162 matches
-
Rucăr a fost dusă pentru prima și ultima oară la spital în 1955, când avea 80 de ani. Noi cei 6 copii veneam vara la Rucăr și dacă aveam probleme cu sănătatea eram oblojiți cu ceai fierbinte de mușețel, sunătoare, izmă sau tei, cu miere și lămâie. Dacă aveam dureri de burtă, fierbințeală, gâlci, eram oblojiți cu prijnițe, cataplasme cu optlagină, mălai cu foi de varză ori ventuze, în cântarea tărăgănată a descântecelor băbești... În aerul curat și soare demunte, cu
OBLOJEALĂ ÎN BOLNIŢĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348647_a_349976]
-
vorba: Te văd obosit, dezbracă-te și, hai, în casă să-ți pun masa! Intrară în casa cea mică în camera băieților, acolo unde crescuseră ei când fuseseră mici. De data acesta camera era goală, mirosea a buisuioc și a izmă. Pe pat aceleași velințe de lână, pe pereți aceleași tablouri iar în colț, spre răsărit, candela arzând... Nimic nu se schimbase de când plecase el de acasă! -Unde e Henrieta? - întrebă el, curios că n-o văzuse. -Pe la Botoșani, a
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Moșii de vară, adică înaintea Rusaliilor cu o săptămână, pe la noi se obișnu¬iește să se dea de pomană ulcele de pământ sau căni pline cu griș sau orez cu lapte, care au legate de toarte câte trei fire de izmă creață, adică mentă. Atunci, Rodoloaia, care stătea pe ulița Capu’ Satului, la Cacarela, ieșea dis-de-dimineață la drumul mare și se așeza pe dala de piatră de pe marginea podețului din fața casei lui Sclipa, peste drum de casa noastră; până la prânzu’ ăl
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
-l plimb hai-hui prin rouă, din bocanci, acum în cizma găurită printre dește până-n tălpi mă roade pizma că nu pot să fiu un pește. îmi făceam o sfântă clizmă ca, întins în farfurie, cu o frunză-n dinți, de izmă, mirosind a vergurie, să mă guști cu pietate și-n trupul tău, de mine plin, să mă porți măcar o noapte și-apoi puțin câte puțin, de tot, în tine să mă sting... Referință Bibliografică: nici nu s-a topit
NICI NU S-A TOPIT OMĂTUL... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345686_a_347015]
-
stele Poveștile porcoase aveau un iz divin Atunci cînd din zặpadặ confecționau inele Urlau de fericire și disperați beau vin Și iatặ cặ poemul își trage peste pîntec Un voal plin de sfiala fecioarelor perene Īn care un pặtrunde nici izma unui cîntec Cînd ele dorm suave și goale între perne. Poem BAROC DOI Am reușit, în fine, sặ construim, o, zei, Un cerc perfect cu laturi că pặtratul Și-o sặ vặ dặm o fațặ de zar cu cifră trei
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
stele Poveștile porcoase aveau un iz divin Atunci cînd din zặpadặ confecționau inele Urlau de fericire și disperați beau vin Și iatặ cặ poemul își trage peste pîntec Un voal plin de sfiala fecioarelor perene Īn care nu pặtrunde nici izma unui cîntec Cînd ele dorm suave și goale între perne. POEM BAROC DOI Am reușit, în fine, sặ construim, o, zei, Un cerc perfect cu laturi că pặtratul Și-o sặ vặ dặm o fațặ de zar cu cifră trei
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
nu-ți alerge gândurile spre văi și poieni, spre râul în care te-ai bălăcit până ai învățat să înoți, spre anumite întâmplări menite să aibă un rol determinant în alegerea viitorului? Și cum să nu-ți amintești mireasma de izmă pe care mama o semăna cu multă grijă în fața casei printre atâtea alte flori ce ne înseninau diminețile prin curcubeul culorilor ce ni se dezvăluiau generoase dinaintea privirilor? Firește, este un dor purtat permanent, mai mult sau mai puțin conștient
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de ori - după cât numărase el - când simți cum toată țesătura aia din fire ce-l strânsese în crisalidă se deșiră. Respiră ușurat, aruncând tot năduful adunat de nevedere. Oftă prelung și bătrâna. Acum veni dinspre ea o adiere aducând a izmă și a busuioc. El se înfioră tot de mireasma simțită, căci, de când nu mai văzuse, parcă i se tociseră și mirosul, și auzul, și... Fu trezit din gândurile sale de glasul subțirel, abia auzit al femeii: Te scap doar dacă
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
se jură pe el și pe Cel care locuiește în el. Cel ce se jură pe cer se jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel ce șade pe el. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen, dar ați lăsat părțile mai grele ale Legii: judecata, mila, credința; pe acestea trebuie să le faceți și pe acelea să nu le lăsați. Călăuze oarbe care strecurați țânțarul și înghițiți cămila! Vai vouă, cărturarilor
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
se poate să nu văd Dunărea, seceta, iarba, durerea că vechimea se stinge și că lumea se petrece pe drumuri pe care n-aș fi vrut să le cunosc. Vin la Brăila, la izvorul numelui meu tremură un fir de izmă și o creangă de pelin. Dorm cu capul pe iarba dorului și visez bucurii pe care nu le-am trăit. Vin de la Brăila și dintr-un adevăr crispat; nu știu să mint.” Brăila, Teatrul de Stat Maria Filotti, 2002, 5
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
pe măsura ființei sale . Brăila, mama lui Fănuș Neagu, își sărbătorea fiul la cea de-a 70 -a aniversare. Acolo sus pe scenă, la cei 70 de ani, cu ochii aproape umeziți de lacrimile bucuriei, maestrul cuvintelor cu parfum de izmă și aromă de iarbă coaptă, rostea cu o nostalgică emoție; „Eu vin din viața Dunării - decembrie și ianuarie, înseamnă acolo dragoste, cântece, vin, speranță si jurământ cu mâna arsă de credință pe micul potop verde al grâului semănat într-o
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
stele Poveștile porcoase aveau un iz divin Atunci cînd din zăpadă confecționau inele Urlau de fericire și disperați beau vin Și iată că poemul își trage peste pintec Un voal plin de sfiala fecioarelor perene În care nu pătrunde nici izma unui cintec Cînd ele dorm suave și goale între perne. Poem BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuita-n râma acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrșirea îmi zice
POEME BAROCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360107_a_361436]
-
este utilă în bolile căilor respiratorii, cea de salcîm este un bun calmant și tonic, mierea de castan sălbatic crește tensiunea arterială, mierea de castan comestibil are acțiune antimicrobiană, mai ales in bolile de stomac, intestinale și renale; mierea de izma este buna că leac împotriva durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utilă în bronșite și boli de stomac. Mierea de flori de cîmp are o puternică acțiune antimicrobiană, cea de livadă (de pomi fructiferi) vindeca afecțiunile renale, pulmonare și intestinale
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
și uitate ritualuri, reluând tema ce-i străbate, de altfel, întreaga operă: „O cruce singură urcă dealul,/ din când în când odihnindu-se,/ nimeni în jur,/ singurătatea doar,/ cu apă și văzduh botezată,/ în urma ei vine/ cu o ramură de izmă în mână;// din norii cerului/ coboară rugăciunea tânguindu-se,/ cu mielul în brațe;// prin iarba cuprinsă de friguri,/ omul pășește rar/ după paharul/ înaintea lui îndepărtându-se”. O poezie de originală senzualitate, profundă, interesantă, incitantă, cu o imagistică suprarealistă, surprinzătoare
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
bunica se pregătește ca de sărbătoare. Mă trezește si mă smulge din a mele vise Cu figura-i luminoasă, parcă nu dormise. Cozile bunicii poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub basmaua ei. Și miroase tare bine a izmă si busuioc sau poate a iasomie că-i poartă noroc. Eu ma uit în ochii ei cu unde albastre, și gândesc că este zâna fericirii noastre. Fugi nepotă și-i anunță pe vecinii mei că-i așteaptă Costea iară, la
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ziua cade îngenunchiată-n noapte, o durere difuză își înfige spinii sub armura albă a tâmplelor, vibrează-n limpezimea falsă a tăcerilor. ne-am prins amândoi, pereche nebună cu dansatoarele depărtării... bezmetice izme! tu n-ai putut să-ți zmulgi iubirea din cleștii pământului. nu știu iubite, când te-ai desprins și unde, eu am rămas să-ți cristalizez absența. am să te reconstruiesc într-un amurg potolit, formă a iubirii din mine
PLÂNSUL PĂSĂRILOR de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380501_a_381830]
-
SINESTEZIE Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sinestezie Eu am miresme-n suflet și proaspete și tari: parfum de lăcrămioare ce se ițesc sub gard și se încurcă-n brazde de izmă sub arțari de frunze aromânde în ceaiuri verzi ce ard. Mai am și liliacul ce se înalță mov Pe lângă iasomia în valuri revărsate, gătită ca mireasa ce-așteaptă în alcov plăcerile nvelite în șoapte parfumate. Pe lujere subțiri plecate sub
SINESTEZIE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381385_a_382714]
-
cântecul de ... VII. SINESTEZIE, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. Sinestezie Eu am miresme-n suflet și proaspete și tari: parfum de lăcrămioare ce se ițesc sub gard și se încurcă-n brazde de izmă sub arțari de frunze aromânde în ceaiuri verzi ce ard. Mai am și liliacul ce se înalță mov Pe lângă iasomia în valuri revărsate, gătită ca mireasa ce-așteaptă în alcov plăcerile nvelite în șoapte parfumate. Pe lujere subțiri plecate sub
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
vrând cerul, cu-adânc parfum pervers, plăceri înăbușite, mimând parșiv candoare se-ascund după pudoarea, ... Citește mai mult SinestezieEu am miresme-n suflet și proaspete și tari:parfum de lăcrămioare ce se ițesc sub gardși se încurcă-n brazde de izmă sub arțaride frunze aromânde în ceaiuri verzi ce ard.Mai am și liliacul ce se înalță movPe lângă iasomia în valuri revărsate,gătită ca mireasa ce-așteaptă în alcovplăcerile nvelite în șoapte parfumate.Pe lujere subțiri plecate sub povaraaltor parfumuri
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
must, Îmi umpli și arcușul și vioara cu sânii tăi pe care-ncerc să-i gust. Când muști din buzele-mi atemporale fardate sobru cu tremurături, Mă-mproști cu romantisme bienale. Mă dori cu stalactite de impuri stropi centenari de izmă meliferă ce-a încolțit în coapse de amiezi, Tortură de amor și în sinapse, Mi-a implantat cornițe roz de iezi. Când mi te urci sălbatecă, mioapă, Pe muntele măslinului imberb, Te-aș înghiți ca pe-o silabă șchioapă. Te-
CÂND.... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375396_a_376725]
-
cu atenție prin apa sticloasă, pești înotând lângă el. Astăzi mergea pe malul apei, speriind anghilă după anghilă care mai lungă și mai colorată, ieșite la soare în iarba deasă și moale, înrourată, mergea admirând cocostârcii de pe grindul plin cu izmă sălbatică, grind ce dezvăluia un frumos peisaj violet cu pete albe. Vacile intraseră în culoare, în foltanele de pănășuță și papură, printre pâlcurile de rogoz înalte peste care se revărsau frunzele verzi de sălcii pletoase, iar Niki încerca să-și
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine, bordei, straie, cotoroanță, cotoșman și multe, multe altele, care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri le-au împrumutat cuvintele
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
interesează de nimeni ce face, cum face, de ce le face. Tu îți vezi de drumul tău și cauți să fie cel bun. Iernile lungi și geroase mi le amintesc la gura sobei, cu ceainicul aburind pe plită, cu miros de izmă, cu pâinea dospită în cuptor pe care bunica făcea nelipsitul semn al Sfintei Cruci și cu zgomotul ciudat de melodios, prin interesul pe care ni-l trezea, al pedalelor și suveicilor de la războiul de țesut, care ocupa toată odaia până la
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
pe „truda” formei, dar și a elaborării de noi variante ori modulații lexicale (ce stau alături de zburdalnicele, mustoasele forme argotice: „șolticari”, „ștoarfă”, „l-am bunghit”, „trebunal”, „oceane azure”, „să exhumul”, „insercții”, „liclind”, „coadă zbrulă”, „acuprinde”, „viscol selenit”, „mirifele grădini”, „amirezmătoarea izmă”, „inima ingenuină”, „resplendind”, „cristoși conturși”, „contură” (=contur), „flăcărat” (=înflăcărat), „îngeluit”, „arbor morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima rară: „burnus” - „taciturnu-s”, „s-a scurs” - „Burns”, „mahorcă” - „or că”, „háșiș” - „pașii-și”. Sub nivelul cărților de mai înainte sunt sonetele din Patriarhale
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe, majoritare, nu sunt lipsite de o anume putere comunicativă, de un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști caracteristice, transmițând îndeosebi senzații olfactive: „Arome de izmă și cimbru te-mbată, / Și ochii aproape te dor de lumină; / În minte îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]