540 matches
-
a murit pictorul spaniol de origine greacă El Greco (Domenicos Theotokopoulos). Și-a făcut ucenicia în atelierele din Veneția ale lui Tițian, Tintoretto și Jacopo da Ponte, dar a devenit celebru în Spania. Operele sale - dintre care pot fi menționate tablourile „Izgonirea din templu“, „Vindecarea orbului din naștere“, „Martiriul sfântului Mauriciu“ - se remarcă prin expresivitatea dramatică a personajelor cu siluete alungite. A pictat și numeroase altare. Joi, 8 aprilie „CURIERUL ROMÂNESC“ La București a apărut cu 175 de ani în urmă „Curierul
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
model de pantaloni i-a permis să-și înființeze propria companie, Levi Strauss & Co, în San Francisco. Astăzi, compania are vânzări anuale de 5 miliarde de dolari. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 22 februarie - Duminica Lăsatului sec de brânză (a Izgonirii lui Adam din Rai). Aflarea moaștelor Sfinților Mc. Din Evghenia; Cuv. Atanasie, Talasie și Limneu (Lăsatul secului pentru Postul Mare; zi aliturgică); 24 februarie - Întâia și a doua aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul (zi aliturgică); 25 februarie - Sf. Tarasie
Agenda2004-8-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282105_a_283434]
-
Mare); 24 februarie - Sf. Sfințit Mc. Vlasie; Sf. Mare Mc. George din Kratovaț. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 22 februarie - Duminica a 7-a de peste an; 24 februarie - Sf. Ap. Mantia; 25 februarie - Miercurea Cenușii (post și abstinență). BISERICA GRECO-CATOLICĂ 22 februarie - Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lasatului sec de brânză). Aflarea moaștelor martirilor din Eugenion; 23 februarie - Sf. Mc. Policarp, ep. Smirnei (†155); (Începe Postul Mare); 24 februarie - Întâia și a doua aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul (453); 26 februarie
Agenda2004-8-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282105_a_283434]
-
Sâmbătă, 12 iunie l Ambasadorii la București din 41 de țări au efectuat o vizită în Dobrogea, vizitând Delta Dunării, monumentele istorice din Constanța și stațiunile de pe Litoralul Mării Negre. l Gruparea teroristă al-Qaida, care a declarat că dorește izgonirea tuturor necredincioșilor de pe teritoriul saudit și alungarea de la putere a familiei regale saudite, declarată „întinată și vasală Americii“, a ucis un cetățean american și a răpit un altul, la Riad. l Primele alegeri programate să se desfășoare în Afganistan după
Agenda2004-25-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282562_a_283891]
-
macedo-slavi și a clericilor greci trimiși de Istanbul), în timp ce Atena avea 9 000 de locuitori, din care 7 000 erau musulmani albanizați, turci, aproximativ 1 400 români și circa 600 de greci. O butadă din secolul al XIX-lea, după izgonirea musulmanilor din capitala elenă, ne spune că „dacă pleacă armânii din Atena, grecii rămân doar cu Acropole“, ca raport numeric al celor două populații. O altă informație amintește de faptul că vechea capitală a Muntenegrului, Cetine (sau Ćetinje), are drept
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
orașe episcopale de reședință ale Ungariei de atunci, Timișoara și Oradea. În istoria acestor două localități apropiate pot fi recunoscute numeroase similitudini, începând cu înființarea ambelor dieceze în secolul al XI-lea și continuând în secolul al XVIII-lea cu izgonirea turcilor și cu reînființarea structurilor bisericești. Michael Haydn, cel mai tânăr frate al marelui compozitor Joseph Haydn, dar nu și cel mai puțin talentat, a activat, începând din 1760, doar pentru scurt timp, ca și capelmaistru al Domului din Oradea
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
în anul 1913“. Moscheea iezuită În Maierele Vechi (cartierul Elisabetin), românii își aveau organizată o parohie ortodoxă din aceeași perioadă a ocupației otomane. „Dovadă despre aceasta - ne prezintă Monografia lui Ilieșu - e faptul că în anul 1727, deci îndată după izgonirea turcilor, își au o biserică zidită din lemn. Serviciul divin în această biserică se ținea în limba sârbă. Soarta acestei biserici n-o cunoaștem“. Mai cunoscută este însă istoria celei mai vechi biserici catolice din Timișoara, clădită, încă înainte de dominația
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
în 1552 în moschee principală. Cucerirea austriacă schimbă rolul clădirii în magazie de arme și muniții, ulterior ea reîntorcându-se la atribuția inițială, devenind biserică iezuită. Aici este ridicată, la 12 septembrie 1719, prima cruce creștină în internul Cetății, după izgonirea foștilor ocupanți. Tot în acest an, „în preseară de Sfântul Andrei“, au sunat noile clopote ale acestei biserici, aduse din Viena. Era pentru prima oară când chemarea credincioșilor la slujba divină se făcea cu ajutorul clopotelor, până atunci fiind utilizate tobele
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
critică a vieții publice din acea perioadă: nu putem evita un impas opțional. Acest Ianus bifrons al politicii facilitează comparația dintre epoci, cea mai recentă fiind dintre perioada activității la Timpul a lui Eminescu și aceea numită de tranziție, de după izgonirea cuplului Ceaușescu și până în zilele noastre. Acum, când detestatei clase "superpuse" din care s-a și născut burghezia ce avea să făurească România Mare și apoi, timp de două decenii, să patroneze o splendidă înflorire cultural-științifică - spre a fi decimată
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
femeie singură)/ îl tăi în felii// seva răcoroasă/ are gustul soarelui vechi// semințele scapără/ pe pagina oarbă/ ochi mărunți și neștiutori// noaptea lor cafenie/ mă tulbură" (Mărul). Peisajul nu e o cunoaștere, ci o recunoaștere (o anamneza), ca simptom al izgonirii din Paradis, investit fiind cu o functie mărturisitoare (de martor): "Recunosc drumuri grădini/ case/ ciulinii cu buzele arse// lumină pe care de departe/ o simt/ stăpînind marea/ plajă sălbatică hohotind/ în amurg// lume înăbușita// singură pe mal/ aștept singură barcă
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Ștefănescu Opțiunea pentru munca intelectuală Denișa Comănescu și-a făcut un nume în literatura încă din studenție, publicând versuri întâi în România literară (1975) și apoi și în alte reviste, pentru că în scurt timp să debuteze și editorial, cu volumul Izgonirea din Paradis (Ed. Cartea Românească, 1977). La numai douăzeci și ceva de ani (s-a născut la 4 februarie 1954, la Buzău) cunoștea orientările de ultimă oră din poezia engleză și americană și se situa cu dezinvoltura într-un raport
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
se simte în bătaia soarelui că sub reflectorul unui anchetator cosmic. În mod înduioșător, ea reacționează și în cursul acestei treziri brutale că un copil, bucurându-se de luciditate că de o nouă jucărie. Titlul primei cărți a Denisei Comănescu, Izgonirea din Paradis, este foarte bine ales, cu mențiunea că trebuie să ne gândim la o izgonire primită cu o încredere plină de candoare. Originalitatea profundă a poeziei Denisei Comănescu constă tocmai în acest mod naiv de a accepta maturitatea, într-
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
și în cursul acestei treziri brutale că un copil, bucurându-se de luciditate că de o nouă jucărie. Titlul primei cărți a Denisei Comănescu, Izgonirea din Paradis, este foarte bine ales, cu mențiunea că trebuie să ne gândim la o izgonire primită cu o încredere plină de candoare. Originalitatea profundă a poeziei Denisei Comănescu constă tocmai în acest mod naiv de a accepta maturitatea, într-o generoasă strângere la piept a suferinței. Chiar și în momentele de paroxism ale lucidității, cănd
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
și putea duce, fiind găzduită într-o cameră la vară ei, dna Magdalena Beldiman, fiica istoricului militar, general Radu R. Rosetti, pe o stradă din zona arhitect Ion Mincu. Cîtăva vreme a trait vînzînd mobilă, argintărie și altele salvate la izgonirea din fosta ei casă. Apoi a fost ajutată de familia ei, si, o vreme, din ceea ce îi aducea confecționatul unor păpuci de casă (pîslari) care nu se găseau pe piață. Numai gîndul că soția marelui bărbat de stat Ion. I.C.
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
care atrage după sine pedeapsa trupului, dar îi aduce și sufletului sănătatea sa: smerenia. Boala apare întâi în psihic. Aceasta e o concluzie a medicinii moderne. Scriptura vedem că întregește cu lămuriri ceea ce spune medicina. E o retragere - dacă nu izgonire - a lui Dumnezeu din susținerea sănătății omului", este un pasaj din sursa anterior menționată. ARSENIE BOCA. "Boala nu există prin ea însăși, există numai bolnavi. Dacă oamenii ar urmări din neam în neam sfințenia vieții, negativele acestea ar putea să
ARSENIE BOCA. Cuvinte neașteptate despre BOLNAVI by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24985_a_26310]
-
de limba română, Schengen, de unde se dorește de Nadia Decuseară, fosta șefă de grupă și descoperi semnificațiile pentru a o stăpânii de azi ai noii Uniuni Europene șefa de promoție în anii studenției, ne-a înscrie în rândul capodoperelor (Sovietice) izgonirea lor. Am atins, grație predat despre EMINESCU. Era teribil nepieritoare ale universalității. Ea își geniului incontestabil al acestui poet, de emoționată și a început prin a ne face așteaptă, totodată, tălmăcitorii de geniu, culmi de maximă profunzime ale cunoscut, numai
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
se arată în poezia populară. Oficial, în 1992 a fost trecut în rândul sfinților. Acest lucru nu s-a întâmplat în 1955, atunci când s-au făcut primele canonizări. Motivul? Eu cred că din cauza faptului că abia trecuseră șapte ani de la izgonirea Regelui Mihai, iar Constantin Brâncoveanu era, înainte de toate, un monarh. Un principe este tot un monarh, nu doar regele este un monarh. Noi avem o tradiție monarhică foarte veche. Din acest motiv, eu cred că nu a fost trecut în
Constantin Brâncoveanu, 300 de ani de la moarte. Ce ar trebui să învețe politicienii de la Constantin Brâncoveanu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21804_a_23129]
-
modifică lucrurile, scoțînd un competitor (Goga) din cursa pentru alcătuirea unui guvern dictatorial. Și asta pentru că puterile democratice occidentale, al căror exponent în țară era N. Titulescu ca ministru de Externe, încriminat, în jurnalul pe care îl comentez, pînă la izgonire din funcțiune, cu cele mai murdare invective, nu agreau partidele de extremă dreaptă, iar regele ținea încă seama de opinia lor, spre dezamăgirea deznădăjduită a lui Argetoianu. Pînă la alcătuirea guvernului de dictatură, Argetoianu aștepta măcar schimbarea guvernului Tătărescu și
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
fie izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie - tendențios -, pe fiecare pagină, asupra caracterului "popular" al literaturii noastre. Crede însă domnia-sa că dintr-o literatură atît de "populară" poate fi exilată tocmai Miorița? Dar izgonirea, exilul celorlalți? Cum poate fi concepută o literatură română fără Bogdan Petriceicu Hasdeu, fără Vasile Pârvan, fără Nicolae Iorga, fără Octavian Goga? Tudor Vianu citează mereu pe C. Dobrogeanu-Gherea și nu e rău. Dar este bine, este de conceput ca
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
urgisește-ndată o lepră de cuvinte,// Deschideți iute poarta să intre cîte-o vită/ Pan bea și-n turme urcă hipnoticul alean/ De cerul nu vă place, priviți-l dar prin sită/ Albastrul nu mai cîntă. L-am aurit în van" (Izgonirea). Dar atenția Marianei Bojan se concentrează asupra mediului curent care-i contrariază simțirea inocentă, mediu pe care-l citează sarcastic subiectiv (o mitologizare secundă, așijderea parodică), spre a-i putea descifra mecanismele perfide, obiective. Un atare joc de-a mitologia
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
comentariile și toate reportagiile nu sunt nici pe sfert ecoul a tot ce se petrece și se desăvîrșește implacabil, adesea iremediabil, zi de zi sub privirile noastre" (Scrisoarea datează din 1948). Pillat solicită medicamente și se plînge de multele neajunsuri: izgonirea din casă, arestarea unora dintre membrii familiei și cunoscuți, greutatea de a-și găsi o slujbă (a fost pontator la o Cooperativă, după ce a părăsit catedra, odată cu G. Călinescu, de la facultate, apoi l-a urmat pe același G.C. la Institutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
să continuăm discuția la o Saună a lor, baia națională. N-aș fi crezut că în aburii fierbinți aveam să continuăm să discutăm, de astădată goi pușcă în mediul infernal. Femeile acelea superbe se expuneau acum despuiate ca Eva înainte de izgonire... O erecție balcanică bruscă avu loc, spre rușinea noastră. Ne feream cât puteam. Dacă civilizația nu se compara, măcar vitalitatea omului sărman căruia și în biserică i se întâmplă ce ne este dat tuturor...
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
lui Ioan Neșu nu au nimic idilic, nimic pitoresc în sensul unei elocințe sau înțelepciuni folclorice. Țăranii din Zi de toamnă cu cal, sunt trăitori în zona gri dintre sat și oraș, subiecți ai unei drame parcă demult uitate, ai izgonirii lor din condiția de sarea pământului. Ei evoluează aproape mecanic într-un spațiu profan, fantomatic, într-un ritual mimat de foști stăpâni uzurpați. Ei joacă cele mai diverse roluri, de părinți ce-și vizitează copiii mutați la oraș, la bloc
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
lungul Secolelor al XVIII-XIX și XX-lea, începînd cu "Secolul Luminilor" (Enciclopediștii, Rousseau și Voltaire), Revoluția Franceză, Hegel, Marx și Nietzsche ("Dumnezeu a murit!") și a continuat pînă la Blumenberg și toți filosofii care au pledat pentru secularizare, laicizare și "izgonirea din religios", semnficație, sens și sacru. Transcendența a fost înlocuită de imanență, libertatea a luat locul religiei, iar gnoza modernă a distrus sinteza antică realizată - cum era de părere Sfîntul Augustin - dintre Atena și Ierusalim, adică marea filosofie greacă și
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
Evident, toți trei cu trecut de partea noastră. De partea cealaltă a zidului au apărut un domn Stoichiția, un altul, Arapu și un al treilea, Coteanu. A urmat o mică încăierare. Veneam din țară, unde se produsese ultima dramă cumplită, izgonirea Regelui, dintr-o țară de unde toată lumea voia să fugă, și ne-am trezit față în față cu acești trei inși care apărau regimul infam, criminal, impostor de la București. Pentru noi a fost o surpriză revoltătoare. Mă simt dator să spun
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]