144 matches
-
cunoscute. Jainismul, care este atât un sistem filosofic, cât și un mod de viat], a fost creat în jurul anului 500 î.Hr. de c]tre Mahavira, un înv]ț]tor-ascent non-conformist neortodox, considerat contemporan cu Buddha, fiind adeseori comparat cu acesta. Jainismul este, în mod categoric, ateist, respingând, ca și buddhismul, credința într-un „suprem Dumnezeu personal”. Curând dup] aceea, a ap]rut o disput] și o scindare, pornind de la acuzația c] adepții eticii Jaina s-au preocupat prea mult de morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atins f]r] anihilarea tuturor intereselor personale, a tuturor dorințelor și inclinațiilor egocentriste. Principiul conștiinței, în aceast] situație, este, în același timp, dezinteresat și inactiv. Este de la sine înțeles c] întreaga etic] Jaina este perceput] în raport cu etică monastic]. Din perspectiva jainismului, viața etic] devine aproape sinonim] cu respectarea unei liste de jur]minte și austerit]ți, precum și abținerea de la toate activit]țile inutile, precum și de la acelea care ar conduce la indisciplin]. Dar populația Jaina nu ofer] nici un argument concret pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în Honor of P.T.Raju (Leiden: E.J. Brill, 1988). R³m³yana, The; trans. A. Menen (New York: Scribner’s, 1954). Rigveda, The Hymns of the; trans. R.T.H. Griffiths (Delhi: Motilal Banarsidass, 1973). Sogani, K.C.: „Jainia Ethics and the meta-ethical trends”, Studies în Jainism, ed. P.M. Marathe et al., (Poona: Indian Philosophical Quarterly Publication, No.7, 1984), pp. 234-47 Upanișadele, The Principal; ed. And trans. S. Radhakrishnan (New York: The Humanities Press, 1974). Vedele, The Vedic Experience Mantramanjari, Ăn anthology; compiled and trans. R. Panikkar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai educate și emancípate femei din India, iar în 2014 voi călători in anticul Bihar (a cărui capital Patna a fost reședința împăratului Ashoka, leagăn al oficializării budismului, Buddha însuși provine din Mithila, Bihar; tot de acolo este Mahavira, fondatorul jainismului și tot aici de veacuri femeile din Mithila transmit din mamă în fiică o artă neasemuită - pictură murală, un fel de dar de logodnă și de căsătorie care sintetizează un adevărat tezaur artistic cu motive folclorice, dar și tantrice, celebrând
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
antropomorfică angajată în a ilustra caracteristicile divinului prin imagini comune. Această manieră vine să înlocuiască fetișismul, animismul și obiectele magice utilizate în culturile bazate pe agricultură și vânătoare. Acest tip de antropomorfism păstrează încununarea religiilor politeiste din Grecia antică și jainism. În ciuda numeroaselor critici, acest gen de reprezentare se păstrează în budism și creștinism. Nu este o interpretare realistică ci simbolică a divinității. Întreaga mitologie asiatică se dezvoltă astfel în figura bodhisattva ce reprezintă atingerea Nirvanei în budism iar picturile reprezentându
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
amândoi termenii, în biserica romano-catolică după Conciliul de la Trento (1545-1563), sunt oficial folosiți ca termeni sinonimi. Modern, teologic, dogma unei biserici reprezintă suma doctrinelor ce dețin esența creștinătății, aceasta fiind depozitul imuabil de credință al unei biserici 275. În hinduism, jainism sau buddhism, doctrina este văzută ca un catalizator al religiei în sine, pe când în iudaism, creștinism sau islamism principala funcție a doctrinelor și dogmei implică reflecția teologică. Ele servesc în procesul de învățământ în interpretarea Scripturilor, deosebirilor între bine și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
are aparent o istorie a doctrinei ce depășește un simplu depozit de credință. Și atunci doctrina devine un fel de pedagogie cu posibilitatea inovării dar care poate să altereze retorica învățăturilor convenționale și chiar substanța acestora. Diferențele dintre zoroastrism și jainism, dintre hinduism și Vedanta modernă sunt astfel vizibile. În creștinism Sfânta Treime și dubla natură, omenească și divină a lui Isus, se completează cu imaculata concepție și ridicarea la cer a trupului Sfintei Fecioare ca și infailibilitatea papală, acestea diferențiază
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de lotus, busuioc sau oase mici sub formă de discuri, în China ele sunt din sticlă. În budismul japonez are o sută douăsprezece mărgele de lemn, la musulmani nouăzeci și nouă din chihlimbar iar în lumea creștină ca și în jainism până la o sută cincizeci făcute din lemn, perle, sidef, pietre prețioase sau semiprețioasae, aur sau argint. Mărgelele brahmanice sau budiste sunt înșirate continuu, cu excepția Japoniei, legate de firul principal în diverse combinații, cele creștine sunt legate în grupuri de zece
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
După el a urmat o mulțime de alți Buddha (fiecare cu altă denumire), care s-au impus cu noi doctrine și concepții, probabil ca o consecință a dezvoltării societății în care trăiau, cum ar fi: Budismul Hinayana (cu ramificații în Jainism, creștinism și islam), Budismul Mahayana (ce marchează pe la începutul anului 100 e.n. o altă abordare a idealului budist de desăvârșire), Budismul Tantric (înlocuiește budismul din Scriptura Mahayana în secolul VII e.n.), precum și altele, ca Budismul chinez, cel din Sud Estul
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
este mult mai adecvată dezvoltării pe această bază a unei concepții ecologiste. Despre toate acestea mă ocup pe larg în capitolul dedicat "Ecologiei profunde". Menționez însă că unele dintre aceste credințe duc la încurcături din punct de vedere practic. Bunăoară, jainismul formulează principiul de a nu aduce nici un fel de daune viețuitoarelor. Pentru a trăi, ucidem atunci când mergem, când respirăm și așa mai departe 182. Dar este oare practicabil un asemenea extensionalism holistic?183 Au fost construite diverse teorii ale mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131 XI.3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea ..................................................... ........................ 135 Capitolul XII. Jainismul și religia sikh ..................................................... ............... 137 XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii ............................................ 137 XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste ................................................ 138 XII.3. Ce este religia sikh? ..................................................... ........................ 141 XII.4. Gurū Nănak, întemeietorul religiei sikh .............................................. 141 XII.5. Idei de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea ..................................................... ........................ 135 Capitolul XII. Jainismul și religia sikh ..................................................... ............... 137 XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii ............................................ 137 XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste ................................................ 138 XII.3. Ce este religia sikh? ..................................................... ........................ 141 XII.4. Gurū Nănak, întemeietorul religiei sikh .............................................. 141 XII.5. Idei de bază în religia sikh ..................................................... .............. 142 XII.6
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dezumanizante. Mai concis, în ultimul timp asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de sociologi ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de sociologi ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În schimb, comunități jainiste numeroase există „în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de sociologi ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În schimb, comunități jainiste numeroase există „în Africa de Est, America de Nord și Europa de vest”. Jainismul ca religie trimite la numele întemeietorului, Jina „Triumfătorul” (asupra lumii). Mahăvīra întemeietorul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca fiind una dintre cele mai mici religii importante ale lumii contemporane, jainismul este prezent frecvent în statistici într-un procent modest (2% în India). În schimb, comunități jainiste numeroase există „în Africa de Est, America de Nord și Europa de vest”. Jainismul ca religie trimite la numele întemeietorului, Jina „Triumfătorul” (asupra lumii). Mahăvīra întemeietorul a fost „ultimul dintre cei douăzeci și patru Jina («învingători» ai transmigrațiilor)”. În religia jainistă se Îmbină două tradiții: „Digambara («cei Îmbrăcați cu cerul», adică «goi») și Svetămbara («cei Îmbrăcați
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
jainistă se Îmbină două tradiții: „Digambara («cei Îmbrăcați cu cerul», adică «goi») și Svetămbara («cei Îmbrăcați în alb»)”. Prima tradiție cuprinde tratate sistematice din secolul i d.Hr. A doua tradiție cuprinde zeci de tratate grupate în șase secțiuni. Mahăvīra - întemeietorul jainismului. Contemporan cu Buddha, Mahăvīra s-a născut la Bihar, într-o familie de brahmani. Există și în jurul acestui mare întemeietor de religie o mitologie construită și cultivată social. Conform acesteia, pe când era copil, „ar fi fost mutat de zeul indra
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
comunitatea jaina, de călugări și laici de ambele sexe. Doctrina jainistă cuprinde cele Trei Giuvaeruri, esență a învățăturii jainiste: a) Dreapta Viziune asupra Lumii; b) Dreapta Viziune asupra Gnozei; c) Dreapta Viziune asupra Purtării. Obținerea eliberării este scopul ultim în jainism. Eliberarea este condiționată de „eliminarea Karman-ului și de intervenția vreunei bunăvoințe divine”. reprezentarea religiei jainiste despre karman seamănă cu ideea pneumei la vechii greci. Astfel, karman-ul este „o formă de materie subtilă care, asemenea unui fel de funingine, se infiltrează
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
exact, prin coacerea fructelor. Pentru ca fructele să se coacă, ele au nevoie de o căldură puternică. Pentru ca omul să se elibereze mai repede, are nevoie de o căldură interioară mai puternică (tapas). Soluția este asceza totală. Pentru eliberarea de karman, jainismul propune soluția specială a vieții monahale. Pentru a Împiedica infiltrarea noului karman este nevoie de „tripla supraveghere (gupti) a activităților sale mentale, verbale și corporale”. Această supraveghere complexă este completată cu respectul vieții și prac ticarea celor zece virtuți: „răbdare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
consumă doar hrană care nu a fost „produsă prin maltratarea vreunei ființe...”. Nu acceptă nici să lucreze „în industrii care contri buie în vreun fel la exploatarea lucrătorilor ori ale cărei produse sunt create cu intenția rănirii altora”. În concluzie, jainismul se diferențiază față de alte religii ale lumii contemporane și prin faptul că propune un stil de viață foarte bine adaptat atât vieții laice, cât și celei călugărești. Așa cum am menționat, distanțele sociale sunt mici, iar templele - dincolo de funcția lor religioasă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
expusă în Upanișade. De asemenea, evita să se lase antrenat în dispute metafizice și atunci când era provocat încerca să-și reducă partenerii la tăcere prin intermediul raționamentului tetralemic. Cel mai cunoscut dintre cei șase maeștri rivali a fost Nigaṇțha Nătaputta, întemeietorul jainismului. Deși acesta a trăit în aceeași perioadă cu Buddha, a cutreierat aceleași locuri și a frecventat aceleași medii, se pare că cei doi maeștri spirituali nu s-au întâlnit niciodată. Nu cunoaștem motivele pentru care Buddha a hotărât să-l
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
său tolerant și mai moderat, s-a răspândit în peste jumătate din continentul asiatic. Apoi, Mahăvīra susținea doctrina karmavăda, despre eficacitatea actului, în timp ce Buddha nega valoarea faptei, idealul constând în îndepărtarea oricărei karme, atât rele cât și bune. Spre deosebire de buddhism, jainismul n-a început printr-o acțiune de propovăduire a lui Mahăvīra. Acesta nu era decât ultimul dintr-un șir legendar de Tirthaṃkara-și, literal „făcători de vad”, altfel spus „înaintemergători”, „vestitori ai eliberării”. Ultimul dintre aceștia, Părśva, se pare că ar
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
altfel spus „înaintemergători”, „vestitori ai eliberării”. Ultimul dintre aceștia, Părśva, se pare că ar fi murit cu doar două secole și jumătate înaintea lui Mahăvīra. El se bucură și în zilele noastre de o poziție excepțională în cultul și mitologia jainismului. Întemeietorul sectei jainiste era fiul lui Siddhărtha, căpetenia unui clan care stăpânea regiunea Kundapura și al Triśalei, care se înrudea cu dinastiile domnitoare din Magadha. Copilul s-a născut la Vaiśălī în jurul anului 550 î. Hr. A primit numele de Vardhamăna
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dar acceptă existența zeilor. Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va avea sfârșit. Universul are două componente eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie admite că Universul însuși este un organism viu, însuflețit prin intermediul monadelor animate (jīva), care circulă prin sferele sale. Panpsihismul dă naștere unor dificultăți de ordin practic. Bunăoară, călugărul trebuie, atunci când merge, să măture pământul în fața lui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
deși proclamă panpsihismul și respectul absolut al vieții, depreciază cu totul viața omenească, considerând sinuciderea prin inaniție un model vrednic de urmat. În nici o altă filosofie indiană, revolta în contra vitalului din om nu este dusă până la „greața” de el. Idealul jainismului stă în victoria asupra întregii existențe materiale. Karman joacă un rol hotărâtor, căci el creează „materia karmică”, un fel de organism psihocorporal care se atașează de suflet și îl obligă să transmigreze. Actul în sine, care declanșează penetrarea sufletului de către
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]