
Sus Comuna Budureasa Sate: Budureasa, Burda, Saca, Săliște de Beiuș, Teleac Comuna Buntești Sate: Buntești, Brădet, Dumbrăvani, Ferice, Lelești, Poienii de Jos, Poienii de Sus, Stâncești, Săud Comuna Căbești Sate: Căbești, Goila, Gurbești, Josani, Sohodol Comuna Cărpinet Sate: Cărpinet, Călugări, Izbuc, Leheceni Comuna Câmpani Sate: Câmpani, Fănațe, Hârsești, Sighiștel, Valea de Sus Comuna Criștioru de Jos Sate: Criștioru de Jos, Bâlc, Criștioru de Sus, Poiana, Săliște de Vașcău Comuna Curățele Sate: Curățele, Beiușele, Cresuia, Nimăiești, Pocioveliște Comuna Drăgănești Sate: Drăgănești, Belejeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
18 iulie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 433 din 2 august 2001. Capitolul IV Conservarea altor bunuri ale patrimoniului natural Articolul 29 Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, șeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile și altele, se conserva în cadrul ariilor naturale protejate existente sau în cadrul unor arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate și puse sub regim special de protecție, potrivit prevederilor art. 8. Articolul 30 (1) Bunurile patrimoniului natural existente în situ în afara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
al câtorva sute de peșteri cu peste 100 km de galerii. Și nu venea singur, ci însoțit de un alt "greu" Gabi Halasi, bun explorator, cartograf dar mai ales scufundător (urma să plece dintre noi câțiva ani mai târziu la Izbucul Izbândiș din cauza unei defecțiuni la aparatul de scufundare). Ei explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul scăzut al sifonului de la capătul Galeriei "V" îl depășesc și descoperă o galerie de 35 de metri dar declară peștera
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
deschid galerii secundare ce aduc afluenți proveniți din dolinele și peșterile de pe platou. După aprox. 2/3 din lungimea totală se ajunge la primul sifon , după care galeria principală continuă, cu mai multe sifoane și afluenți, joncționînd cu Peștera de la Izbucul Topliței de Roșia. Astfel se ajunge la un sistem carstic cu o denivelare de aprox. 200 m și o lungimea a galeriilor de peste 13 km, morfologia variind în funcție de caracteristicile calcarului străbătut.
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt și pârâurile Prejna, Gornovița și Balta din bazinul hidrografic al râului Topolnița. La nivelul comunei se
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță, Ponorul de la Acre sau Ponorul Ponoraș. Marcările cu fluoresceină au demonstrat că apele captate prin ponoarele menționate apar din nou la suprafață, după trasee subterane de câțiva km, prin izbucurile Dămișenilor (Toaia, Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales primăvara, odată cu topirea zăpezii, sau la ploi mari: Bălțile Munăului, Balta Bivolilor, Lacul Toaia
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
de peșteri (Acre, Chivadarului, Întorsuri, Ponoraș, Toaia, Peștera din Dealul Berii etc.), avene (Poșiștăul din Glimeia Mică, Groapa Sturzului, Poșiștăul lui Toderea Haiului, Poșiștăul Ministerului, Poșiștăul lui Pașcalău, Poșiștăul din Piciorul Gol etc.), ponoare (Toaia, Munău, Întorsuri, Peșteruță, Acre, Ponoraș), izbucuri (Dămișenilor, pe valea Brătcuței) ș.a. De asemenea, având în vedere distanța relativă redusă, din Damiș se poate ajunge ușor în orașele Oradea, Aleșd, Beiuș (la tradiționalul târg de joia), la peșterile Meziad, Urșilor de la Chișcău, Vântului, Ungurului, Moanei, Lesiana sau
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
de: Vîrful Comorîșniței (1015 m), Vîrșețu Mare (1052 m), Curmătura Băniei (1068 m), Domăneasa, Vîrful Răspunsului (915 m). Fenomenul carstic este prezent în munții noștri doar înspre extremitatea sudică. Cleanțurile care străjuiesc Valea Mare, porțiunile înguste cum sunt Cheile Voinicoțului, izbucurile sau „bigărele”, peșterile sau găurile din stânci, toate trădează un relief calcaros. Peșterile care există în teritoriul localității Bănia sunt bine ascunse și nu pot fi găsite decât de cunoscătorii acestor locuri. Cea mai mare și cea mai lungă între
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
speciile de animale amintim capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km. Reportaje Vârfuri de peste 2500 de metri Moldoveanu- 2.544 m • Negoiu- 2.535
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
de importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
importanță comunitară Tușa - Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
Barcău. Arealul reprezintă o zonă naturală constituită pe șisturi cristaline acoperite cu conglomerate (gresii, argile și nisipuri), ce include un sector de pădure (făgete pure de dealuri și făgete amestecate), o zonă de pajiște și două izbucuri ("Izbucul Mare" și "Izbucul Mic") cu un impresionant debit de apă. Aria protejată se suprapune sitului Natură 2000 - "Tușa - Barcău" și dispune de tipuri de habitate cu păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
pietriș și uneori prin nisip, similar cu apa de suprafață, sub formă de râuri. Apa este reținută în formă de lacuri subterane în zonele cu pământ neporos, de obicei stâncă sau argilă. Poate ieși la suprafață ca izvor, uneori ca izbuc. Izbuc se numește locul de ieșire la suprafață, de obicei virulentă, a unui curs de apă subteran. Ieșirea apei se poate face fie permanent, fie cu intermitențe, la intervale de timp foarte precise. Aunci când o apă curgătoare trece prin
Apă curgătoare () [Corola-website/Science/317274_a_318603]
-
și uneori prin nisip, similar cu apa de suprafață, sub formă de râuri. Apa este reținută în formă de lacuri subterane în zonele cu pământ neporos, de obicei stâncă sau argilă. Poate ieși la suprafață ca izvor, uneori ca izbuc. Izbuc se numește locul de ieșire la suprafață, de obicei virulentă, a unui curs de apă subteran. Ieșirea apei se poate face fie permanent, fie cu intermitențe, la intervale de timp foarte precise. Aunci când o apă curgătoare trece prin zone
Apă curgătoare () [Corola-website/Science/317274_a_318603]