290 matches
-
Precizăm că, în timp, robii țigani s-au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești din anul 1812, 11 februarie. 19 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.133-146. 20 Radu Rosetti, op.cit., p.395. 21 I.C.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri. Izvodul din anafora nu amintește satul Lunca, nu era constituit la 1818, deși câteva case erau în lunca Dunavățului. Chiar după ce sediul comunei s-a mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânire pe ea” (Maxim Gorki), strigătul puternic al conștiinței de sine a Omului și a Actorului se mai poate auzi încă și azi cu tărie, dacă facem referire la glasul artistului stăpân pe crezul lui profesional și uman, deopotrivă, un izvod miraculos de la care se poate porni oricând la drum înspre polilateralul teritoriu al cunoașterii de sine și de ceilalți. Iar TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ întruchipează cu deosebire un astfel de reper fundamental al artei dramatice naționale. Aproape întotdeauna, în spatele măștii, bufonul cu
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
care nu sunt icoane, la ele nu te închini. Icoana la noi are caracteristici strict bizantine și obligatoriu transmite învățăturile teologice. Icoanele pe lemn au ca tematică tot ce cuprinde calendarul bisericesc, sfinți și prăznicare. Icoana pe sticlă are ca izvoade modele consacrate. La origine au fost preluate de pe icoanele pe lemn. Simțul artistic nativ al țăranului a făcut ca icoana pe sticlă să devină ea însăși o disciplină. Nu oricine știe să recunoască o icoană bună pe sticlă, nu oricine
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
din județul Timiș, Mihai este absolvent al Academiei de Arte, Secția Monumentală, iar Letiția este absolventă a Facultății de Teologie. El face icoane pe sticlă, pe lemn, mozaic, pictează de 12 ani, Letiția face numai icoane pe sticlă. Ambii aleg izvoadele, temele și modelul și respectă desenul, cromatica, nu se abat de la model, nu merg spre kitsch-uri. Au ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
conservare și restaurare pictură murală, a continuat să practice pictură pe sticlă, pictură pe lemn, pictură al secco, pictură al fresco, pictură de peisaje, mozaic. În realizarea icoanelor pe sticlă are ca model pictura Școlii de la Făgăraș, icoane pictate după izvoade. În icoanele ei se observă desenul modelat (o linie ce curge unduit și care susține cromatica icoanei). Contrastul este viu, predominând roșul, verdele, albastrul, amestecul cald-rece, foița de aur, ușor patinată. Icoana pe sticlă este încadrată de o ramă lată
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
de w.c. tampax otravă șoareci de aprins lumânare pentru ichim alea de suflat nasul detergent siringi bere varză cartofi pâine pentru 12 de luat mielul de la măcelărie ATENȚIE,COPACI TRAVERSEAZĂ! Copiii se-ascundeau după copaci recunoscând cu jocurile lor obârșiei izvodul. Apoi, spre bănci de lemn traversau strada ca toamna de goală, iar copacii rămâneau așteptând clopoțelul de școală. „Se vor întoarce, curând'', copacii-ntre ei amăgind consolări, și toată vistieria de aur, de-un an întreg agoniseală, frunză cu frunză
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNCOTRO MERGEM, DOAMNE? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-o sferă-n altă sferă ispitiți de-o baiaderă printr-un antic templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul
ÎNCOTRO MERGEM, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354814_a_356143]
-
scris cartea intiitulată Parimiar, cu un total de 265 de file. Peste doi ani Teofil copiase un Miscelaneu teologic în care semnează Teofil grămatic ot Rucăr. La fila 265 Teofil menționează: "Să se știe că această carte care se cheamă izvod de Pariimii iaste a lui Teofil". Se arată de asemenea că a fost scrisă cu "toată truda și cheltuiala lui ca să fie de învățătură lui și cui va da Dumnezeu". În celălalt manuscris, la fila 231 el scrie:"Eu Teofil
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
vase și ulcele, muzici vechi și muzici noi. Potrivit comunicatului de presa-Meșteri iconari și cruceri ne vor petrece în zilele de 9, 10 și 11 septembrie, de la zece dimineața până la șase seară în curtea Muzeului. Vom privi și târgui icoane, izvoade, pristolnice, pecetare, miniaturi, îngeri țesuți, troițe și cruci, dar, mai ales, le vom asculta poveștile despre meșteșugul și atelierele lor. Anul acesta, se va redeschide seria Portrete / ateliere, începută de MȚR în 2003. Corina Petculescu, iconar, si Paul Balaci, crucer
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
a încercat să scrie o epopee despre daci și țara lor -, considerându-l pe Homer dăruit de zei, ales între aleși, capabil de transcendere a lumii: „Nu-i acea altă lume a geniului rod,/ Căreia lumea noastră e numai un izvod?/ Frumoasă, ea cuprinde pământ, ocean, cer/ În ochi la Calidasa, pe buza lui Omer” (Icoană și privaz). Așadar, atunci când scriitorii aparținând diverselor epoci și orientări literare transpun personaje mitologice în realitățile timpului lor înseamnă că relaționează întâmplările unor eroi mitologici
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
bine structurate, în scenarii riguroase, de destule ori în derulare cinematografică. Melania Cuc știe să împace articolul de presă cu poezia, proza, eseurile și pictura sa, fie că e vorba de volute postmoderniste, fie că e vorba de fidelitatea față de izvoadele iconografice. Biografia literară a Melaniei Cuc are foarte multe reușite, mult mai multe decât o critică obosită și sufocată de prea multe responsabilități cotidiene le-a relevat până acum. Chiar dacă mulți s-au exprimat în privința scrisului său, iar multe premii
PORTRET AL ARTISTULUI LA TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353449_a_354778]
-
care nu sunt icoane, la ele nu te închini. Icoana la noi are caracteristici strict bizantine și obligatoriu transmite învățăturile teologice. Icoanele pe lemn au ca tematică tot ce cuprinde calendarul bisericesc, sfinți și prăznicare. Icoana pe sticlă are ca izvoade modele consacrate. La origine au fost preluate de pe icoanele pe lemn. Simțul artistic nativ al țăranului a făcut ca icoana pe sticlă să devină ea însăși o disciplină. Nu oricine știe să recunoască o icoană bună pe sticlă, nu oricine
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
din județul Timiș, Mihai este absolvent al Academiei de Arte, Secția Monumentală, iar Letiția este absolventă a Facultății de Teologie. El face icoane pe sticlă, pe lemn, mozaic, pictează de 12 ani, Letiția face numai icoane pe sticlă. Ambii aleg izvoadele, temele și modelul și respectă desenul, cromatica, nu se abat de la model, nu merg spre kitsch-uri. Au ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
lumină niște poezii ca acestea. Știut fiind însă la cei mai mulți din obște că aceste poezii de multă vreme avându-le manuscrise, unele adunate de la alii și altele chiar de mine compuse, mai totdeauna aveam silă de către prieteni, a le da izvoade, și cu aciasta mi se pricinuia zăticnire de la alte lucruri mai folositoare. Pentru ușurarea mea dar, și pentru a prietenilor mulțumire m-am îndemnat a le tipări. Primească, mă rog deocamdată aceste și văzând că sunt primite cu dragoste mă
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
răsărit? Dar peste tot răspunsul Mi-a fost șoptit în taină Și însuși împăratul A dat tăcerii haină... Tărâmul ce odată Te-a luat în găzduire Îți poartă amintirea În veșnică iubire. Iar stihurile tale Pieirii n-au fost date, Izvod latinității Și astăzi sunt scandate. -------------------------------- * Poetului latin Publius Ovidius Naso exilat la Pontus Euxinus Gabriela Gențiana GROZA Cluj-Napoca 31 mai 2017 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - PRIN ROMA LUI OVIDIUS / Gențiana Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII
PRIN ROMA LUI OVIDIUS de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352689_a_354018]
-
era prea blând, îi strunea pe cei care făceau parte din joc. Mi-au plăcut ușile frumoase de la camera lui, icoanele lucitoare, luminate de flacăra pâlpîitoare a lumânărilor, în sfeșnice ca niște pari lucioși, ca luna, și ștergarele cusute cu izvoade frumoase. Cu cât mă apropiam de preot simțeam un fel de spaimă și în capul meu se învârtea întrebarea dacă el l-a văzut pe Dumnezeu. Ne-am orânduit în șir să trecem prin fața lui și fiindcă am fost cuminți
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-o sferă-n altă sferă ispitiți de-o baiaderă printr-un antic templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul
ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358419_a_359748]
-
nostru sau, al altora, uneori. Atunci când ne invită, când ne dă voie sau chiar ni le citește. Se întâmplă... și așa. Uneori, rămânem unul în povestea altuia așa cum a rămas CRUCEA florii de LILIAC în povestea mea. Crucea „cheie și izvod uman și cosmic.” Mă plimb în crucea nopții, în mirarea razelor lunii pline, pe străduțele tăcute. Strălucesc florile liliacului sub razele ei și a stelelor. E o înfiorare de miresme și culori care străbat umbrele din mine. Mă las absorbită
CRUCEA FLORII DE LILIAC de DOR DANAELA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357574_a_358903]
-
Alexandru Constantin Muruz Vv, în tipografia Mitropoliei București); Viețile Sfinților (tipărită în 1807 în tipografia Mănăstirii Neamțului); Evanghelie ( tipărită în 1812 la tipografia Universității din Pesta, sub patronajul împăratului Austriei, Francisc I); Minei (tipărit în timpul împăratului Rusiei, Nicolai Pavlovici, după „Izvodul îndreptat” de episcopul Argeșului - Iosif, cu ajutorul mitropolitului Moldovei - Veniamin, în tipografia Mănăstiri Neamțului, în 1832, tipografi Isaiia și Inocențiu); Ceaslov (tipărit a doua oară în vremea lui Mihai Grigore Sturdza, cu cheltuiala mitropolitului Sucevei și Moldovei - Veniamin , la Mănăstirea Neamțului
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
meale slugii noastre lui Vasilie fost stolnic spreceaia că el să fie tare și putearnic cu această carte a domniei mele a-și stăpânire ai săi drepți holopi (robi) țigani anume Mura cu fămeaia să și cu copiii...” (Surete și izvoade vol XXI de Gh. Ghibănescu. pag 134-135) Facem observația că textul original slavonesc nu are paranteză pe care am reprodus-o întocmai după traducerea lui Ghibănescu. Deci, tragem concluzia că holopii erau un alt neam de robi considerați tot țigani
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
despre Țigani, 1900, tradusă de Gh. Ghibănescu. 9- Ronald Lee, Das duma Romanes, University of Hertfordshire Press, 2005. 10-Șăineanu, Lazăr, Dicționar universal al limbei române, 1929. 11-Anuarul Societății Prahovene de Antropologie Generală, nr. 1, 2015, editura Mythos. 12- Surete și izvoade vol XXI de Gh. Ghibănescu. 13- Alexandru V. Boldur, Istoria Basarabiei. Epocile vechi (Vol. I), Chișinău, Tipografia Dreptatea, 1937 14- Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, București, Socec, 1895 - 1903, 1912. 15- Studii și materiale de istorie medie, vol. VI
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
lupu, iar la 52 de ani mare vornic al Țării de jos, moment din care începe să scrie Letopisețul Țării Moldovei până în ultima clipă a vieții: Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povestea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rele, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cele rele să se ferească și să socotească, iar despre cele bune să urmeze și să să învețe și să să îndirepteze...” Letopisețul
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
nu vor să disparță, să facă doao țări, ci scriu că au fostu tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-au discălicat mai pe urmă, iar muntenii mai dintâi, măcar că s-au tras de la un izvod, muntenii mai întâi, moldovenii mai pre urmă, de păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]