179 matches
-
străvechi, în dragoste de neam și țară. Chivotul sau sufletesc este un lăcaș în care păstrează curățenia, căldura și tămâia cu care sfințește aerul pe care îl respiră.” Teleormănenii se pot mândri cu un nou nume care se alătură literaturii izvodită din străbunul și roditorul lor pământ și sunt îndreptățiți să spere la apariția altor volume semnate Virginia Vini Popescu. -------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
Monografii-Cronici-Fresce a întregii opere așa cum ne-o dezvăluia poeta Cezarină Adamescu este cât se poate de explicită: „Hotărârea de a-i da propria oglindă în care să-și reflecte, nu numai trăsăturile fizice, nu numai gesturile, dar și armaturile sinelui izvodite în opera să, de o sinceritate absolută și de o înaltă ținută artistică, am luat-o împreună. Ea va depune mărturie pentru omul Elenă Buică, acum și aici, acolo și dincolo. Opera este noima scriitorului, e ceea ce rămâne să-l
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
mine. Înțelegeam enormitatea situației. Perindările mele pe la magazin, minutele petrecute în fața vitrinei, drumul acesta în noapte, totul semăna cu o cursă din care în sfârșit, mă oprisem. De ce provocasem acest eveniment și prin ce putere a gândului și a emoției izvodisem apariția unei minaudiere în acea vitrină? De câte ori mă privise acel bărbat, dând târcoale vitrinei? Poate că ieșise în ușa magazinului, urmărindu-mă până dispăream? Ce gândise pe când mă observase fără ca eu să știu? Ce răbdare avusese să aștepte acest moment
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
păstrarea limbii, istoriei și identității naționale. Când mi-e dor de el, mă gândesc, nu știu de ce, la Sorescu. Sau poate știu. Lucia Olaru-Nenati: Poetul Nicolae Dabija este unul dintre acei intelectuali creativi pe care îngerul neamului nostru i-a izvodit acolo, dincolo de granița de foc lichid a Prutului, în această generație, pentru a întări marginea românității în vremi de cumpănă. Alături de Grigore Vieru - devenit o efigie a poetului tribun - și de încă atâția alții, Dabija a incendiat sufletele românești din
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
sacră frenezie Soarele îmbrățișează murmurul din feerie Adierile calde mă-nfioară, muguri și păsări Cântă întâlnirea cu verdele -n eresuri. Corolele florilor roz-albe maiestuos se-nclină Legănate grațios sub fulgerele de lumină Un imn sfânt de slavă, de bucurie se înalță Izvodit din torentul tainic, clocotul de viață Tumultul mișcării risipit, încolțit în freamăt Protectia îngerilor izbăvitoare de geamăt Anulează singurătăți, încununează împărat Omul cu sufletul reînfrunzit, despovărat. Aici, în raiul acesta mirific, pământesc Te reîntîlnesc iubire, suflu dumnezeiesc Ce-mi înmulțești
PĂDUREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348690_a_350019]
-
Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. În România la Pietrița, ia „o gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele făcute în țară, de fiecare dată mă încearcă dorința de a surprinde trăiri intense, îmbrățișarea dorului, freamătul codrilor, legănarea apelor, surâsul soarelui peste casa copilăriei mele, borangicul stelelor din nopțile senine și misterele nopților
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
știi că eu îs nemeș, iară/ Tu Român plouat și iobagul meu,/ Domnul pe iobag poate să-l omoară,/ “. Tema Țiganiadei este un atac necruțător împotriva întregii orânduiri din vremea sa.Acesta spunea despre opera sa în Prolog:”Ș`am izvodit această poieticească alcătuirte ... întru care am amestecat întru adins lucruri de șagă, ca mai lesne să se înțeleagă și să placă.S`află într`însa și critică pentru a cărei dreaptă înțelegere te poftesc s`adaugi oarecari luări aminte “. Acțiunea
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
eoliană acordată după diapazonul sferelor cerești și bătaia vântului de primăvară, „veșnic tânăr și ferice” , părintele protosinghel scrie minunate „doine și lăcrimioare” în „dulcele stil clasic” și „haiku” autentic autohton, poeme apolinice, limpezi și curate precum lacrima luminii din care izvodesc dulci miresme duhovnicești, prinos de tămâie scumpă de trandafir japonez. Plin de hâr sfânt „Poetul suie la voi/cu harfa pe umăr.../lăudând pe Dumnezeu...” (Lăudând pe Dumnezeu, Cântecul Păsării pe Acoperiș”, Editura RawEx Com, 2014). Părintele protosingel și-a
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
păduri verzi în care vara găsești răcoare și aer curat și în care trilurile păsărilor spun povestea fiicei cele mai mici a lui Cremene Împărat care a trăit în aceste locuri. Leonid IACOB Comănești, 30 iunie 2015, Povestea aceasta am izvodit-o, având ca bază de plecare cele două denumiri geografice din text: Goanța ( un picior de munte din Depresiunea Comănești) și Trotuș, numele râului ce trece prin această zonă. . Referință Bibliografică: Povestea Goanței și a Trotușului / Leonid Iacob : Confluențe Literare
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești. Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
viață. Cu excepția celei din urmă - Poveste cu boieri și răzeși, care are la bază un sâmbure de adevăr, toate celelalte sunt pură ficțiune, vădind harul și talentul unui condei deprins cu mânuirea cuvântului, capabil după cum veți constata și singuri să izvodească, mereu și mereu, „o nouă basnă“, mai cuceritoare decât precedenta, dar legată ombilical de prima, ceea ce te ține cu sufletul la gură. Le așteptăm, cu alte cuvinte, și pe următoarele, întrucât Leonid Iacob ne avertizează că vor „urma, în celelalte
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești. Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator.Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din Borzești.Pornind de la numele topice întâlnite în zona în care viețuiește și de la informațiile culese din documente de epocă sau din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
să fie înghițit de hăul fără fund al trecutului, adevăratul stăpân peste praful și pulberea istoriei. Din acest sentiment tragic vizavi de istorie decurge nevoia din totdeauna a omului de mituri (ale culturii, civilizației, economiei, eroismului), inclusiv toate acele mituri izvodite de omul modern (automate, vedete ale muzicii sau sportului etc.), care au darul de a-l oglindi în toată goliciunea sa - mărginit în simțire și gândire, nemărginit în pofte și ipocrizie. Cel de-al doilea element introdus de evrei în
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
viață te-am blestemat pentru lumea și pentru condiția în care m-ai creat. Mi-ai pus pe umeri o crucea prea grea, și într-o lume prea câinoasă... Și din puțin și din nimic, prin truda mea, eu am izvodit o operă ce va rămâne, și le-am dat oamenilor lumină ca să-și lumineze mintea și viața. (se oprește sleit de puteri) Pe când Tu, Doamne, ai dat întuneric, și le-ai dat oamenilor teama de Tine, ca să te urmeze și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Teoctist, Înalt Prea Sfinției Sale Părintelui Mitropolit Nicolae, precum și Înalt Prea Sfinției Sale Părintelui Mitropolit Bartolomeu. Am primit, la scurt timp, scrisori de felicitare și de mulțumire. Tot în 1993, am cumpărat, de la standul Catedralei Mitropolitane din Timișoara, Noul Testament, ediție de probă, izvodită de Părintele Bartolomeu, în vederea versiunii integrale a Sfintei Scripturi, după cum suntem înștiințați în Nota asupra ediției: “Potrivit unei vechi tradiții, această primă tipărire se consideră ediție de probă. Observațiile (motivate filologic și teologic) vor fi mai mult decât binevenite, în vederea
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
la capătul drumului să nu te aștepte un calau, ci coroană de palmier a învingătorului. *Crucea ta îți va lumină drumul precum o candela. *Cu Isus pe cruce suie, sângele să-l bați în cuie... *De la iesle la Calvar crucea izvodește hâr. *Isuse, pe umeri ne duci, lemn înflorit pentru cruci... *Crucea-nflorind în spinarea Măicuței, ne-aduce iertarea... În biserică inimii mele ai înălțat, divinule Mire, din rănile tale grele, crucea ta de iubire... *Ajută-mă, Doamne, să nu-Ți crucific
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]
-
murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra. m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morții și, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria - m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria, ... Citește mai mult ELOGIU ZARURILORM-am hotărât să aștept la capul podului și << ziua mậntuirii >>...și, ca orice mirean, să mă bucur de botezul cu roua al dimineții -m-am hotărật să nu mai pun nici o intrebare vậrtejului vieții,ci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra.m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morțiiși, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria -m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria,... XVIII. ELOGIU INSULEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011. ELOGIU INSULEI ...poate sunt și eu o insulă( Pantelleria, adică ).. și mă bat, si străbat, de o viață, toate vậnturile, și mă scalda toată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU OB ÂRȘIEI Lui Andrei Pleșu Căutați-mă, oricând, << de cealaltă parte a rațiunii >> dibuind drumul spre alfabetul metafizicii, adunând petale galbene din Grădina Ghetsimani, izvodind pe creste, focuri, în vremea iernii și a fricii - căutați-mă, oriunde, mai ales, la obârșie: izvoraș strecurându-mă printre albele pietre în iureș, adunând, laolaltă, un suflet de Olt și unul de Mureș maluri de Dunăre și piscuri de
ELOGIU OBÂRŞIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356135_a_357464]
-
murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra. m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morții și, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria - m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria, și aștept aici, la capul podului, să arunci, Doamne, zarurile sorții. Referință Bibliografica: ELOGIU ZARURILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 290, Anul I, 17 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIU ZARURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356257_a_357586]
-
tăriei Purtat de Bălcescu la Palermo Și gândul stăpânitor peste mâna ce cioplea La Paris Coloana infinitului, purtată în ascuns În sufletul lui Brâncuși Sfântă comoară, turnul veșniciei noastre Stâlp casei și legătura cu cerul Mai sunt și păsările măiestre Izvodite din lumină Pentru zbor, spre Paradis Înlțându-se Stol acum ridicându-se Pe cer deschis Din toate colțurile pământului Unde sunt plecați cei născuți aici Din care țâșnesc gândurile lor Ale Paznicilor la intrarea și rămânerea în vis. Referință Bibliografică: Identificare
IDENTIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370506_a_371835]
-
idolatrizat cândva, face penibilul pasul îndărăt argumentând: „Însoțirea noastră te-ar compromite!” Sau: „Te-am eliberat de o povară. Nu mai puteam continua așa. Iartă-mă!” (p. 227). Rănită profund, eroina își clamează în capitolul „Sfârșitul” durerea în cuvinte sentențioase, izvodite din fundamentala experiență de viață: „Îl voi pune pe «nu» înainte de toate. Ca la orice comparație să dea «nu» în dreptul meu. Ca la toate greșelile, la toate geloziile, să se adauge și lipsa mea de tact . Am pierdut o lume
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
venit toamna (pp. 19 - 21); (IV) Ce ne spun documentele medievale (pp. 26 - 38); (V) Ce ne spune pisania de pe biserica din Ilia («Anno... 1792 Domini 2 iunie / În anul acesta mai sus amintit / Bun lucru în Ilia s-a izvodit...» / pp. 39 - 42); (VI) Incendierea Iliei de către turci (pp. 43 - 48); (X) Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Eminescu au poposit în Ilia (pp. 62 - 66); (XI) Turnurile de pază ale localității (pp. 67 - 72); (XVI) Cum le-a fost interzisă
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]