47 matches
-
pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc Cuci sau Căluceni, făcîndu-se cununi de buruiene: anume de pelin; iar cei ce nu joacă, pelin tot își pun înbrîu. Alții iarăși fac altă izvodire drăcească. La vreme de secetă un om cu pielea goală, inșirînd buruieni verzi pe ață, se-nfășură de sus până jos și pe cap pune cunună, jucând pre la case, aruncă toți cu apă într-însul, inchipuind cumcă și de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și ni s-au înăscut așa strîns, că nici unul din noi, nici de fel, nu putea să mai știe, de spune chiar el, ori spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niște niscai amintiri, despre niște simțuri... despre vechi izvodiri... Puterile ni se tot scurg și mai grea, zi de zi, pare scula cu care crestăm ist răboj... De ar fi să ajungem cu bine, măcar cît pe colo, aproape de îndepărtatul popas... Că doar știm că pe urmă se vor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și ni s-au învăscut așa strîns, că nici unul din noi, nici de fel, nu putea să mai știe, de spune chiar el, ori de spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niscai amintiri... despre niște simțiri... despre vechi izvodiri... Este profitabil și ... simplu pentru cronicar să extragă, pe cît posibil, semnificațiile unei cărți chiar dinlăuntru acelei scrieri, cu atît mai mult cînd autorul oferă el însuși mărturii operei, despre ferestrele și capcanele ei, ba chiar despre eventualele neîmpliniri. ,,<<Dăinuirile
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sunt mai autentice. Mai adevărate. [...] Modernitatea este un vulcan în erupție, cu momente de acalmie. Vulcanicul Alexa Visarion își poate permite să învețe, de la poezie, modernitatea eternă din artă, prin care ne reamintim de noi înșine, de adevărata lume și izvodirea tainelor, de vizibilitatea idealului și, în același timp, de condiția lui invizibilă, de curajul și frica din care se plămădește cel mai bine un rol, un spectacol, o viață de om. El știe că cine are acces la poezie are
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mulțumesc oamenilor și locurilor lângă care am descoperit noi înțelesuri și am primit învățătură. Le mulțumesc în mod special profesorilor și colegilor mei de la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, care au avut generozitatea de a-mi fi alături la izvodirea acestui proiect. în mod special, îi mulțumesc profesorului Gheorghe Vlăduțescu pentru îndelunga răbdare și înțeleapta călăuzire de care am avut parte în cadrul programului de cercetare postdoctorală. Le mulțumesc studenților mei cu care și pentru care multe din ideile acestei cărți
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
scriitorilor din vechime, el [î]i vede pe eroii săi aievea și-i aude vorbind după cum le dictează caracterul și-i ajunge mintea, încît toată descrierea persoanelor și întîmplărilor e dramatică fără ca autorul să-și fi îngăduit a întrebuința undeva izvodiri proprie ca poeții. Nicolae Bălcescu e dealtmintrelea o dovadă că limba românească pe vremea lui și-nainte de dânsul era pe deplin formată și în stare să reproducă gândiri cât de înalte și simțiri cât de adânci, încît tot ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Iașilor. Si nu o singură dată... - Stiu că ai umblat în lung și-n lat pe aceste meleaguri și că de fiecare dată te-ai întors cu tolba plină...Așa îi stă bine unui îndrăgostit de frumos și de vechimea izvodirilor domnești sau ale altor muritori... - Prea mă ridici în slăvi, mărite Spirit...și nu merit o așa laudă... - Să lăsăm asta și să mai spunem doar că mănăstirea Golia a căzut în ruină după secularizarea averilor mănăstirești din 1863. A
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
droaga moșului, împreună cu Zaharia lui Gâtlan, și ați pornit-o spre Iași ... Și cum singur spuneai că trebușoara asta se întâmpla în ziua Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu știu cum s-a întâmplat că și eu am sfârșit această neînsemnată izvodire taman în ziua de 29 august, 2003. Acum, după ce ai plecat dintre noi, lasă-i, rogu-te, să vorbească măcar pe câțiva dintre cei pe care îi tot întrebai ce cred despre izvodirile matale. Uite că primul - Eduard Gruber - a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
că și eu am sfârșit această neînsemnată izvodire taman în ziua de 29 august, 2003. Acum, după ce ai plecat dintre noi, lasă-i, rogu-te, să vorbească măcar pe câțiva dintre cei pe care îi tot întrebai ce cred despre izvodirile matale. Uite că primul - Eduard Gruber - a și început să spună: „Cine s-ar ispiti să facă psihologia poporană a românului, va trebui să studieze afund pe acest foarte talentat scriitoriu. Creangă e, poate cea mai verde creangă a literaturii
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în anul 66. Ivriții au urmărit iudaizarea religie geților prin impunerea Torei peste cultul creștinismului arimin, tot așa cum au făcut cu filozofia lui Pitagora și Platon despre care pretindeau că își are izvoarele în această plăsmuire satanistă. Centrele lor de izvodiri drăcești erau Alexandria, Roma și Cartagena iar de la începutul secolului lll a fost o scurtă perioadă de timp și Palmyra unde s-au dat rău în stambă și simpatrioții greci. Pentru a dovedi această afirmație, vin cu Faptele apostolilor scrise
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe unii Îi adăpostea În casa parohială, le stimula activi tatea creatoare și era entuziasmat când descoperea talente literare sau artistice. A fost unul dintre principalii folcloriști ai țării, a cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece bătrânești, colinde
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
absența stilului, acesta presupunând crearea unui limbaj "străin" în limba în care scrii (ca să ne amintim de "Abecedarul" lui Deleuze); adică, înseamnă crearea altor posibilități de manifestare lingvistică în timp ce creezi (scrii). Este creație în timpul creației, concomitența a două aspecte ale izvodirii artistice. Prin urmare, în minimalismul care înseamnă absența stilului, lipsește crearea de noi structuri lingvistice în tentativa minimalistului de a forma artisticește. Minimalismul în poezie, să zicem, de regulă se rezumă la oralitate, la discursul brut al străzii, prin care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
constructiviștilor și suprarealiștilor n-a acționat și n-a respectat orientarea prestabilită cu aceeași strictețe” (D. Mincu, „Iconarii”, în „Gândirea” și gândirismul”, București 1975, p.635). * ... Puzderia de reviste cu nume pitorești și juvenil romantice”, „Îndrumarea”, „Orion”, „Pana literară”, „Plai”, „Izvodiri”, „Crai nou”, „Alfa”, „Fișier”,”Argonaut”, „Flanc”, „În preajma gândului”, „Iconar”, „Freamătul literar”, „Țara Sepnițului”, scoase cu grele sacrificii și având, cele mai multe, o existență efemeră, întărește convingerea că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt adevărate revelații de logică, concizie și claritate, cu toată bogata lor informație întrebuințată doar să documenteze un punct de vedere nou și original. Interesante articole semnează și domnii Gheorghe Macrin și Vasile Niță. (Din Țara Șipenițului nr.2/1936) * Izvodiri Izvodiri, revistă periodică de literatură, muzică și folclor, scoasă la Cernăuți în 1934. Din colectivul redacțional făceau parte: Teofil Lianu, George Strătoiu și Mihai Verboschi. Se pare că a fost vorba doar de un singur număr al periodicului proiectat, cel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adevărate revelații de logică, concizie și claritate, cu toată bogata lor informație întrebuințată doar să documenteze un punct de vedere nou și original. Interesante articole semnează și domnii Gheorghe Macrin și Vasile Niță. (Din Țara Șipenițului nr.2/1936) * Izvodiri Izvodiri, revistă periodică de literatură, muzică și folclor, scoasă la Cernăuți în 1934. Din colectivul redacțional făceau parte: Teofil Lianu, George Strătoiu și Mihai Verboschi. Se pare că a fost vorba doar de un singur număr al periodicului proiectat, cel din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
parte: Teofil Lianu, George Strătoiu și Mihai Verboschi. Se pare că a fost vorba doar de un singur număr al periodicului proiectat, cel din septembrie - octombrie 1934, la care au colaborat Traian Chelariu, E. Ar. Zaharia, Liviu Rusu, Teofil Lianu. * Izvodiri, revistă literară, anul I nr.1 apare în septembrie octombrie 1934, la Cernăuți. Redacția și administrația Plaiul Cosminului. Din interior: Trăian Chelaru, Păcat (versuri); T. Lianu, Curcubeu peste țară (versuri), Nicolae Albu, Mâna lui Vulpe; E. Ar. Zaharia, Sătească (versuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dai de lucru! Să muncească, să-și merite pâinea! Să aleagă: ori muncesc, ori crapă de foame! Cerșetoria voi a o stârpi în Țara Moldovei! Vreau să curăț țara. Ștefan, cu mâinile la piept, măsoară încăperea: Ioane, cum stai cu izvodirea la "Nemaipomenitul nostru letopiseț?" Zorește, că dau turcii și rămânem neisprăviți. Scormonesc hrisoave, hronici, adun mărturii din bătrâni. Nu-i ușor, multe n-au fost scrise, adevărul nu-l afli ușor... Te pomeni c-ai ajuns chiar la "Descălecat", zâmbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de dans și costumul popular. Arhiva adunată i-a permis să alcătuiască o substanțială monografie folclorică a nordului Moldovei, din care nu a reușit să editeze decât patru volume, restul materialelor pierzându-se în timpul celui de-al doilea război mondial. Izvodiri din bătrâni (1912; ediția a doua, din 1939, primește Premiul Academiei Române) conține unsprezece basme fantastice, tipuri rare fiind Hărălui și mândruța lui și Erghicel Verde-Voinic, toate din localitățile botoșănene Sârbi, Vlăsinești, Petricani, Bojieni și Mănăstireni. Basmele au fost culese de
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună editarea unui corpus al cântecelor bătrânești „cu tot ce privește viața și melodia lor”. Culegere unitară, realizată în 1915 și axată pe un singur gen, Plugușorul la români, apărută postum în volumul Izvodiri din bătrâni (1973), cuprinde 62 de piese reprezentând atât tipul arhaic, foarte amplu (400 de versuri), cât și formele moderne, abreviate (30 de versuri). F. a militat pentru organizarea breslei folcloriștilor și pentru înființarea unor catedre de folclor în școlile
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Neofit, București, 1914; Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1915; ed. îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Iași, 1990; Preoțimea românească în secolul al XVIII-lea, București, 1915; Pentru ridicarea culturală a unei biserici, Dorohoi, 1918. Culegeri: Izvodiri din bătrâni. Povești din poporul satelor, Vălenii de Munte, 1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
nesemnificative, în vreme ce desfășurarea narațiunii se poticnește adesea în stângăcii de stil sau de construcție. Mai izbutite, păstrând pe alocuri ceva din ingenuitatea, din culoarea și din fluiditatea povestirii populare, împreună cu un umor de asemenea de sorginte țărănească, sunt prelucrările sau izvodirile proprii cu aspect folcloric din Facerea lumei (1908), o istorisire a legendelor biblice, sau din Flori și povești (1911). Dar nici aici D. nu depășește marginile unei literaturi de o modestie a mijloacelor atotstăpânitoare. SCRIERI: Pe drumul pribegiei. Versuri (1896-1903
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]