144 matches
-
Oceanul Indian, ea este adiacentă cu țările insulare Sri Lanka, Maldive și Indonezia. Cămin al civilizației hinduse a văii, centrul a importante drumuri comerciale și vaste imperii, India a jucat un rol major în istoria umanității. Religii precum Hinduismul, Sikhismul, Budismul și Jainismul își au originea în India, în timp ce Islamul și Creștinismul se bucură de o bogată tradiție aici. Colonizată ca parte a Imperiului Britanic în secolul nouăsprezece, India și-a câștigat independența în 1947 ca națiune unificată după un efort susținut depus
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
mult atașate de o afirmație de datare pozitivă a unei figuri fondatoare decât de o noțiune de "primară" absolută. Astfel, Vyasa, "disidentul Vedelor" este datat la îndepărtata "Dvapara Yuga" în Hinduismul Pauranic. Rishabha este datat deasemeni la perioade îndepărtate în Jainism. Zarathustra este datat până la 6000 de ani înainte de Platon în unele surse clasice, sau Avraam este datat la circa 1800 Î.Hr. în tradiția evreiască după Maimonide.
Urreligion () [Corola-website/Science/320645_a_321974]
-
est, în special cam prin secolul al VI-lea î.en, răspândite pe calea cuvintelor scrise sau pe cale orală. Cu timpul, o mare varietate de religii s-au dezvoltat in întreaga lume, din care cele mai importante fiind hinduismul și jainismul în India , budismul-cuvântul lui Gautama Siddhartha , predicată ca filozofie orientală în Himalaya și zoroastrismul în Persia.În est, trei școli de gândire urmau să domine China până iîn zilele noastre: taoismul, legalismul și confucianismul. Concepția confucianistă, care avea să dobândeasca
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
e nevoie de 8 kg de cereale pentru a obține 1 kg de carne. Mulți vegetarieni cred că mâncând atât de sus pe lanțul trofic are un rol prea important la foametea globală pentru a justifica consumarea cărnii. Hinduismul și jainismul învață stilul vegetarian ca și comportament moral, în timp ce creștinismul și islamul nu o fac. Buddhismul nu interzice carnea în general, dar buddhismul Mahayana încurajează vegetarianismul ca fiind benefic pentru dezvoltarea compasiunii. Pe când vegetarianismul nu este comun în tradiția creștinismului vestic
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
nici animale, nici oameni, sau cel puțin „cineva să nu ucidă nenecesar”, în același mod în care restricțiile apăsătoare asupra sclaviei din Biblie au fost interpretate de teologii moderni ca sugerarea de a nu o face deloc. Cei care practică jainismul sunt, în general, lacto-vegetarieni. Niciun produs obținut de la un animal mort nu este permis. Jainiștii consideră vegetarianismul ca dieta ideală în mod similar cu hindușii, cu accentul pe principiul non-violenței. Aceasta este condiția indispensabilă pentru progresul spiritual. Unii indivizi foarte
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
(sanscrită - "suastika"), scris uneori și zvastică, este un simbol originar din jainism, fiind o cruce echilaterală cu brațele îndoite la jumătatea acestora în unghi drept în sens orar sau antiorar. De obicei este orientată astfel încât toate liniile principale să fie orizontale, dar se găsesc și variante în care aceasta este rotită cu
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
este rotită cu 45 de grade; versiunea hindusă este adesea decorată cu un punct în fiecare sfert, varianta fără punct fiind considerată cea oficială în hinduism. Svastica este cel mai sfânt simbol non-silabic (vezi și Om) în Hinduism. Prin extensie, Jainismul și Budismul folosesc acest simbol. În Occident este, din păcate, mai ales cunoscut ca emblemă generală a mișcării fasciste și naziste. Se pare că a fost utilizată pentru prima dată de locuitorii Eurasiei. Cu toate acestea, a fost adoptată în
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
alții, de hitiți , celți și de greci. Apare și în alte culturi din Asia, Europa, Africa și America - uneori ca motiv geometric, uneori ca simbol religios. În zilele noastre, ca întotdeauna, svastica este un simbol sacru în hinduism, budism și jainism. Ubicuitatea svasticii a fost explicată prin trei teorii principale: dezvoltare independentă, difuziune culturală și evenimente externe. Conform primei teorii, simetria și simplitatea svasticii a condus, pretutindeni, la apariția ei independentă, fie ca urmare a inconștientului colectiv - conceptul elaborat de Jung
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
din 2630 î.e.n., argumentînd că acestea erau deja bine consolidate și definite în momentul răspândirii simbolului. Ca argument "ex silentio", acest punct de vedere are puțină valoare ca dovadă în sprijinul teoriei. Simbolul svasticii este sacru în hinduism, budism și jainism, ambele avînd apariția datată, cu aproximație, în secolul al-VI-lea î.e.n.. Budismul, în special, s-a bucurat de un mare succes, răspândindu-se spre est și prinzînd rădăcini în Asia de sud-est, China, Corea și Japonia până la sfârșitul primului mileniu. Utilizarea
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
individual mai degrabă decât sinele universal(dar acest Sine universal nu este considerat altceva decat Brahman sau Dumnezeu, Dumnezeu care este cunoscut ca Ființă(adică manifestat sau Brahman) și ca Neființă(adică nemanifestat sau (cel de dincolo de Brahman)). Aderenții la Jainism și Brahma Kumaris folosesc deasemenea cuvântul atman pentru a se referi la sine. Adesea atman se substituie și este confundat cu , diferența dintre cele două fiind subtilă. În timp ce atman se refera la sine, jiva se referă la întreaga ființă, cu
Atman () [Corola-website/Science/327276_a_328605]
-
tălpile picioarelor și în palmele mâinilor. Din această cauză, este numită Tara cea cu șapte ochi, o formă a zeității tradiționale din Mongolia. -Adoptată de buddhism de la hinduism, începând cu secolul al III-lea î.C., Tara apare în buddhism, jainism, și în mod particular în lamaismul tibetan, cu o multitudine de manifestări: Zeiță a ascetismului și misticismului, Mamă creatoare, Protectoarea ființelor umane ce traversează marea (oceanul) vieții. -În legendele Tibetului se vorbește despre zeița Tara ca fiind contrapartea feminină a
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
cultele lui Shiva și Vishnu, elemente principale ale hinduismului epocii noi. Sistemul castelor, puterea preoților și sacrificiile rituale practicate de hinduși au generat două mișcări mari de reformă în sec. al VI-lea î. Chr. Prima mișcare religioasă a fost jainismul, fondat de Mahânîra. Propaga nonviolența, condamna sistemul de caste și considera săracă orice formă de viață. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adepții lui chiar și față de cele mai mici insecte. Cu toate ca jainismul a devenit în India o
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
Prima mișcare religioasă a fost jainismul, fondat de Mahânîra. Propaga nonviolența, condamna sistemul de caste și considera săracă orice formă de viață. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adepții lui chiar și față de cele mai mici insecte. Cu toate ca jainismul a devenit în India o religie de masă nu a depășit niciodată granițele subcontinentului. În schimb cealaltă mișacre religioasă, budismul, a devenit una din marile religii ale lumii. Pe fondatorul ei cunoscut sub numele de Buddha îl chema Gautama Siddharta
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
cel mai strălucit imperiu musulman al subcontinentului: India Mogulilor. Cca. 2500 - 1700 i. Chr.: Civilizația din Valea Indusului În India de Nord După 2000 î. Chr.: Invazia cuceritorilor arieni prin nord-vest Secolul VI î. Chr.: Apariția a două noi religii - jainismul și budismul 327 - 325 î. Chr.: Alexandru cel Mare în Punjâb Cca. 321 - 184 î Chr.: Dinastia Maurya unifică o mare parte a Indiei Cca. 274 - 236 î. Chr.: Domnia lui Asoka 320 - 535: Domnia dinastiei Gupta - epoca civilizației "clasice
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
originară de acolo; Adj. Care aparține dravidienilor(l), privitor la dravidieni. Huni Hefaliți - neam mongolic care, în sec. IV-V, a pătruns până în apusul Europei, trecând și prin țara noastră Huzur - Trai ușor și îmbelșugat, lipsit de griji; Trândăvie, îmbuibare Jainism - Religie și școală filozofică indiană, opusă brahmanismului și sistemului de castă al acestuia, întemeiată în sec. VI a.Cr. Karma - Noțiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
au ajuns să fie considerați egali cu zeii. Potrivit textelor considerate sacre, mântuirea putea fi obținută prin aducerea unei jertfe sau prin achitarea taxei pentru săvârșirea ei. Ca urmare a abuzurilor apărute în acest context, s-au dezvoltat noi religii - jainismul și budismul. Textele "Upanișadelor" propun ca alternativă asceza și meditația contemplativă. Învățătura hindusă are în centrul său două concepte: Karma (fapta) și Samsara (reîncarnarea). Astfel, sufletul participă la un ciclu existențial continuu - naștere-moarte-renaștere - determinat de faptele bune sau rele pe
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
valoare mult mai scurtă decât distanța corectă de 150 milioane km. Modelul unui ou a fost adesea folosit de astronomi chinezi, cum ar fi Zhang Heng (78-139 d.Hr.), pentru a descrie cerurile ca sferice: În cosmologia vechilor credințe indiene (jainism și budism) se credea că Pământul este un disc format din patru continente grupate în jurul unui munte central, Muntele Meru, ca petalele unei flori. Un ocean exterior înconjoară aceste continente. Acest punct de vedere tradițional budist și jainist despre cosmologie
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
reîntrupări a morților. Membrii iudaismului reformei resping toate aceste credințe, în timp ce membrii iudaismului conservator afișează o varietate de opinii privitoare la această chestiune care acoperă întreaga gamă, de la respingerea totală, tipică iudaismului reformei, până la adoptarea completă, tipică iudaismului ortodox. Potrivit Jainismului, Sufletul (Jiva) de asemeni există, având o existență separată de corpul ce îl găzduiește. Orice făptură vie de la o plantă sau bacterie pănă la om, are un suflet. Sufletul (Jiva) este diferențiat de non-suflet sau realitate nevie (ajiva) ce constă
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
de mai jos sunt citate despre suflet din "Pancastikayasara", un text Jainist din secolul I scris de "Acharya Kundakunda": În alt text, Bhavapahuda, gatha 64, Acharya Kundakunda, descrie sufletul astfel: Acesta se traduce după cum urmează: De aici rezultă că potrivit Jainismului sufletul este indestructibil și permanent din punct de vedere al substanței. Este temporar și mereu schimbător din punct de vedere al caracteristicilor lui. Răspunsurile lui Mahaviras la diferite întrebări înregistrate în Bhagvatisutra demonstrează o recunoaștere că sunt aspecte complexe și
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
în prezent fiind o religie foarte divizată, fără o limbă sacră comună și fără o dogmă strictă, clar formulată. Răspândit în China, Japonia, Sri Lanka, Coreea, Mongolia, Uniunea Myanmar, Thailanda, Vietnam. ul aparține grupului de religii dharmice alături de hinduism și de jainism, păstrând o puternică influență a elementelor constituente ale acestor două religii. Mai este numit și „Buddha Dharma”, ceea ce înseamnă în limbile sanscrită și pali (limbile textelor antice budiste) „învățăturile Celui Luminat”. În prezent, istoricii fixează această dată în 560 î.Hr.
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Metempsihoza (din ) este un termen filosofic care se referă la transmigrația sufletului, în special la reîncarnarea acestuia după moarte. Este o doctrină populară în numeroase religii orientale precum hinduismul, budismul, jainismul și druzismul, a cărei concept este reprezentat de faptul că un individ se încarnează dintr-un corp în altul, fie că acesta este de natură umană, animală sau vegetală. În general, termenul este utilizat exclusiv în contextul filosofiei grecești, dar
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
ani. O preocupare artistică majoră nu a avut loc decât în secolul al III-lea î.Hr. Încă de la începuturile ei, arta indiană a manifestat puternice influențe religioase, reflectând o concepție care a făcut din India locul de naștere al hinduismului, jainismului și budismului. Vechii indieni trăiau un sentiment puternic față de tot ceea ce însemna viață și arta cea mai cunoscută era sculptura. Sculpturile erau, de obicei, elegante, opulente, prezentând o carnație splendidă, ce sugera o dezvoltare organică, dar care încă nu atinsese
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
persoane de a-și lua propria viață prin practica non-violentă a sinuciderii prin post, cunoscută sub denumirea de "Prayopavesa". Prayopavesa este însă strict limitată la persoanele care nu mai au nicio dorință sau ambiție și nicio responsabilitate în această lume. Jainismul are o practică similară denumită "Santhara". Sati, sau autoimolația văduvelor era o practică foarte răspândită în societatea hindusă în Evul Mediu. Filosofia suicidului ridică o serie de întrebări, inclusiv ce anume constituie suicid, dacă suicidul poate reprezenta o alegere rațională
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
să devină un cerșetor timp de doisprezece ani. În cele din urmă Brahma l-a iertat și întâmplarea a fost dată uitării. Bhairava este considerat protector al zeităților hinduse de sex feminin. De asemenea el este venerat în budism și jainism.
Bhairava () [Corola-website/Science/329546_a_330875]
-
preistorică. Tradiția spune că această credință a fost propovăduită de o succesiune de douăzeci și patru de "Jinas" (cuceritori) sau "tirthankarași", dintre care ultimul, Mahavira (cca. sec. al VI-lea î.Hr.) a avut o importanță decisivă, fiind considerat de unii istorici fondatorul jainismului modern. Comunitatea jainistă are, în ciuda dimensiunii sale reduse, o influență religioasă remarcabilă în țara originară, India, unde există 4,2 milioane de adepți, dar și în Statele Unite, Europa de Vest, Africa și Orientul Îndepărtat, unde se răspândește datorită creșterii numărului de imigranți
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]