286 matches
-
virtuților sale civice în luptă c-un liberal moderat și că a lăsat diată scrisă cu cerneală roșie prin care îl însărcinează pe d. Gheorghian să-l urmeze în conducerea partidului roșu din Moldova, daca va voi să-mbrățișeze legea izraelită. E puțin întemeiată acuzarea pe care "Romînul" o face opoziției în genere, c-ar fi scornind știri false despre neînțelegeri în ministeriu, de vreme ce asemenea neînțelegeri nu pot exista pentru că nu sânt chestii mari la mijloc. Într-adevăr nu mai e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în timpul războiului ruso-român, a fost comisar civil al României pe lângă oștirile rusești, o poziție oficială ostensibil distinsă. În iulie, anul 1876, ministeriul Brătianu, care avea să execute Tratatul de Berlin cu pierderea Basarabiei și cu silita soluțiune constituțională a cestiunii izraelite, se clătina. După ce-și dăduse demisia, ministeriul s-a modificat în parte după culisele Camerii; maiorul de odinioară Lecca, înaintat între acestea la general, a fost numit în mod semnificativ ministru de război, cu toată îndoita călcare de jurământ
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a espus pe rând cauzele parlamentare ale retragerii partidului conservator, purtarea opoziției liberale de pe atunci, fazele călătoriei la Livadia și a intrării în război, epoca Păcii de la San-Stefano, aceea a Tractatului de la Berlin, cesiunea Basarabiei și soluțiunea silită a cestiunei izraelite, iar cu privire la afacerile interne a arătat nestabilitatea cabinetelor, enormitățile recensimîntului, calamitatea rublelor ș. a. D. Maiorescu și-a încheiat discursul arătând viciarea spiritelor și citând câteva pasaje caracteristice din ziarul "Înainte", dintr-o circulară publicată "în numele socialiștilor romîni" și din "Femeia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
are demnitate și conștiință de sine însuși. Astfel de ex. în colțul de nord - vest al Transilvaniei ministrul unguresc a făcut mai multor ținuturi românești ceea ce n-ar fi îndrăznit a face niciunui trib de negri, desigur nu unei comunități izraelite măcar: le-a numit cu de-a sila și fără să întrebe pe nimenea un episcop care vrea să introducă leturghia latină în biserică și limba ungurească pe amvon. Acest episcop al Gherlei, deși atârnă în mod ierarhic de mitropolitul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin popoare mai tinere, era o întîmpinare ce i s-a spus ades, dar pe care n-a admis-o. Ales deputat în Camera revizionistă ca reprezentant al liberalilor moderați din Iași, Conta se distinse prin atitudinea sa în cestiunea izraelită. În adevăr, era un om îndestul de citit pentru a nu înțelege că aci era o cestiune de rasă, iar nu de religie și ca însușirile contractate în decurs de veacuri de către rasa veche a izraeliților făceau din admiterea ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin acea era nouă (liberală fără 'ndoială ) de care pomenește d. Aurelian. [2 octombrie 1882] [""GAZETA GENERALĂ" (PRONUMITĂ DE AUGSBURG)... "] "Gazeta generală" (pronumită de Augsburg), cunoscută pentru nepărtinirea ei, primește din Ungaria o dare de seamă mai lungă asupra "cestiunii izraelite" care merită a fi reprodusă, de vreme ce situația economică, astfel precum se descrie, prezintă multe analogii cu cea din Moldova. În orice caz, după atâtea denigrări repetate de Alianța izraelită și de presa apuseană, care-n mare parte e 'n mâni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
primește din Ungaria o dare de seamă mai lungă asupra "cestiunii izraelite" care merită a fi reprodusă, de vreme ce situația economică, astfel precum se descrie, prezintă multe analogii cu cea din Moldova. În orice caz, după atâtea denigrări repetate de Alianța izraelită și de presa apuseană, care-n mare parte e 'n mâni evreiești, începe a se face lumină și în această cestiune. Știm prea bine că există mulți publiciști pentru cari evenimentele din Ungaria vor fi o oroare, însă nu de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Aceste zise, lăsăm să urmeze articolul în cestiune. Circulara în termeni aspri și energici, pe care ministrul - prezident a adresat-o tuturor municipiilor din țară, e o dovadă mai mare decât goana din Pojon că există optima forma o cestiune izraelită în Ungaria. D. Tisza ordonă capilor municipiilor să fie cu băgare de seamă la agitațiunile ce pornesc din partea așa numiților antisemiți în contra populațiunii evreiești și să intervie numaidecât la orice turburare a ordinei publice, pentru ca viața și averea izraeliților să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fi având cuvântul lui de-a fi. Pentru ca agitațiunea antisemită să aibă izbândă, precum a avut-o în realitate, sămânța aruncată a trebuit să cază în pământ priincios, trebuiau să existe condițiile sub cari să se dezvoltate o cestiune izraelită în Ungaria. Cestiunea izraelită nu e confesională ori religioasă. Nimărui nu-i abate a crea legi escepționale relative la exercițiul religiunii lor; nimeni nu vrea să-i împiedice în obiceiele lor rituale. În vremea turburărilor, poporul s-aruncă asupra prăvăliilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui de-a fi. Pentru ca agitațiunea antisemită să aibă izbândă, precum a avut-o în realitate, sămânța aruncată a trebuit să cază în pământ priincios, trebuiau să existe condițiile sub cari să se dezvoltate o cestiune izraelită în Ungaria. Cestiunea izraelită nu e confesională ori religioasă. Nimărui nu-i abate a crea legi escepționale relative la exercițiul religiunii lor; nimeni nu vrea să-i împiedice în obiceiele lor rituale. În vremea turburărilor, poporul s-aruncă asupra prăvăliilor negustorilor evrei, nu asupra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ai regimului Tisza, încît acesta nu-și face numai datoria, ca șef al administrației, ci împlinește totodată un act de recunoștință, apărând energic pe evrei, după ce ei au votat de atâtea ori pentru el și pentru candidații săi electorali. Cestiunea izraelită e în Ungaria curat economică, fără nici un fel de amestec confesional sau politic. Am ajunge prea departe dac - am discuta toate împrejurările în cestiune; dar în Ungaria nu e cestiune nici de liber-schimb, nici de școala Manchester, ci de lucruri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și mulțumirii pe puțin, totuși ar fi esplicabilă antipatia cu care sunt întîmpinați, căci nimărui nu-i place ca altul să se puie deasupra Lui, chiar daca el ar fi de vină; dar încă unde o asemenea convingere nu există! Cestiunea izraelită izvorăște din starea de lucruri economică a țării și-n ea agitațiunea antisemitică află pururea nutriment. [7 octombrie 1882] ["DE CE VICLEȘUGURI... De ce vicleșuguri de iarmaroc mai sunt capabili și neprețuiții confrați de la "Romînul"? Într-un număr foaia liberală dădea seamă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
opoziția: mărturiri care sunt foarte importante din partea acelui ziar, care din capul locului și până acum n-a // încetat să ne prigonească și să ne acuze cu înverșunare din cauza opunerei noastre la o soluțiune conformă cu interpretările și pretențiunile Alianței Izraelită. Primiți salutările mele P. Mavrogheni {EminescuOpXVI 641} [IACOB NEGRUZZI] Iașii 2/14 oct. 880 Iubite amice! Îți scriu cu dorința de a avea un răspuns, prin urmare te rog să pui pentru un moment la o parte reaua deprindere de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
e un îndreptariu al constituirei lor de stat în stat, îndreptariul organismelor de solidaritate națională care caracterizează pe evrei, fie ei în America, fie 'n Germania, fie 'n România. Fructul cel mai copt al lungei dezvoltări talmudistice este desigur "Alianța izraelită", întinsă asupra pământului întreg. Recomandăm deci această carte, care - deși nu ni s-au trimis un exemplar din partea editorilor - totuși credem că va fi conțiind extracte din Talmud cari vor fi caracterizând mișcările vieței naționale a evreilor. [25 iunie 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avut o ușoară și nedescriptibilă umbră de ironie. - Dar acesta este împăratul și nu jidovita Austrie oficială cu care au a face popoarele. [18 iulie 1876] GALIȚIA ["O CIUDATĂ CIRCULARĂ... "] O ciudată circulară au adresat subprefecții din Galiția comunităților religioase izraelite. Fiindcă în Rusia purtarea costumului evreiesc este oprit, subprefecturile aduc aminte evreilor că, în caz de-a călători în acea țară, ei să caute a evita neplăcerile ce s-ar putea ivi din contravenirea dispozițiilor rusești. Barbă nu-i permis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Onoarea de a tracta direct cu marea noastră mamă latină nu ne va face să uităm că între d-nii Pellegrino, Pontecorvo, Simone Toscano etc. și între Itzig sin Șloim Bjejaner este o mare deosebire. Cei dentîi sunt italieni de confesie izraelită; cel din urmă e jidan și nimic mai mult - adică dintr-un neam deosebit prin limbă, obiceiuri, fizionomie, apucături, religie, un neam care ne urăște pe noi românii deși trăiește din sângele și sudoarea noastră. [26 septembrie 1876] UN PRECEDENT
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
după "Independance belge " următoarele: Alianța universală a izraeliților s-a unit de curând cu ideea unei conferințe de izraeliți a căria inițiativă o luase nu de mult Anglo-Jewish Association. Această conferință, la care trebuie să ia parte delegații tuturor asociațiunilor izraelite din Europa, are de scop de a asigura ovreilor din Turcia drepturile ce se propune a se acorda populațiunilor creștine. Ea va avea loc la Paris, la 11 decemvrie, sub președința d-lui Cremieux, membru al Senatului și președinte al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înlăuntrul altor nații ei a ajuns la cutare sau cutare grad de cultură? Nu vedem azi că simțământul de rasă e mai puternic în ei decât patriotismul, decât iubirea pentru nația în mijlocul căria trăiesc? Nu-i vedem formând prin "alianța izraelită" o internațională curat ebraică, după a noastră părere mai periculoasă, pentru ca mai mincinoasă, decât cea a lucrătorilor sau aceea a iezuiților? Căci aceste două din urmă reprezintă un ideal - fals ideal la amândoi, dar având fiecare partea sa eternă, dragă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o droaie de homunculi cari, bazîndu-se pe acele autorități persecutate de biserică, o persecută azi pe ea. Și într-aceasta a consistat partea falșă a ceea ce am numit iezuitism, pentru a caracteriza tendința politică a bisericei. Dar ce reprezintă "alianța izraelită" cu filiale [le] ei din America, Anglia, Austro-Ungaria, Franța, Italia, Romînia? Se pretinde că, fiind evreii pretutindene oprimați, această alianță are de scop să-i scape de opresiune. Să vedem ce grozav de oprimați sunt la noi. Comerț și capitalii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dame din București e în chiar apartamentele Prea Înălțatei noastre Doamne; în Iași e în casele doamnei Aslan. În amândouă aceste lucrătorii domnește multă activitate și bună orânduială. Mai amintim apoi comitetele de dame din Focșani si Galați. Între comitetele izraelite sânt de numit, pe lângă cel din Iași, cele din București, Galați, Bârlad, Ismail, Botoșani, Focșani ș. a, Notăm apoi că, afară de acestea, "Crucea Roșie" mai are comitete care lucrează în deosebi. În Transilvania se formaseră comitete la Brașov, Cluj și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
constituție viguroasă. Înmormântarea au avut loc a doua zi la 10/22 iunie, 5 ore după-amiazi. Cu toate că în obiceiurile ritului mozaic par a se evita parada și înglotirea publicului, totuși aceste datine n-au putut fi păzite, de vreme ce toate cercurile izraelite erau prea de aproape atinse de cazul dureros întîmplat în această familie. Atât curtea templului cât și ulița mare erau pline de oameni și trăsuri cari adăstau pe-o căldură cumplită mântuirea ceremoniei religioase. Familia Neuschotz se bucură de nume
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nu poate fi just de-a lăsa mâna liberă asupra populațiunei întregi {EminescuOpIX 458} unor oameni cărora religiunea lor (Talmudul) le ordonă de-a urî și înșela pe creștini. Învoit n-a fost numai cu modurile de dezlegare a cestiunii izraelite. S-a zis că e francmason și prin asta cosmopolit. De este, noi nu știm, dar posito că este: nu este adevărat că masonismul esclude naționalismul. Unii din cei mai influenți membri ai partidei roșii (care trece de eminamente naționalistă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pare a nu fi fost niciodată mai fals: atît din punct de vedere religios, cît și politic, ideologic, social sau național chiar atunci cînd "Marele Sanhedrin al triburilor lui Israel" e văzut extinzîndu-și autoritatea asupra unui întreg popor în interiorul mediilor izraelite divizarea și tensiunea se amplifică, se amestecă și se acutizează. Pe scurt, esențial e un singur lucru, anume trecerea de la faptul autentic la interpretarea mitică, de la un proces imbatabil de transgresare, care pleacă de la evenimentul definit de istorie, pentru a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Clasa de mijloc nu există la Iași, iar clasa muncitoare încă și mai puțin; dintr-o populație de șaptezeci de mii de suflete, spun statisticile, de o sută douăzeci de mii, spun oamenii bine informați, mai mult de jumătate este izraelită. Evreii și-au stabilit cartierul general în Moldova: Iașul este centrul acestuia; au acaparat toate profesiile, toate meseriile bănoase; sunt măcelari, brutari, băcani, negustori de vin, croitori, cizmari; totul le aparține, până și birjele. Principalul comerț este cel al banilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a cerut colegilor săi o lege specială. Și acest proiect a rămas în cartoanele Ministerului de Justiție. În ajunul deschiderii Congresului d. Cogălniceanu a spus într-o adunare de deputați și senatori că la Berlin se va trata și cestiunea izraelită, deci țara să rezolve din proprie inițiativă cestiunea pentru a-i rupe ascuțișul. Dar degeaba a vorbit. În acest timp guvernul mănținea în capul consiliului comunal din Iași pe d. Scarlat Pastia, carele împiedeca pe evrei de-a avea carne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]