52 matches
-
martirizat în 437. Cerealis de Castellum Ripense, în Mauritania, a avut în jurul anului 480 o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca Book, Milano, 1990. 2. Victor de Vita Victor de Vita e o personalitate mai importantă în raport cu cele minore menționate mai sus: este amintit ca episcop de Vita, în provincia Bizacena, într-o listă a episcopilor convocați la Cartagina de regele
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cîteva studii, fără intenții exhaustive: G. Penco, „La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno”, în Benedictina 17 (1970), pp. 161-201; Idem, „S. Gregorio e la teologia dell’immagine”, ibidem, 18 (1971), pp. 32-45; Idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano, 1983; R. Manselli, „Gregorio Magno e la Bibbia”, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto, 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 19832
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Institut Français de Léningrad, Paris, 1946. Corbin, H., Le Paradoxe du monothéisme, L'Herne, Paris, 1981, pp. 175-216 ("De la théologie apophatique comme antidote du nihilisme"). Couliano, I. P., I miti dei dualismi occidentali. Dai sistemi gnostici al mondo moderno, trad. it., Jaca Book, Milano, 1989. D'Agostini, F., Logica del nichilismo. Dialettica, differenza, ricorsività, Laterza, Roma/Bari, 2000. Danto, A., "Nietzsche und der semantische Nihilismus", în A. Guzzoni (ed.), 90 Jahre philosophische Nietzsche- Rezeption, Hain, Königstein, 1979, pp. 140-154. Deleuze, G., Nietzsche
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un problema epocale, Tempi moderni, Napoli, 1988. Gnoli, A. și Volpi, F., I prossimi Titani. Conversazioni con Ernst Jünger, Adelphi, Milano, 1997; Los titanes venideros. Ideario último, Península, Barcelona, 1998. Guérin, D. (ed.), Né Dio né padrone (1970), trad. it., Jaca Book, Milano, 1971. Gundolf, E. și Hildebrandt, K., Nietzsche als Richter unserer Zeit, Hirt, Breslau, 1923. Hamilton, W., Lectures on Metaphysics and Logic, ediția a II-a, 4 vol., Blackwood, Edinburgh-Londra, 1861-1866. Hanne, J. W., Der moderne Nihilismus und die
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1968; G. O’Daly, La filosofia della mente in Agostino, trad. it. de N. și R. Ilari, Augustinus, Palermo 1991; H.I. Marrou, S. Agostino e la fine della cultura antica, ed. ital. sub îngrijirea lui C. Marabelli și A. Tombolini, Jaca Book, Milano 1987: fundamentală mai ales pentru acea „Retractatio” a autorului față de precedenta ediție din 1938; în aceasta, Marrou corectează unele teze precedente slab fundamentate și, aprofundând și nuanțând judecata sa asupra lui Augustin, prezintă geniale ipoteze privitoare la cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care ne vom referi în paginile următoare); P. Henry, La vision d’Ostie, sa place dans la vie et l’oeuvre de saint Augustin, Vrin, Paris 1938; R. Guardini, La conversione di S. Agostino, Morcelliana, Brescia 1958; Idem, L’inizio, Jaca Book, Milano 1975. Totodată, sunt deosebit de utile comentariile la ediția Confesiunilor în curs de apariție sub îngrijirea lui J. Fontaine, L.F. Pizzolato, P. Siniscalco și alții (text stabilit de M. Simonetti, trad. de G. Chiarini) pentru Fundația Valla, Mondadori, Milano
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
437. Și Cerealis, din Castellum Ripense, în Mauritania, care în jurul anului 480 a avut o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca Book, Milano 1990. 2. Victor din Vita Victor din Vita este o personalitate mai importantă în raport cu cele mai puțin însemnate menționate mai sus: este amintit ca episcop de Vita, în provincia Bizacena, într-o listă a episcopilor convocați la Cartagina
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cităm aici alte câteva studii fără intenții exhaustive: G. Penco, La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno, Benedictina 17 (1970), 161-201; idem, S. Gregorió e la teologia dell’immagine, ibidem, 18 (1971), 32-45; idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano 1983; R. Manselli, Gregorio Magno e la Bibbia, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 19832
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
di Calabria, Florența, Genova, Milano. Primele contacte ale viitorului laureat al premiului Nobel cu opera scriitorului romantic pot fi astfel datate cu mare probabilitate în vremea studiilor liceale, în jurul anului 1917, când, sub îndrumarea profesorului Francesco Satullo de la liceul A. Jăci din Messina, elevii ascultau versurile lui Ariosto și studiau operele celor mai cunoscuți autori din epoca Romantismului: Leopardi, Foscolo și Manzoni.12 Reverberațiile operei leopardiene au ajuns, direct sau indirect, la cunoștința sicilianului, care și-a format personalitatea artistică în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poet a petrecut mai întâi perioadă 1909-1911, în care a absolvit școală primară, iar mai tarziu, după doi ani de studii la Palermo, a revenit pentru a termina gimnaziul și liceul, în clasa de matematică fizică a Institutului Tehnic A.M. Jăci (1913-1919). În acest context Quasimodo a scris prima poezie, intitulată Orrore guerresco (compusă în 22 octombrie 1916 și publicată într-o Antologie din 1917).198 După decernarea premiului Nobel, în 1959, Salvatore Pugliatti, unul din cei mai apropiați prieteni ai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. Bosco, Umberto, Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959. Bratu Elian, Smaranda, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo Leopardi, Ed. Fundației Culturale Române, București, 2003. Capelli, Valeria, Leopardi, Ungaretti, Montale: letture, Jaca book, Milano, 2011. Cardarelli, Vincenzo, Lettera ad un vecchio amico ed altri scritti, îngrijit de Massimiliano Boni, Edizioni Italiane Moderne, Bologna, 1970. Cardarelli, Vincenzo, Poesie, prefazione di Giansiro Ferrata, Mondadori, Milano, 1971. Cardini, Roberto, Classicismo e modernità: Monti, Foscolo, Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
M., Educare. Per una pedagogia înțesa come scienza pratico progettuale, Las, Romă 2011. PIAGET, J. , Dove va l'educazione, Editrice La Scuola, Brescia, 1974. QUAGLINO, G.P., Fare formazione, Îl Mulino, Bologna, 1995. RICOEUR, P., La semantica dell'azione, trad. it, Jaca Book, Milano, 1986. IDEM, Dal testo all'azione, Jaca Book, Milano, 1989. RIVOLTELLA, P.C., Neurodidattica. Insegnare al cervello che apprende, Raffaello Cortina, Milano 2012. ROGERS, C.R., Libertà nell'apprendimento, Giunti, Firenze, 1973. ROSSI, B., Intersoggettività ed educazione, LaScuola, Brescia, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
progettuale, Las, Romă 2011. PIAGET, J. , Dove va l'educazione, Editrice La Scuola, Brescia, 1974. QUAGLINO, G.P., Fare formazione, Îl Mulino, Bologna, 1995. RICOEUR, P., La semantica dell'azione, trad. it, Jaca Book, Milano, 1986. IDEM, Dal testo all'azione, Jaca Book, Milano, 1989. RIVOLTELLA, P.C., Neurodidattica. Insegnare al cervello che apprende, Raffaello Cortina, Milano 2012. ROGERS, C.R., Libertà nell'apprendimento, Giunti, Firenze, 1973. ROSSI, B., Intersoggettività ed educazione, LaScuola, Brescia, 1992. SCURATI, C., Fra presente e futuro. Analisi e riflessioni
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Dinescu ș.a. Nu sunt ocoliți nici scriitorii din diaspora: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Paul Goma, Ion Negoițescu ș.a. Din grupul statornic de colaboratori sunt de amintit Florin Olteanu (Soarta românilor sud-dunăreni), Eva Ruja Banyai (Cât se mai predă românește la Jaca?), Tiberiu Boca (Românii din Ungaria și presa din România), Gh. Santău (Impresii despre Avram Iancu), Ana Hoțopan (Paul Goma), Tiberiu Juhasz, Edda Illjes (La Pécs. Consfătuire pe tema învățământului și a culturalizării minorităților), Gheorghe Petrușan, Kozma Mihaly. Între cercetătorii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
, Alexandru (5.III.1909, Bârla, j. Argeș - 9.VII.1987, Jaca, Spania), poet, eseist și jurnalist. Licențiat și doctor în litere și în drept al Universității din București, G. a lucrat ca redactor la ziarele „Mișcarea” (1930-1932) și „Calendarul” (1932-1933) și a înființat împreună cu Nichifor Crainic, în 1935, revista „Sfarmă-Piatră”, al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
de la Neptun, din iunie 1992 (reportaj de Florin Olteanu) etc. Într-o rubrică intitulată „Localitățile noastre” sunt prezentate principalele sate și orașe cu populație preponderent românească din Ungaria, cum ar fi: Aletea, Apateu, Bedeu, Bătania, Békéscsaba, Cenadul Unguresc, Cristor, Gyula, Jaca, Lét Mare, Lökösháza, Micherechi, Otlaca-Pustă, Pocei, Săcal, Seghedi, Vecherd. Sunt publicate o serie de articole semnate de Gh. Petrușan, Al. Hoțopan, Maria Berényi, Géza Kovács, Damian Vulpe, Eugen Glück, Vasile Voia, E. Illyés, precum și texte comemorative vizând scriitori ca Imre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286029_a_287358]
-
suspendare și o amendă de 1 350 de euro, fundașul stelist nu va putea evolua în Supercupa României și în primele trei etape ale Diviziei A. Vineri, 22 iulie l Comitetul Executiv al forului olimpic spaniol a respins cererea orașului Jaca de a depune o nouă candidatură pentru organizarea J.O. de Iarnă din anul 2014, considerând că dosarul prezentat nu se ridică la nivelul cerut pentru o astfel de tentativă. Programul competițiilor sportive l Motocicliștii înscriși în C.M. de viteză
Agenda2005-30-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283995_a_285324]
-
când cotrobăi în geantă și scot una dintre cărțile pregătite pentru cursurile de la facultate. Ce-or înțelege tipii care mi se holbează peste umăr din bucoavnele delabrate, lipite cu scoci, de la bibliotecă, citite de unul ca ei, cu bluji, cu jacă și gajică pe Jetuța? Nu știu, dar un lucru mai vreau să spun: că niciodată, niciodată nu mi-e cineva mai drag ca o fată sau un băiat pe care-i mai văd uneori, prin metrou, citind un volumaș de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
l’Union Latine, Paris, 323-332. Stahl, Paul H. (ed.). (2002). Cum s-a stins Țara Vrancei. București: Editura Paideia. Stahl, Paul H. și Guidetti, Massimo. (1979). Le Radici dell’Europa. Il dibattito ottocentesco su comunità di villaggio e familiari. Milano: Jaca Book. Stahl, Paul H. și Petrescu, Paul. (2004). Oameni și case de pe Valea Moldovei (1928-1953). București: Editura Paideia. Starr, Frederick S. (1968). August von Haxthausen and Russia. The Slavonic and East European Review. Londra, vol. XLVI, nr. 107, 462-478. Stoicescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Zbornik sadašnjih pravnih običaja u južnih slovena, Fr. Župan (Albrecht și Fiedler), Zagreb, 1874. (traducere italiană parțială publicată de Paul H. Stahl și Massimo Guidetti (1979), Le Radici dell’Europa. Il dibattito ottocentesco su comunità di villaggio e familiari. Milano: Jaca Book 59-73. Vezi și Mușlea și Bîrlea, (1970). Studiul obiceiurilor juridice realizat cu ajutorul chestionarelor s-a impus și în Rusia, unde au fost tipărite mai multe culegeri. În această privință se poate consulta studiul lui Bogišić. (1879). Bossert, A. (1928
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
duh și clovnerii (Madrid, 1934) a lui don Julio Mir y Baralt. Nici o fărâmă nu se mai poate adăuga textului plin de haz pe care l-am exhumat; faptul strălucește În totala-i integritate: „Pe când Morarul era În trecere prin Jaca, niște mici derbedei l-au zărit stând la șuetă În stradă cu un tip purtări foarte distinse și, vrând să-și râdă de simplitatea lui, i-au strigat: — Ei, bărbate, cu ce bărbat stai? La care Zúñiga, fără să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
uimitoare a unui montante*. Vom menționa, În Încheiere, o hiperbolă sugerată de numele plural Behemot, pe care Scripturile (Iov, XL, 10) Îl dau hipopotamului și care e valabil pentru animale: Morarul Îi atribuie armăsarului care i-a trântit contelui de Jaca o vorbă Îndrăzneață remarcabil vers care Îi Îngheța sângele În vine lui don Marcelino: e mai mare ca doi sau trei iepuri Așa rumega Morarul Cuvântul Domnului, Înjugând-ul la carul său de Învingător, atunci când i-o cerea Muza! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un baciu, cu sâni care se gonflă. Cavalerul cu sabia appendută ia diffesa damei amate. Un popol risolut nu s'arrestă oricât de svînturoasă i-ar fi soarta și oricât de empiu nemicul. Cu travaliu, cu laboare, un popol ce jace risorge, căci Domnul e omnipotent și operele sale sunt admirabili. Domnul îl deiface. Reforma avu efecte întinse și durabile, nefaste bineînțeles. Totuși Eliade a împămîntenit câteva noțiuni subtile, neatinse în acea vreme: afabil, adorabil, absurd, actual, abuziv, abject, absolut, colosal
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
casnic, munc] În mod ideal, sursele puterii sunt distribuite echitabil în diferite locuri; de asemenea, diferențele funcționale nu trebuie s] antreneze diferențe de interese, drepturi și privilegii. Dar rezultatul practic pare s] fie altul. Un sistem de subdiviziuni sau „caste” (jati) complic] funcțiile claselor, transformându-le treptat într-o instituție discriminatorie bazat] pe privilegiul nașterii. Brahmanii profit] cel mai mult de pe urma acestui sistem și dețin sursă puterii. Se dezvolt] o moral] care susține viața, dar rigid autoritar]. Din aceast] cauz], Max
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trei situații de folosire a verbului copulativ: (a) identificarea, prin substantiv (Juan es médico 'Juan este medic'); b) atribuirea unei calități, prin adjectiv (Juan es/está guapo 'Juan este frumos'); (c) atribuirea unei localizări, prin construcție prepozițională (Juan está en Jaca 'Juan este la Jaca'). În limbile spaniolă și portugheză se folosește estar pentru localizarea indivizilor, iar pentru localizarea obiectelor, estar dacă sunt mobile și ser dacă sunt statice. În catalană, italiană și română, în contextele de localizare, atât pentru indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]