121 matches
-
Germania CSV Christlich Soziale Volkspartei (Partidul Popular Creștin Social), Luxemburg CVP Christlijke Volkspartij (Partidul Popular Creștin), Belgia DCI Democrazie cristiana italiana (Democrația creștină italiană) FNC Fédération nationale catholique (Federația națională catolică), Franța FUCI Federația universitară catolică italiană IDC Internaționala creștin-democrată JAC Tineretul creștin-țărănesc JEC Tineretul studențesc creștin JOC Tineretul muncitoresc creștin KDNP Partidul popular creștin-democrat ungar KIK Clubul intelectualilor catolici, Polonia KVP Partidul Popular Catolic, Olanda KVV Partidul Popular Catolic Flamand, Belgia MDF Forumul democratic, Ungaria MRCD Mișcarea creștin-democrată rusă MRP
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
of Remembrance. Memory and Oblivion at the End of the First Millennium, New Jersey, Princeton University Press, 1994. Geremek, Bronislaw, "L'image de l'autre: le marginal", în Rapports: XVIe Congrès international des sciences historiques, Stuttgart, Vol. I, 1985. Geurts, Jac, Myth, History and the Image in the Low Countries, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009. Giddens, Anthony, Modernity and Self Identity: Self and Society in the Late Modern Age, Cambridge, Polity
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
157, 290, 292, 293, 301 Gardner, Howard, 47, 292 Gavreliuc, Alin, 196, 197, 292 Geary, Patrick J, 40, 41, 292 Geller, Markham J., 107, 108, 288, 290 Geremek, Bronislaw, 77, 293 Gerrits, Andre, 229, 230, 235, 237, 298, 301 Geurts, Jac, 157, 293 Gherbrant, Alain, 90, 289 Giddens, Anthony, 191, 293 Giovanni Filoramo, 29, 62, 130, 290, 299 Goff, Jacques, 40, 293 Goffman, Ervin, 191, 192, 293 Goldhammer, Arthur, 40, 298 Goodman, Nelson, 22, 23, 47, 293 Habermas, Jürgen, 118, 123
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
propria imagine de sine, care este distinctă și îl diferențiază de celelalte orașe. În acest sens, fiecare identitate este o comunitate imaginară a unui grup de oameni care cred că aparțin unul altuia pentru că au aceeași limbă, istorie și obiceiuri." (Jac Geurts, Myth, History and the Image in the Low Countries, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009, pp. 54-55). 380 Făcând apel la sintagma distinguere sed non separare, Gilles Ferréol susține că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
buni, iar ceilalți acceptabili. Treptat, nivelul lor de pregătire a scăzut îngrijorător. De vreo cinci-șase ani, de când a dispărut admiterea adevărată, scriu toate numele străine pe tablă, pentru că am găsit în lucrările semestriale nume scrise cam așa: "Ghiote", "Hegăl", "Jan Jac Ruso" etc. De vreo doi ani, le scriu și pe cele românești, ca nu eu să spun "Popescu", iar în teză să mă întâlnesc cu "Ionescu". Suntem în situația ciudată în care avem cei mai puțini studenți, pro-porțional, din Europa
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și prelucrările însemnatelor opere medicale din Antichitate s-au constituit, împreună cu calitatea creștină, în idei directoare pentru știința medicală bizantină. Cele mai de seamă personalități din Bizanț sunt: Oribas (Oreibasios), Alexandru din Tralles, Aetius din Amida, Paul din Egina și Jac Psycristul. Oribas (sec. IV) era din Pergam, ca și Galen. A făcut studii în Alexandria. Prieten cu împăratul Iulian și medic la curtea acestuia, cade în dizgrație, este exilat la Goți, revine rechemat cu onoruri și apoi întreprinde o enciclopedie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
carte de patologie generală, descriind sistematic toate maladiile. Este interesat prioritar de traumatismele craniene. Se ocupă de concepțiile lui Hippocrat și Galen punând accent pe diagnosticul precizat prin dialogul cu pacientul. Partea sa de originalitate este centrată pe etiologia bolilor. Jac Psychristul (sec. V) născut la Damasc, umblat prin Grecia, Italia și Egipt, se stabilește apoi în Bizanț, unde va deveni „Phidias al medicinei“, fiind artist în profesia medicală. Este specializat în vindecarea migrenelor, tusei, este expert în dietetică. Nu-i
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de formule variate și sistematizate care, secole la rând a servit medicilor occidentali și universităților de medicină, apărute tot pe lângă mânăstiri. în aceleași vremuri tulburi, nesigure a apărut și Tratatul despre gută al lui Demetrios Papagomenos care îi fructifică pe Jac Psychristul și pe Alexandru din Tralles. El a fost completat de Johannes Chumnos cu profilaxia dietetică a gutei. în secolul XIV călugărul medic Maximos Planudes și Johannes Actuarios scriu un tratat de semiologie uroscopică pentru învățământul medical. Așadar, chiar în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1960 în localitatea Aleșd, județul Bihor, România, fiul lui Francisc și Francisca, cu domiciliul actual în Republica Cehă, localitatea Borovany, str. Trebonska nr. 528, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Popești, satul Vărzari nr. 73, județul Bihor. 439. Manyur Ana (Jac), născută la 25 ianuarie 1965 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiica lui Stefan și Rozalia, cu domiciliul actual în Republica Cehă, localitatea Borovany, str. Trebonska nr. 528, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Popești, satul Vărzari nr. 73, județul
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
octombrie 1959 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Kovacs Alexandru și Margareta-Olga, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Europastr. 46/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Matei Corvin nr. 13, județul Bihor. 101. Jac Valeria, născută la 18 decembrie 1967 în localitatea Soporu de Câmpie, județul Cluj, România, fiica lui Savan Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4210 Engerwitzdorf, Leitnerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Roșiori nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
decembrie 1967 în localitatea Soporu de Câmpie, județul Cluj, România, fiica lui Savan Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4210 Engerwitzdorf, Leitnerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Roșiori nr. 24, județul Cluj. 102. Jac Vasile, născut la 18 februarie 1963 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiul lui Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4210 Engerwitzdorf, Leitnerstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Turda, str. Roșiori nr. 24, județul Cluj
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
de jos 12. Zalha B. Parțial 1. Almasu - Cutis - Jebucu - Mesteacanu - Petrinzel - Sfaras - Stana - Taudu 2. Babeni - Clit - Pirosa - Poienița 3. Bălan - Galpaia 4. Bănișor - Ban 5. Bobota - Zalnoc 6. Carastelec - Dumuslau 7. Coseiu - Archid - Chilioara 8. Creaca - Ciglean - Viile Jacului 9. Cuzaplac - Cublesu - Galaseni - Mierța - Ruginoasa - Stoboru 10. Galgau - Francenii de Piatră 11. Hereclean - Bocsita 12. Hida - Miluani - Paduris - Sânpetru Almasului - Stupini - Trestia 13. Horoatu Crasnei - Hurez - Starciu - Seredeiu 14. Ileanda - Bizusa-Băi - Barsauta - Dolheni - Luminisu - Maleni - Șasa 15. Letca - Ciula
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
și Maria-Terezia, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Heinrich Collinstr. 3B/10/24, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Constantin cel Mare nr. 91, județul Timiș. 42. Terec Avram, născut la 5 septembrie 1958 în localitatea Jac, județul Sălaj, România, fiul lui Simion și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8074 Raaba, Emil Manngasse 2/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea ClujNapoca, Str. Spinoasă nr. 10, județul Cluj. 43. Costici Hilda, născută la 5 iunie
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
activă). De numele lui Rousseau se pomenește pentru prima dată la noi încă din 1794, în legătură cu traducerea (nepublicată) în limba română a comediei Narcis, traducere avîndu-l ca autor pe Ion Cantacuzino: "Narchis sau îndrăgostitul însuși de sine. Comedie de Jan Jac Ruso, pe franțozește făcută și tălmăcită la an 1794". Tot în faza de manuscris se mai găsesc și două traduceri cu fragmente din Émile și Noua Eloiză, datînd probabil din primele trei-patru decenii ale secolului al XIX-lea. În anul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Cazul 2000 sau ultima generație de creație în literature română în Observator cultural nr. 571/aprilie 2011, ediție online http://www.observatorcultural.ro/Cazul-2000-sau-ultima-generatie-de-creatie-in-literatura-romana*articleID 25218-articles details.html (data consultării: 22 septembrie 2013) D'Angelo, Frank J. - The Rhetoric of Ekphrasis, în JAC. A Journal of Rhetoric, Culture & Politics, vol. 18.3, http://www.jaconlinejournal.com/archives/vol18.3/dangelo-rhetoric.pdf (data consultării: 12 aprilie 2014) Funieru, Alexandru, "Generația războiului" și dilemele tranzitivității (I), în Agero, revista pe internet a Asociației Germano-Române, http
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Communication Theory, International Communication Association, August 2005, pp. 266-291. 229 Stéphane Labat, La poésie de l'extase et le pouvoir chamanique du langage, Maisonneuve et Larose, Paris, 1997, p. 345. 230 Frank J. D'Angelo, "The Rhetoric of Ekphrasis", în JAC. A Journal of Rhetoric, Culture & Politics, vol. 18.3, http://www.jaconlinejournal.com/archives/vol18.3/dangelo-rhe toric.pdf. 231 W. J. T. Mitchell, "Ekphrasis and the Other", în Picture Theory, The University of Chicago Press, 1994, ediție online, http
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
instrumentului lor și plecarea unora, definitivă sau temporară, a fost în relație cu poziții de prestigiu. Poganyi devenea prim violonist în orchestra de la Cincinatti, invitat de Fritz Reiner. Alexander Schneider a fost înlocuit în anii 1944-1955, de Edgar Ortenberg și Jac Gorodectzki, timp în care a făcut o carieră de dirijor strălucit la Festivalul de la Marlboro, în Statele Unite, și l-a convins pe Casals să organizeze Festivalul de la Prades. În integrala Beethoven din 1952, Gorodetzki este al doilea violonist. Pentru cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
în economia de schimb și de credit, creștere a productivității, putere a organizațiilor agricole, care contrastează cu tradiționalul individualism țărănesc, preocupare în ceea ce privește formarea, datorată în mare măsură rolului pe care l-a avut în perioada de după război Tineretul agricol creștin (JAC), apoi Centrul național al tinerilor agricultori (CNJA). Schimbarea nu are loc doar în modurile de viață, ci și în mentalități și în sistemele de valori: de aceea, orice discurs despre arhaismul țărănesc și despre "eterna ordine rurală" nu mai merge
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai strălucit și mai ales în epoca aceea de tinerețe, de exuberanță, de speranță. Cine spune Junimea, se gândește numai decât la Alecsandri (deși Alecsandri n-a fost, la drept vorbind, un adevărat junimist), la Petre Carp, la Xenopol și Jac Negruzzi, la Vasile Pogor, la Eminescu, la Caragiale și cu deosebire la șeful său spiritual, la teoreticianul său, la Maiorescu. La începuturile sale, Junimea a continuat opera de supraveghere, de control și de critică, începută de Kogălniceanu și pleiada lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aparținând Partidului Conservator, Partidului Naționalist Democrat, Partidului Poporului, Partidul Liberal. Pentru prima dată, participă la alegeri Blocul evreiesc, care, avea candidații dintre personalitățile evreiești de la București, care au obținut următoarele rezultate: Filderman cu 661 voturi, Mișu Vaisman cu 655 voturi, Jac Wanier cu 637 voturi, Samoil Zelțer cu 631 voturi, ceea ce înseamnă că, la alegerile din 1920, și-au exprimat opțiunile pentru Blocul evreiesc un număr de 2584 de evrei. Biroul electoral declară aleși pe următorii deputați: Butnaru Neculai, cu 11920
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
adresa nr.3843, comandantul Garnizoanei, căpitan N.Slătescu, ofițer cu aplicarea Legii zonelor militare căpitan N.Spiridon cere Poliției Dorohoi, pentru aplicarea Legii zonelor militare relativ la instalarea diferitelor mijloace de transmisiuni, relații despre evreii: Lerner Aron, Zelțer Haler, Solomon Zelțer, Jac Bojet, Polak Haifler, Hoișie Moscovici, Zigmund Segal, Lipovici Marcu, Talik Trau, Izac Rabinovici, Șaia Lipovici, Finchelștein Marcu. La 21 septembrie 1940, cu adresa nr.4061, Garnizoana Dorohoi, comandantul pieței era căpitan Spiridon Nicolae, cere poliției date despre evreii David Wald
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
chemare la viață, la frumos, la reînvierea naturii așa cum a zidit-o Creatorul pentru înfrumusețarea vieții pământești. * într-o poieniță aflată la poalele dealurilor îngemănate vecine cu cea de a treia coamă de deal, pe care se afla via boierului Jac Marcopol, pășteau iarbă fragedă și gustoasă doi juncani în vârstă de doi-trei ani, cu părul sur, coarne frumos aduse pe spate, semănând foarte bine între ei, că nu-i putea deosebi unul de altul, decît stăpânul lor. Animalele pășteau și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
seama dintr-o dată că a parcurs distanța de la locul de pășunat numit Prisacă, până la intrarea în șoseaua spre Pungești și pe dată îi năvăliră în minte treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache dacă a avut aprobare să-și pască juncanii în poiana de la Prisacă. Oarecum ofensat de întrebare, Costache îi răspunse: „Apăi domnule administrator
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
strămute în Pungești și alți membri ai familiei, adică pe fratele Victor și sora Vasilica, ba după moartea tatălui său din Cuci a adus-o și pe mama sa. Sora Vasilica a intrat în slujba boierului ca doică a copilului Jac ce fusese înfiat de boier, fiind părăsit de mama sa naturală, în ograda administratorului. în această împrejurare tata socru, prins în numeroasele sale îndatoriri, nu s-a mai întâlnit cu Elena Frasin din Rafaila, iar aceasta, știind că „ochii care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu le-ar plăcea să se mute și să trăiască și ei aici. V-am spus eu și altădată cum sau mutat aici, îndemnați de mine, frate-miu Victor și soră-mea Vasilica. Mătușa voastră a fost dădaca băiatului boierului, Jac care a rămas orfan de mamă după ce s-a născut. știți și voi și mama voastră Maria, cum ne-am luat eu și bunica, cum ne-a ajutat boierul cel bătrân cu lemne de ne-am ridicat casa asta și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]