323 matches
-
cestiune izraelită în Ungaria. D. Tisza ordonă capilor municipiilor să fie cu băgare de seamă la agitațiunile ce pornesc din partea așa numiților antisemiți în contra populațiunii evreiești și să intervie numaidecât la orice turburare a ordinei publice, pentru ca viața și averea izraeliților să nu sufere neajunsuri. Antisemitismul e așadar în floare și antisemiții formează în țară un partid puternic, cu multe ramificări. S-ar putea zice că partidul numără membri pe față, activi, și afiliați pasivi și secreți. Numărul celor din urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
conaționalilor lor și că n-au lipsit enunciațiuni în acest înțeles. E adevărat însă că cei mai însemnați dintre ei gândeau că trebuie să se procedeze fără a se băga înainte, ci să se lase creștinilor meritul emancipării. Un predicator izraelit zicea între altele: Ce e de făcut pentru noi? Pentru noi? Nimic. Totul pentru popor și patrie, nimic pentru noi. Nici o vorbă de emanciparea evreilor daca alții nu vor spune-o pentru noi. Întâi dreptul omului de-a trăi, de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu statistica, multă - puțină câtă se face la noi, pentru a proba că în țara aceasta, care se numește românească, elementul românesc este cel care scade la număr, el e cel atins de morbiditate și moarte, că nici catolici, nici izraeliți, nici oameni de vro altă lege n-au a înregistra pierderi anuale atât de însemnate ca poporul ortodox, adecă cel de limbă romînă? Să cităm din nou economiști 235 {EminescuOpXIII 236} vrednici de credință cari arată că trei din patru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
său. De aceea lumea mai bună n-a venit la serbare. Regele a fost primit în Iași de cătră paragrafele bugetului statului, despărțite în plutoane de funcționari, de cătră viitorul foarte problematic al școalelor primare și de cătră câțiva negustori izraeliți. Societatea ieșană în înțelesul adevărat al cuvântului s-a abținut cu totul de la serbare, lăsând câmp deschis lumii oficiale și oficioase. Și la ce să fi venit oare? S-audă pe d-nii Cariagdi, Grădișteanu și C. A.. Rosetti vorbind despre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Anglia dispozițiile sunt exact aceleași ca și la noi. O reuniune a camerei de comerț din Bradford a votat în unanimitate rezoluția următoare: Lord Derby este invitat a nu semna nici un tractat cu România prin care supuși britanici de rit izraelit ar putea fi espuși la restricțiuni sau incapacități oarecare. Să fie d-lor sănătoși, dar noi știm foarte bine ce voiesc. Evreul din Franța, Anglia și Italia nu dorește drepturi civile pentru sine, ci mediat pentru confrații din Rusia și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mod, nici prin Austria, nici prin Rusia, nici prin Anglia. Orice proiect al unei ocupații străine îl va privi ca o declarație de război. [5 decembrie 1876] IARĂȘI EVREII ["TIMPUL" REPRODUCE... "] Timpul" reproduce după "Independance belge " următoarele: Alianța universală a izraeliților s-a unit de curând cu ideea unei conferințe de izraeliți a căria inițiativă o luase nu de mult Anglo-Jewish Association. Această conferință, la care trebuie să ia parte delegații tuturor asociațiunilor izraelite din Europa, are de scop de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
proiect al unei ocupații străine îl va privi ca o declarație de război. [5 decembrie 1876] IARĂȘI EVREII ["TIMPUL" REPRODUCE... "] Timpul" reproduce după "Independance belge " următoarele: Alianța universală a izraeliților s-a unit de curând cu ideea unei conferințe de izraeliți a căria inițiativă o luase nu de mult Anglo-Jewish Association. Această conferință, la care trebuie să ia parte delegații tuturor asociațiunilor izraelite din Europa, are de scop de a asigura ovreilor din Turcia drepturile ce se propune a se acorda
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d. Ionescu arată pe larg dificultățile ce a întîmpinat guvernul ca să încheie convențiuni comerciale cu Anglia, Franția și Italia, pe de o parte pentru că timpul era prea scurt, iar pe de altă parte pentru că acele puteri insistau a se acorda izraeliților din țară drepturi politice; că, neînțelegerea fiind gravă între părțile contractante, iar tariful autonom și general al vămii trebuind să se aplice fără întîrziere pentru statele cari nu încheiaseră convențiuni separate cu țara noastră, acele puteri au fost nevoite a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
l. c. s-a hotărât a se da d-lui primar putere discreționară în privirea aceasta. Între măsurile cele mai cu efect s-au considerat introducerea guilotinei în locul tăierei de pân - acuma - aceasta pentru a înlătura scumpirea prin tăierile rituale ale izraeliților - și apoi reintroducerea aiarului, adică fixarea unor prețuri anumite pentru carne, în proporție dreaptă cu prețul vitelor. Tot aiarul se va introduce la caz de trebuință și pentru pîne. La hoteluri se vor pune tarife cu prețuri fixe. Aceste drepturi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
major Avrămescu și soldatul pompier șapira; dintre soldații ruși unul ș-au fript mâinile ș-au fost transportat la spital. Magazia de fierării era asigurată, celelalte dugheni nu. Pagubele sunt foarte însemnate și în flăcări au murit și doi copii izraeliți. Incendiul s-au iscat se zice prin spargerea unei lampe cu petrol. [27 mai 1877] SINUCIDERE De mai multe luni petrecea în Iași un barbat tânăr și interesant, anume Petru Kuzminski, despre a cărui antecedenții aventuroase fiecine știa să spună
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
divină, ar anatemiza prestarea serviciului militar. Dacă porunca a V-a a fost dată în sens strict sau relativ, putem afla din interpretarea faptelor istorice și din perceperea patriarhilor, marilor preoți, profeților și regilor, trimiși de Dumnezeu să conducă poporul izraelit, sub directa inspirație cerească potrivit Sfintei Scripturi. Din ea aflăm că interdicția este relativă: ne sunt înfățișate anumite aserțiuni și fapte narate, prin care ni se spune că a ucide din motive drepte este permis și uneori chiar poruncit. Biblia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ce a lovit trebuie dat morții, că este ucigaș, și răzbunătorul sângelui vărsat îl poate ucide pe ucigaș îndată ce-l va întâlni (Num 35, 20-21). Autorul celor zece porunci - potrivit Scripturii, Dumnezeu însuși - intervine frecvent în diferitele împrejurări ale poporului izraelit, poruncind să fie scos din mijlocul poporului și ucis un om sau altul, în funcție de gravitatea faptelor sale. Dumnezeu l-a lăudat pe Avraam pentru că, fără nici o ezitare, era pe punctul de a-și sacrifica fiul unic, pe Isaac, în țara
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grăi în numele altor dumnezei, pe un astfel de profet să-l dați morții (Deut 18, 20); lui Iosua să-l dea morții pe Acan, mânjit de furt față de Domnul, cu toții copiii săi, băieți și fete, care erau inocenți și toți izraeliții i-au ucis cu pietre și după ce i-au ucis cu pietre, i-au ars cu foc (Ios 7, 25); nu l-a mustrat pe Iefte care, reîntorcându-se la Mițpa, după o bătălie în care fusese biruitor, și-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vicii care trebuie ori nimicite, ori ținute în frâu de puterea cea dreaptă. Din acest motiv, un război care aparent pare nedrept, devine drept în planurile lui Dumnezeu, astfel Augustin apăra paginile Vechiului Testament, contra atacurilor maniheilor, justificând agresiunile poporului izraelit împotriva popoarelor care locuiau în țara promisă, din care au fost izgoniți, și a națiunilor mărginașe. O altă problemă dificilă, pentru conștiința creștină, era dacă soldatul care ucide în timpul luptei săvârșește păcat. Răspunzând la aceasta, Augustin revine la principiul potrivit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu sabia lui Nabucodonosor: „Barbarii sunt puternici din cauza păcatelor noastre. Din cauza viciilor noastre armata romană a fost învinsă; și ca și cum toate acestea nu ar fi suficiente, războaiele civile cu masacrele lor, au făcut mai multă distrugere decât sabia dușmană. Săracii izraeliți, în comparație cu care Nabucodonosor este numit servitorul lui Dumnezeu (Ier 25, 9)! Cât de nefericiți suntem noi, cei care provocăm atâta dezgust lui Dumnezeu, care prin furia barbarilor și-a dezlănțuit mânia asupra noastră!“. În acest fragment întâlnim un suflet legat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iată că vechea sărbătoare evreiască, în care se mănâncă miel și pască, a trecut gardul victorioasă și în tabăra creștinilor. Deci dacă nu mai adăugam oule roșii, numai cu mielul și pasca, puteam să zicem că suntem în tabăra vechilor izraeliți. Asta a fost tot! Și ca să nu credeți că sunt chiar un păgân adevărat, vă spun și eu acum ca orice creștin: „Hristos a înviat!" Doar ceva despre Lege Ce mi ți-i și cu pensionaru'? Luna trece, pensia merge
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
chiar cu români de-ai noștri, lipsiți de o profundă conștiință națională. Atunci evreii au dobândit, în contextul încheierii păcii, rectificarea art. 7 din Constituție, ceea ce a contribuit esențial la armonizarea relațiilor cu autohtonii, aspect salutat și de Eminescu: "Dacă izraeliții se simt într-adevăr fii ai României și sunt devotați ei, dacă țara noastră e singura lor patrie, dacă toate sentimentele lor sunt legate de acest pământ sfânt pentru ei ca și pentru noi pentru că acoperă osemintele părinților lor, daca
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu mai multă precizie («sub Innocentio... minores»). După acest al șaptelea an apar iacobiții, purtând mantii negre și răspândind cuvântul vieții. Iar sub Grigore al nouălea, frații încinși cu funie Și desculți îl predică pe Cristos gol ca niște adevărați izraeliți. Toți sunt cuprinși de compasiune și purtați spre devoțiune de acești slujitori ai lui Cristos. Înflorește înțelepciunea, schismele sunt alungate. Datorită acestor două ordine, beghinele își pun vălul. Ei locuiesc numai în orașe și trăiesc din roadele Evangheliei. Mulți disperați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
plăcut. Iluzia încetează de îndată ce intrăm în ea. Aceleași construcții din scânduri și chirpici, aceleași vite și zburătoare ce blochează străzile; porcii înșiși se plimbă aici într-o stare de domesticitate intimă, intrând în camerele hotelului nostru (lucru uimitor la un izraelit!). Cine ne va elibera oare de acest anturaj imund? Trebuie citat aici Turnul Pompierilor; e o schelărie înaltă cu un grilaj de șipci, semănând destul de bine cu stâlpii ridicați pentru racordarea Parisului; pe acoperișul din scânduri, unde nu se ajunge
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vin, croitori, cizmari; totul le aparține, până și birjele. Principalul comerț este cel al banilor; camăta a luat aici dimensiuni înfricoșătoare; împrumuturile se fac cu dobânzi ce ruinează; banca e dezonorată prin procedeele cele mai infame. Prin camătă au ajuns izraeliții să stăpânească aproape în întregime orașele Moldovei, și în special Iașul. Nimic nu se cumpără, nu se vinde și nu se comisionează decât prin intermediul lor. Într-o regiune forestieră precum această provincie, lemnul de foc ar trebui să se dea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
e vina și de ce această lecție nu-i îndreaptă pe moldoveni? Iată, dintre isprăvile și înșelătoriile evreilor pentru a face să li se plătească cambiile ale căror beneficiari sunt, un mod de a proceda, povestit nouă de către unul dintre principalii izraeliți ai orașului. Noi îi făceam cunoscută uimirea noastră de a vedea această mulțime de speculanți, de rang mare și mic, trăind din comerțul cu bani printre datornici vestiți ca insolvabili sau, cel puțin, ca foarte rău platnici. Nimic mai simplu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
acum și cămătarii sunt de o prudență redutabilă; ei se țin exact la limita textului legii; știu să se pună la adăpost de urmăririle juridice; nu sunt ei oare creditorii judecătorilor? Cine ar ghici existența acestei puteri văzându-i pe izraeliții din Moldova, ce merg cu un aer grav, cu privirea în pământ, timidă; cu o atitudine la fel de modestă ca hainele? Ei bine, acești oameni au supt toate capitalurile provinciei; întorc ducații și bijuteriile cu lopata; dețin toate localurile de aprovizionare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
R. l. " - cauza este d. Brătianu, care n-a avut niciodată curajul de-a lua taurul de coarne. Convenția comercială austro-romînă da supușilor austro-maghiari - deci și celor de rit mozaic - dreptul de-a cumpăra imobile urbane. Era drept ca și izraeliții pământeni s-o poată face. Un referat și o-ncheiere a Consiliului de Miniștri, provocate de fostul ministru de externe, recomanda ministrului de justiție să prezinte un proiect de lege în acest înțeles. Acel proiect stă încă în cutiile Ministerului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
A. Rosetti, ad-interim la interne, primi o deputație izraelită căreia, amintindu-i actele sale de la 1848, îi dete asigurare despre sentimentele sale ebreofile și promise votarea unei legi de cătră Camerile actuale, prin care ar fi a se da tuturor izraeliților fără deosebire exercițiul deplin al tuturor drepturilor civile, între acestea și dreptul de-a cumpăra moșii. {EminescuOpX 190} Pentru art. 7 din Constituție d. Cogălniceanu și-a dat demisia din minister. Noul minister, schimbat prin retragerea d-sale, trimise în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât se putea ținea, înlăuntru se trâmbița pe toate tonurile că guvernul era hotărât de a refuza tot. Dovadă de duplicitate e misiunea d-lui G. A. Rosetti. A fost ales de preferință pentru misiunea aceasta în vederea antecedentelor sale în favoarea izraeliților: emanciparea evreilor spanioli, pronunțată de guvernul provizor din 1848; Introducerea d-lui Cremieux în Constituanta de la 1866; titlul de rabin dobândit în acea vreme. Ei bine, În ajunul plecării sale, d. C. A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]