291 matches
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-o sferă-n altă sferă ispitiți de-o baiaderă printr-un antic templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul
ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Incotro_mergem_noi_doamne_ion_untaru_1337229139.html [Corola-blog/BlogPost/358419_a_359748]
-
de w.c. tampax otravă șoareci de aprins lumânare pentru ichim alea de suflat nasul detergent siringi bere varză cartofi pâine pentru 12 de luat mielul de la măcelărie ATENȚIE,COPACI TRAVERSEAZĂ! Copiii se-ascundeau după copaci recunoscând cu jocurile lor obârșiei izvodul. Apoi, spre bănci de lemn traversau strada ca toamna de goală, iar copacii rămâneau așteptând clopoțelul de școală. „Se vor întoarce, curând'', copacii-ntre ei amăgind consolări, și toată vistieria de aur, de-un an întreg agoniseală, frunză cu frunză
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401149541.html [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
ca un om echilibrat și rațional, contemporanu său Ion Neculce îl descria ca „"fiind om de treabă, era dvoreală după vel logofăt"”. Dubău este creditat ca cel care a dispus întocmirea unuia dintre letopisețele posterioare celui al lui Miron Costin („"Izvodul lui Tudosie Dubău"”) Tudosie Dubău provenea din una din marile familii boierești din Moldova. Tatăl său a fost Vasile Dubău iar mama Nastasia, fiica boierului Irimia Murguleț. S-a născut în jurul anului 1630, fiind menționat documentar într-un act din
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
prin Mănăstirea Nicula. Arta iconarilor pe sticlă din acest centru se caracteriza printr-un desen naiv, dar foarte sugestiv, și printr-o compoziție simplă și clară, fără proporții anatomice și de perspectivă, dar echilibrată cromatic. Icoanele se zugrăveau după modele (izvoade), care erau decalcuri pe hârtie făcute cu creionul sau cu o culoare, după icoane mai vechi. Izvodul era scos periodic pentru a se executa câteva lucrări și după aceea era iar pus la păstrare. Un detaliu in-teresant este faptul că
Icoană pe sticlă () [Corola-website/Science/324829_a_326158]
-
foarte sugestiv, și printr-o compoziție simplă și clară, fără proporții anatomice și de perspectivă, dar echilibrată cromatic. Icoanele se zugrăveau după modele (izvoade), care erau decalcuri pe hârtie făcute cu creionul sau cu o culoare, după icoane mai vechi. Izvodul era scos periodic pentru a se executa câteva lucrări și după aceea era iar pus la păstrare. Un detaliu in-teresant este faptul că icoanele pe sticlă au un chenar, pentru a se ști până unde se întinde icoana (pentru a
Icoană pe sticlă () [Corola-website/Science/324829_a_326158]
-
satul și imașul, la un loc, cu gard înalt de nuiele ori cu șanțuri adânci; au separat și pădurea de imașurile corlățenilor și codrenilor și mai acătării... Din sat și imaș, sătenii au construit o adevărată cetate”. În 1772, conform izvodului Mănăstirii Voroneț, satul București avea 70 familii, cu 1.232 stânjeni „loc de hrană”, adică teren arabil. În 1774, satul avea, conform Topographiei lui Werenka, doar 56 familii, dar numărul familiilor crește, până în 1784, la 111, în tabelul parohiilor fiind
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
decât în amintirile celor mai vârstnici, pe atunci tineri entuziaști.Cinematograful nu mai funcționează încă din anii '90 ai sec.XX dar, tinerii care au mai rămas mai păstrează tradițiile de Crăciun și Anul Nou. -DJAS Vaslui; Proistoșiile Eparhiei Hușilor; Izvoadele preotului C.I. Manoilescu(arhiva autorului acestui material);Direcția Jud.de Statistică Vaslui;Bârte Valerica:"Caracterizarea fizico-geografică a teritoriului comunei Ștefan cel Mare"(manuscris),1992; Arhiva primăriei com.Ștefan cel Mare.
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
care s-au ocupat toți membrii familiei, exact ca în casele țărănești de iconari. Copiii au fost ucenicii care au umplut cu culoare figurile de sfinți conturate pe sticlă și mama a fost calfa care a copiat și a multiplicat izvodul. Astfel, meseria de zugrav a fost moștenită de mai mulți dintre copii săi, unul dintre ei - Mihail Popp, cel alintat Mișu, simțind din copilărie o puternică atracție către artă (un alt "zugrav" al familiei a fost Nicolae Popp, fratele cel
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
XVI. Documente privind relațiile agrare în veacul al XVIII-lea, vol. II. Moldova, red. Vasile Mihordea, București, 1966. Florian Dudaș, Vechi cărți românești călătoare, vol. I, București, 1987. Gheorghe Ghibănescu, Ispisoace și zapise, vol. II2, Iași, 1910. Idem, Surete și izvoade, vol. XII, Iași, 1924; vol. XIV, Huși, 1925; vol. XXIV, Iași, 1930. Ștefan S. Gorovei, Note de antroponimie medievală, în „Arhiva Genealogică”, IV (IX) 1997, 1-2, p. 55-57. D. I. Grigorescu, Monografia satelor care compun parohia Cordăreni din comuna Dumeni, plasa
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Sava și răzeșii din s. Cucueți pentru moșia Cucueți. Alt document ce semnalează satul Cucueți este o scrisoare ce datează cu 9 iunie 1790 “Constantin Mere Acre sănătate! Iată aici au trimis bade Ioniță Zosăn și cu fiul Dumitraș un izvod de cîte moșii șunt în partea dumisale la ținutul Sorocii. Vai nici de cum să nu Vă atingeți de moșiile dînsului Răspopeni, Roșcani, Cucueții, Foleștii i Trăistenii. I Canta spătar” Satul este pomenit într-un document ce datează cu 27 septembrie
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
(alternativ Rășcanu sau Rîșcanu) este un neam de boieri moldoveni cu rădăcini în vremea descălecătorului Bogdan. Genealogistul Gheorghe Ghibănescu a consacrat în 1915 familiei Râșcanu volumul X al seriei sale "Surete și Izvoade". În acest volum a fost publicat și arborele genealogic al familiei care ulterior a fost completat de istoricul Gheorghe G. Bezviconi iar apoi actualizat de arhitectul Dan Râșcanu. Originar de pe valea Teleajnei la Vaslui, neamul Râșcanilor s-a bifurcat într-
Familia Râșcanu () [Corola-website/Science/328017_a_329346]
-
care lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități menționate mai sus (vezi capitolul Controverse, incertitudini - Apărătorii naționalității române în Transilvania). Efigia eroului transilvănean este de mici dimensiuni și prezintă mici modificări ale izvodului iconografic cunoscut în sensul că, personajul a fost desenat într-o poziție aproape similară cu portretul în ulei, diferența făcând-o poziția cotului sprijită pe țeava unui tun și pumnul stâng ține garda unei spade. Începând din iarna anul 1847
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
a oferit ofrandă pentru cauza libertății sociale și naționale, o viață care are valoare de blazon al avântului revoluționar de care a dat dovadă participanții la mișcarea de emanicipare națională de la 1848. Imaginea conducătorilor revoluției își are originea în vechile izvoade iconografice pornite pe de o parte de la niște realități înfățișate cu procedee portretistice corespunzătoare și pe de altă parte acestea au fost înzestrate cu sensurile morale cu ajutorul cărora o națiune își structurează și își fortifică conștiința de sine. Imaginile conducătorilor
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
stăruitoare pentru descoperirea de sub elementele vestimentare sau cele de asemănare fizică, a realității umane ieșite din comun pe care doar un artist pregătit și adevărat putea să le cuprindă în aceeași operă și doar într-un moment de maximă inspirație. Izvodul singular al efigiei arhicunoscute a lui Avram Iancu transpare în toate imaginile realizate de către diverși artiști prin regăsirea elementelor de bază: capul ușor înclinat spre dreapta, amplasarea eroului în spațiu, la trei sferturi spre dreapta, privirea ațintită în depărtare, aplasarea
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
1951 de către critica de artă, care a identificat în mod greșit că cele două portrete realizate de Mișu Popp haiducului Radu Anghel din Argeș l-ar reprezenta pe Avram Iancu. Privind cele două portrete se poate vedea că asemănarea cu izvodul eroului se regăsește doar în schema atitudinală și recuzită, la care se mai adaugă, într-adevăr, o asemănare fizică confuză, care este contrazisă de ostentația declamatorie. După cum se știe, Mișu Popp, care a luptat în rândurile legiunii românești din Ardeal
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
curtea”. În apropierea orașului, la o milă italienească pe malul râului, mai existau în acea vreme „rămășițele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi Cetatea de Pământ, adică oraș de pământ. Nu s-au găsit nici temeliile vreunei case, nici vreun izvod din care să se poată afla cu siguranță de cine a fost zidită. N-au mai rămas în picioare decât ziduri de pământ; bănuiesc că au fost ridicate odinioară de către locuitorii țării pentru a stăvili năvălirile tătărăști”. Reformele administrative introduse
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
lua masa. În timpul liber, citea cărți bisericești. A fost o fire blajina și foarte credincioasa”, spune Bulat. A murit în 1988, la 80 de ani, a fost înmormântat în cimitirul din curtea bisericii din Sinesti. 1. Gh. Ghibănesacu - Surele și izvoade. București,vol.XXII,1934,p. 109 3. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editură Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001.p 235 4. Lăcașuri sfinte din Basarabia, ed. I, editura Alfa și Omega, Chișinău, 2001, p. 34
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul Gemine din Ocolul Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici de origine ruteană, poloneză, huțulă, mozaică
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae”; „Cine uită, nu merită.” (Nicolae Iorga); „Limba noastră-i o comoară.../ Limba noastră-i foc ce arde.../ Limba noastră-i numai cântec.../ Limba noastră-i graiul pâinii.../ Limba noastră-i frunză verde.../ Limba noastră-i vechi izvoade.../Limba noastră Îi aleasă.../ Limba noastră-i limbă sfântă.” (Alexe Mateevici - Limba noastră); „Sărut vatra și al ei nume/ Care veșnic ne adună,/Vatra ce-a născut pe lume,/Limba noastră cea română.” (Grigore Vieru) Citatele sunt Însoțite de stema
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
leagă orașele Suceava și Câmpulung Moldovenesc. Comuna Frasin, de care apaținea și satul Bucșoaia, a primit prin Legea nr. 83/ 2004 statutul de oraș, satul Bucșoaia devenind localitate componentă a orașului Frasin. Prima menționare a satului Bucșoaia are loc în Izvodul Mănăstirii Voroneț din 24 octombrie 1772, când sunt menționate 37 de gospodării la „Bucșoae”. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
mărturie de la acei oameni buni. Noi incași iam întărit casă aibă el a stăpâni acea ocina ace parte care este mai sus scrisă și nime altul să nu să amestece piste această carte a domnii mele."" (Gh.Ghibanescu. Surele și izvoade. București, voi.XXII, 1934, pag. 109).
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
istoriografică. Cronica lui Ureche este prima scriere din literatura română care se depărtează de stilul bisericesc. Arta scriitorului se valorifică îndeosebi în capacitatea de a creiona portrete. "„Adevăratul dar al lui Ureche este... portretul moral. Aici el creează, sintetizează, fiindcă izvoadele nu-i dădeau nici un model. Omul este privit sub o însușire capitală sau un vițiu sub care se așază faptele lui memorabile, într-o cadență tipică" [...]. "Ureche n-a avut răgaz decât să prefacă izvoadele. Dacă ar fi dus cronica
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
Aici el creează, sintetizează, fiindcă izvoadele nu-i dădeau nici un model. Omul este privit sub o însușire capitală sau un vițiu sub care se așază faptele lui memorabile, într-o cadență tipică" [...]. "Ureche n-a avut răgaz decât să prefacă izvoadele. Dacă ar fi dus cronica până în vremea lui Vasile Lupu, prin domniile Moghileștilor, a lui Graziani și a celorlalți pe cari îi va descrie Miron Costin, cu toată experiența vieții și cu acea vecinică scrutare morală, abia atunci cronica ar
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
valoarea istorică a acestor locuri. În această zonă găsim cele mai vechi așezări răzeșești în care a existat o intensă viață boierească ce a dat țării două familii domnitoare: Cantemir și Cuza, așa cum reiese și din lucrarea intitulată “Surate și Izvoade”, uricul tradus din sârbește de prof. Gheorghe Ghibănescu. Din comuna Dimitrie Cantemir mai face parte și satul Urlați, așezare atestată documentar în anul 1507 în uricul dat de Bogdan Vodă, sat ce se găsea la marginea Siliștenilor, un alt sat
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
În Cursești au funcționat ca învățători personalități precum scriitorul Ioan Adam, Constantin Tănase și Vasile Mitru. În Cursești Vale s-au născut scriitorii Constantin Hușanu (1929) și Ioan Mititelu ("Ioan Petrilă")(1947) precum și regizorul Bogdan Hușanu. Gh. Ghibănescu - Surete și izvoade - <br>Dan Ravaru - Cartea I a Racovei - <br>Ioan Mititelu, Constantin Hușanu - Cursești, neamul petrileștilor -
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]