6,901 matches
-
Nici Bacovia, nici Fundoianu, nici Demostene Botez, nici Petre Stoica, nici Emil Brumaru n-au epuizat tema, ci doar au brăzdat-o în felul lor personal, sporindu-i neîndoios prestigiul. Ea rămîne deschisă oricărei noi experiențe. Căci tema provinciei poate izvorî cu generozitate din biografia fiecăruia, ca un dat personal, ca o circumstanță intrinsecă ce-și înfrînge generalitatea. În al doilea rînd, provincia e doar un simbol. Sub toposul său mai mult ori mai puțin pitoresc se ascunde (și nu prea
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
decât aceluia căruia îi aparțin. Se pare că răspândirea unor asemenea scrieri, atât de păgubitoare reputației literaturii românești șîn paranteză fie spus, oricând se simte nevoia unor romane păgubitoare ca Maitreyi, Cartea nunții sau Patul lui Procust!-s.m.ț, izvorăște nu numai din gândul speculării setei de scandal a cetitorilor, ci din urmărirea sistematică a unui plan de zdruncinare, de fărâmițare a temeliilor pe care e clădită actuala alcătuire socială.” Încă un abuz al “incriminatorilor”: dacă analizăm lista autorilor în
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
pe mai multe niveluri, de la unii redactori de edituri ce purtau epoleți nevăzuți, dar știuți, pînă la forurile «de sus», un «sus» al josniciei), amăgirea că niște texte scăldate într-un «optimism» convențional pot înlesni strecurarea și «trecerea» versurilor celorlalte, izvorîte din lumina libertății ascunse”. E un răstimp al ambiguităților determinate deopotrivă de presiunea exterioară și de cedarea lăuntrică, în diverse grade, la care concedea creatorul: „Scriam mult, angajat parcă într-o cursă contra cronometru, o încercare de a recupera golurile
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
întrucât nu există argumente în textele vechi pentru respectiva "accepțiune". Exemple de acest fel cu semnături ale unor maeștri în problemă, nu se epuizează aici. Importantă este, pretutindeni, capacitatea analitică a detaliilor de care dă dovadă Dan Buciumeanu, lectura lui izvorâtă din plăcerea de a se desfășura pe nebănuite orizonturi. În fond, capacitatea lui să comunice cu universul literaturilor cu o carte al cărei atribut, printre multe altele, este și acela de a se defini prin încordarea căutărilor: În nici una din
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
că inima culturală a Europei e undeva între Viena și Budapesta. Destul de departe de București, dar și de Paris și de Londra. Ca violonistă am trăit o stare de dizlocare culturală - exil ar fi prea mult spus - în care sensul izvora de altundeva. Aceasta e soarta interpretului. Caută mereu sensul în altcineva. Mi-am dorit să-mi creez propriul sens. Acesta este probabil motivul pentru care în cercetarea mea ulterioară am căutat filozofii ale limbajului care m-au ajutat să văd
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Nicolae Manolescu În sărbătorile Paștilor de anul acesta ne-am mai procopsit, Doamne, iartă-mă, cu o minune. Dintr-o icoană de biserică a izvorît mir. Părintele paroh a explicat reporteriței t.v. care ne-a adus știrea la o oră de vîrf că nu e vorba de lacrimi, fiindcă nu curg din ochii Sfîntului Ioan Botezătorul, ci de sub tipsia cu capul lui. Dar că
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
lăsate în urmă și, iată acum regăsite, din acea lungă poveste a vieții ei, pe care nu mă mai săturam să o ascult. Pentru copilul de lângă ea, farmecul acelor locuri și lucruri, ce avea să i le facă de neuitat, izvora, dimpotrivă, tocmai din noutatea lor, ca și din ceea ce s-ar putea numi "străinătatea" lor. Să pleci de-acasă, să părăsești locurile obișnuite, prea bine știute..., visul înstrăinării îl străbătea uneori cu o înfiorare de voluptate timpurie. Îi plăcea până
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
p. 164) „Numesc trupurile sfinților și izvoare, și rădăcini, și miruri duhovnicești. Pentru ce? Pentru că izvorul, rădăcina și mirul, adică parfumul, nu-și îngrădesc însușirile lor numai la ele, ci le răspândesc la mare depărtare în jurul lor. De pildă, izvoarele izvorăsc multă apă, dar nu Țin apele în sânul lor, ci dau naștere la râuri care curg mai departe și se întâlnesc cu marea. Și așa, izvoarele, ca o mână întinsă, îmbrățișează prin prelungirile lor apele mărilor. La fel, rădăcinile plantelor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lângă mormântul mucenicului, dă drumul acolo la izvoare de lacrimi, zdrobește-Ți inima, ia și binecuvântare de la mormânt! Ia binecuvântarea aceasta apărătoare în rugăciunile tale! Ai în minte necontenit istoria pătimirilor mucenicului! Îmbrățișează coșciugul mucenicului! Stai lipit de racla lui! Izvorăsc multă binecuvântare nu numai osemintele mucenicilor, ci și mormintele lor, și coșciugele lor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 474) ,, Fiindcă și acești sfinți mucenici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
n-a pierit! S-au secerat lanurile, dar spicele nu s-au terminat! S a scos apa din izvoare, dar vanele de apă n-au secat, ci curg, curg mereu și nu se opresc, și, lucru de minune, apa ce izvorăște e totdeauna mai multă decât cea luată. Moaștele sfântului nu fac numai minuni, ci ne îndeamnă să și filosofăm. De ești bogat, de te mândrești și dacă-Ți este sufletul plin de îngâmfare, îndată-Ți potolești mândria și-alungi îngâmfarea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ni se întâmplă să fim duși spre moarte, atunci să rostim înaintea lui Dumnezeu ceea ce se spune numai de către martiri: pentru Tine suntem uciși toată ziua, socotiți am fost ca niște oi de junghiere (Ps. 43, 24). Iar dacă vreodată, izvorâtă din cugetarea cărnii (Rom. 8, 6) se va năpusti peste noi frica de judecătorii care ne amenință cu moartea, să le spunem atunci cuvântul din Pilde: Fiule, cinstește-L pe Domnul și te vei întări și, afară de Dânsul, nu te
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aș observa că este vorba, în toate cele trei cazuri, de forme ale dialogului: dialog cu studenții, dialog cu cititorii, dialog cu cetățenii. Iar calitatea oricărui dialog depinde, cum bine știm, de ambii factori care îl poartă. De aici pot izvorî atît bucurii, cît și decepții. Dacă, bunăoară, atenția amfiteatrului se menține sau nu trează. Dacă, ecoul unei cărți este sau nu pe măsura așteptărilor. Dacă un mesaj civic se bucură sau nu de răspunsul adecvat. în toate aceste situații, succesul
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
au început să curgă, numărând vreo 28 de titluri, unele apărând în mai multe ediții, unele bilingve (română-engleză). În ultima vreme ( de prin 2010), Adrian Georgescu s-a aplecat asupra scriiturii de factură religioasă, „cutremurătoare meditații despre lume și Dumnezeu izvorâte dintr-o adâncă simțire și însuflețite de duhul smeritei rugăciuni” (cum spune Ieromonahul Hrisostom Iorgulescu în Predoslovia cărții „Chilii”, ed. a IV-a, 2014) „Sosirea spre Dumnezeu” (2011), „Descensio” (2012), „Chilii” (2012), „Anastasis” (2013), „Rugăciunile” (2013), „Dulcea Sărutare” (2014) sunt
Prozatorul Adrian Georgescu va fi din nou în Caraş-Severin [Corola-blog/BlogPost/94309_a_95601]
-
a Lui Dumnezeu. În Biserica Ortodoxă, adevărata teologie este cunoașterea nemijlocită a lui Dumnezeu prin experiența personală a vieții în Iisus Hristos. Profesorul, educatorul nu trebuie să fie savant, ci trăitor. Fără această experiență intimă a lui Dumnezeu, din care izvorăște dragostea de a o împărtăși altora, profesorul de religie devine „aramă sunătoare și chimval răsunător” (Corinteni 13, 1). Orice cuvânt sterp, lipsit de convingerea și focul credinței, va cădea ca o sămânță neroditoare în mințile și inimile copiilor și elevilor
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
pentru identitatea Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată la (re)evaluarea vocației sale profetice cu privire la cârmuirea duhovnicească a lumii care aspiră la ajungerea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Mariana Filimon Nord Călătoria spre Nord spre fiorduri ține de o geografie a inimii asculți Grieg izvorând din piatră din apă din cer în țara zăpezii brazi poleiți întâmpină un amurg auster frigul se dă la o parte face loc scânteierii păsări oprite din zbor au stele pe aripi sinele tău atinge nota de sus dincolo de spuma
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/3943_a_5268]
-
ca lumea să ies odată afară Și ieșea. Ieșea la lumină plin de tina neagră și grasă și-aducînd în mîna lui stîngă o găleată vișinie de tablă cu nămoluri dospite cu putori și dohoturi Gata - spunea - de-acuma apa o să izvorască iarăși curată și pînă pe seară cînd e adăpatul fîntîna e plină și apa e bună și-o să ne stîmpere setea Gata. Am făcut-o și pe-asta Dimineața noi nu ne trezim laolaltă deodată bolborosesc eu uitîndu-mă înspre mine
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
Emil Brumaru Privește cum se-nalță, fără spaimă, Trupul ei cald, alături de Isus, Înfășurat în raze ca-ntr-o haină Și cum din coapse-i izvorăște blînd O altfel de lumină, pămîntească, Ce te așteptă, trist îngenunchind, S-o lauzi și s-o lași să-ți învelească Sufletul cald, în dulce năruire Spre puritatea din adolescența Cînd crinilor le învățai esența Și roua-abia-ncepuse să respire? Nu
Ci îngerul de sâmbătă mi-a spus... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7845_a_9170]
-
mare o noapte întreagă n-au vânat lei în schimb au privit stelele până în zori și-au băut până la exasperare vin negru dintr-o cizmă înaltă de sticlă. vai lor deodată treziți de un spot de lumini intermitente și voci izvorând oarecum de sub ei când au dat la o parte nisipul măturându-l cu mâinile - un ecran de televizor ca un patinoar întins pe sub toată plaja. Bicicleta lui Socrate E-atâta liniște încât deodată-l auzi pe Socrate adultul mângâindu-și
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
a poruncit să i se taie capul - furat de cultul fântânii din grota sacră? "Din marele subconștient"... Cu sângele țâșnind - să i se taie încă o dată capul, alt cap crescut în locul celui tăiat, și să-i fie aruncat în râul izvorât din grote, pentru a coborî înlăuntrul a ceea ce este misterios: "vouă vă spun, celor ce mergeți în somn". Întărâtați de pofte, de ce nu mă luați în serios? Însetați de sânge, trufași, mândri, alungați până aici de ceata celor morți. Ați
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
neajutorați, lamentabili și se-neacă în ridicol, în marasm, în fără-de-lege uneori, în ratare mai totdeauna. De ce? Există o explicație, o legătură logică? Nu vreau să încerc vreun răspuns. Doar înregistrez faptul cu melancolie și atât. Vieți mici din care izvorăsc opere mari!: Ce preț, ce compensare bizară, ce balanță aiurea, ce lume defectă... Îi zăresc limpede cum stau confuzi, trecători, mărunți, păcătoși, cum stau pe veci condamnați, închiși ca-ntr-o temniță transparentă și definitivă în biografiile lor dezamăgitoare, în vreme ce
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
cu sănătatea complet ruinată, mai puțin de patru ani amnistiei politice din 1964. Intervalul său temporal cel mai productiv în mărturii despre închisori și despre regimul comunist rămâne perioada 1953-1958. Însemn|rile lui Petre Pandrea au aspectul unui jurnal memorialistic, izvorât dintr-un temperament vulcanic ce debordează amenințător din pagină și dintr-o conștiință morală vituperantă, neiertătoare. Cu un spirit al dreptății aflat mereu de partea celor oropsiți și nepotriviți cu regimul care îi condamnă (comuniștii, legionarii, călugării - adică răzvrătiții), Petre
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
mămăligă și tot în traducerea Norei Iuga, la Editura Polirom, spre sfîrșitul anului trecut). Din relicvele cele mai cutremurătoare lăsate de Aglaja, filmul reține cîteva care par a fi emblematice și pentru destinul postum al autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să fixeze pe peliculă sau pe banda de magnetofon, fragmente palpabile ale realului; alteori le-a suprimat, înlocuindu-le prin obiecte și
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
a condus cu mână de profesionist un spectacol de ținută și de atmosferă specific-națională. Interpreți valoroși - aproape indiferent de vârstă - au evoluat într-o superbă etalare a portului popular, a datinilor și a graiurilor purtând cu ele mesajul unor obieceiuri izvorâte dintr-o folcloristică cum nu cred să existe la multe popoare... Urmăream cum spectatorii participau afectiv și efectiv la ceea ce se petrecea pe scenă: cântau odată cu interpreții, aplaudau minute în șir, li se citea pe fețe bucuria sinceră, lumina care
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
sub clar de lună”... Tot din mulțimea de citate obligatorii aflăm că “itinerariul meu «ieșit din comun», cum spuneți - atribuit îndeobște rezistenței mele față de aparatul de represiune totalitară -, are la origine ceva mult mai simplu, un soi de «dandysm» provocator, izvorît din revelația că «ei» sînt mult mai fragili, mai proști, mai înspăimîntați decît se crede, și că un elementar gest de demnitate le încurcă toate ordinatoarele care afișează existențele noastre. Un om e liber cînd hotărăște să fie liber”... În
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]