170 matches
-
trece apa (Părśva a trăit cu 250 de ani înaintea lui Jina). (în creștinism, pontifex înseamnă „constructorul de poduri”.) La 30 de ani, după moartea părinților, Jina va lua drumul pustiei. XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste Ascetul jainist își asumă cele cinci Mari legăminte (mahăvrata): „Să nu ucidă, să nu mintă, să nu fure, să nu aibă raporturi sexuale și să nu strângă averi trecătoare”. Asemenea lui Buddha, Mahăvīra obține iluminarea „sub un arbore săl, într-o noapte
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
avute, Mahăvīra devine kevalin (asemenea arhatului budist). Știe tot ce a fost, ce este și ce va fi în toate universurile. După dobândirea iluminării, Mahăvīra devine Jina („Triumfătorul”) și întemeiază comunitatea jaina, de călugări și laici de ambele sexe. Doctrina jainistă cuprinde cele Trei Giuvaeruri, esență a învățăturii jainiste: a) Dreapta Viziune asupra Lumii; b) Dreapta Viziune asupra Gnozei; c) Dreapta Viziune asupra Purtării. Obținerea eliberării este scopul ultim în jainism. Eliberarea este condiționată de „eliminarea Karman-ului și de intervenția vreunei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
tot ce a fost, ce este și ce va fi în toate universurile. După dobândirea iluminării, Mahăvīra devine Jina („Triumfătorul”) și întemeiază comunitatea jaina, de călugări și laici de ambele sexe. Doctrina jainistă cuprinde cele Trei Giuvaeruri, esență a învățăturii jainiste: a) Dreapta Viziune asupra Lumii; b) Dreapta Viziune asupra Gnozei; c) Dreapta Viziune asupra Purtării. Obținerea eliberării este scopul ultim în jainism. Eliberarea este condiționată de „eliminarea Karman-ului și de intervenția vreunei bunăvoințe divine”. reprezentarea religiei jainiste despre karman seamănă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
esență a învățăturii jainiste: a) Dreapta Viziune asupra Lumii; b) Dreapta Viziune asupra Gnozei; c) Dreapta Viziune asupra Purtării. Obținerea eliberării este scopul ultim în jainism. Eliberarea este condiționată de „eliminarea Karman-ului și de intervenția vreunei bunăvoințe divine”. reprezentarea religiei jainiste despre karman seamănă cu ideea pneumei la vechii greci. Astfel, karman-ul este „o formă de materie subtilă care, asemenea unui fel de funingine, se infiltrează în suflet, dă naștere conflictelor, obscurității, dependenței față de un corp și de o condiție de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ideea pneumei la vechii greci. Astfel, karman-ul este „o formă de materie subtilă care, asemenea unui fel de funingine, se infiltrează în suflet, dă naștere conflictelor, obscurității, dependenței față de un corp și de o condiție de existență deter minată”. Soluția jainistă constă în „extirparea violentă (nirjara) a karman-ului deja consumat” și Împiedicarea pătrunderii altuia. în celelalte religii ale indiei, karman-ul se înlătură prin asumarea consecințelor lui (fericite/nefericite). Mai exact, prin coacerea fructelor. Pentru ca fructele să se coacă, ele au nevoie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
veritabil mod de viață. În conformitate cu el, călugărul jaina va îndura cele 22 de neplăceri, printre care „foamea, setea, frigul, căldura, ciupiturile insectelor, seducția feminină, ocările, dezamăgirea de a nu primi nimic atunci când cere de pomană etc.”. Stilul de viață al jainiștilor privilegiază în mod special asceza. Există mai multe tipuri sociale de asceză: a) asceza externă, ce presupune „posturi cu o durată și o intensitate variabile”. Este interesant și rarisim faptul că religia jaina acceptă și forma ultimă a postului, adică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sexe, dar, de obicei, are loc mai târziu. Există un ritual specific al inițierii ce presupune renunțarea de către novice la averile dobândite, apoi raderea pe cap și depunerea celor cinci jurăminte capitale/legăminte: nonviolența, rostirea adevărului, cinstea, castitatea, sărăcia asumată. Jainiștii sunt călugări itineranți care trăiesc din pomeni și asistența spirituală pe care o oferă frecvent. Operele filantropice și de caritate sunt încurajate din plin. Laicii pot să acumuleze cinstit bogății, dar să nu le risipească ostentativ. Dimpotrivă, ei sunt sfătuiți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
principiului nonviolenței i-a condus pe credincioșii jaina la abandonarea îndeletnicirilor agricole, a serviciilor în cadrul armatei și la îndreptarea acestora spre profesiuni urbane ca, de pildă, comerțul de lux (producerea bijuteriilor), administrație, bănci etc.. în baza respectării ahimsei (principiul nonviolenței), jainiștii își asumă dieta vegetariană și consumă doar hrană care nu a fost „produsă prin maltratarea vreunei ființe...”. Nu acceptă nici să lucreze „în industrii care contri buie în vreun fel la exploatarea lucrătorilor ori ale cărei produse sunt create cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
stil de viață foarte bine adaptat atât vieții laice, cât și celei călugărești. Așa cum am menționat, distanțele sociale sunt mici, iar templele - dincolo de funcția lor religioasă și spirituală - au și „rolul de a întări relațiile sociale din interiorul comunității”. Sociologic, jainiștii sunt mai aproape de spiritul castei vaisya din hinduism. Există elemente specifice cultului jaina (severitatea doctrinei, puritanismul, conservatorismul, asumarea endogamiei) care „au dus la o veritabilă concentrare de bogăție în sânul comunității, la o înlesnire a studiului și la o acumulare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din hinduism. Există elemente specifice cultului jaina (severitatea doctrinei, puritanismul, conservatorismul, asumarea endogamiei) care „au dus la o veritabilă concentrare de bogăție în sânul comunității, la o înlesnire a studiului și la o acumulare a cunoașterii”. Prin urmare, deși puțini, jainiștii au un rol economic, social, intelectual foarte important în India contemporană. XII.3. Ce este religia sikh? Termenul sikh (în sanscrită apare sub forma śișya, iar în păli sikkha) se traduce întotdeauna prin „discipol”, „elev”. „Sikhis mul poate fi considerat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
stăpânească mecanismul transmigrărilor (samsăra) și misterioasa lui cauză, karma. Ei foloseau mijloace multiple și variate, de la asceza extremă, extazul yoghin sau analiza empirică a materiei, până la metafizica cea mai obscură, practicile orgiastice, nihilismul extravagant sau materialismul vulgar. Textele buddhiste și jainiste indică uneori numai doctrinele anumitor autori religioși, fără a le menționa și numele. Astfel, se spune că unii speculează asupra ciclurilor trecute ale vremii, afirmând eternitatea Sinelui (ătman, păli: atta) și a lumii și dobândind printr-o disciplină psihică puteri
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
câtorva mișcări religioase apărute în India de nord-est, acolo unde influența indoariană a fost puternic resimțită de indigenii nearieni. Astfel sunt adepții Ăjīvika, al căror conducător a fost Maskarin Gosăla (păli: Makhali Gosăla) și adepții Nigrantha („cei fără loc”), adică jainiștii, adepții lui Mahăviră. Textele buddhiste precum Sămaññaphala-sutta citează pe cei șase eretici sau maeștri rivali ai lui Buddha: Ajita Keśakambala, Pūrana Kassapa, Kakuda Kătyăyana, Sañjaya Velatthaputta, Makhali Gosăla și Nigantha Nătaputta, supranumit Mahăvira, Marele bărbat. Despre fiecare dintre ei ni
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
negat existența unui Zeu suprem și au denunțat inutilitatea și caracterul crud al sacrificiilor. Între doctrina lui Mahăvīra și cea a lui Buddha există însă și semnificative deosebiri. Astfel, extremismul și exagerarea mijloacelor austere, ascetismul radical, a făcut ca secta jainistă să nu depășească hotarele Indiei, în timp ce buddhismul prin caracterul său tolerant și mai moderat, s-a răspândit în peste jumătate din continentul asiatic. Apoi, Mahăvīra susținea doctrina karmavăda, despre eficacitatea actului, în timp ce Buddha nega valoarea faptei, idealul constând în îndepărtarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vestitori ai eliberării”. Ultimul dintre aceștia, Părśva, se pare că ar fi murit cu doar două secole și jumătate înaintea lui Mahăvīra. El se bucură și în zilele noastre de o poziție excepțională în cultul și mitologia jainismului. Întemeietorul sectei jainiste era fiul lui Siddhărtha, căpetenia unui clan care stăpânea regiunea Kundapura și al Triśalei, care se înrudea cu dinastiile domnitoare din Magadha. Copilul s-a născut la Vaiśălī în jurul anului 550 î. Hr. A primit numele de Vardhamăna („Cel Îmbelșugat”), și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
veșmintelor și se dedică meditației și unui ascetism foarte riguros. După paisprezece ani de asceză, într-o noapte de vară, sub un copac sala, pe malul unui fluviu, dobândește „atotștiința”. Devine conducătorul sectei Nirgrantha (descătușații), cunoscută mai târziu ca secta jainistă sau adepții lui Jaina („Cuceritorul”). Este cunoscut mai ales sub numele de Mahăvīra, „Marele erou” sau „Marele bărbat”. Timp de 30 de ani, el continuă să ducă o viață rătăcitoare, propovăduindu-și doctrina în regatele Magadha, Anga și Videha, din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
practic. Bunăoară, călugărul trebuie, atunci când merge, să măture pământul în fața lui, iar după căderea serii îi este interzis să iasă din casă, pentru ca nu cumva să ucidă din nebăgare de seamă vreo vietate oricât de mică. În mod paradoxal, doctrina jainistă, deși proclamă panpsihismul și respectul absolut al vieții, depreciază cu totul viața omenească, considerând sinuciderea prin inaniție un model vrednic de urmat. În nici o altă filosofie indiană, revolta în contra vitalului din om nu este dusă până la „greața” de el. Idealul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Buddha sunt amplu reprezentate la Ajanta: brusca sa confruntare cu suferința prin intermediul celor trei întâlniri, ispitirile lui Măra și Iluminarea. De asemenea, lângă Aurangabad se găsesc peșterile de la Elora, care conțin numeroase altare tăiate în stâncă de adepții tradițiilor hinduiste, jainiste și buddhiste. Ele datează din perioada secolelor V-IX, fiind ceva mai vechi decât majoritatea celor de la Ajanta. Iconografia fundamentală a buddhismului, vizibilă în întreaga Asie, este cea a lui Buddha în starea de iluminare. Mâna dreaptă este îndreptată spre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tantrice. "Tantrismul nu este o religie nouă, așa cum a fost buddhismul, de exemplu, ci mai degrabă o etapă importantă în evoluția fiecăreia dintre aceste religii(dat fiind că există un tantrism buddhist, un altul hinduist, si chiar urmele unui tantrism jainist). Mai precis ar trebui să vorbim despre o pluralitate de școli și de curente tantrice în interiorul fiecărei religii." Mircea Eliade, "Tehnici de Yoga".
Tantra () [Corola-website/Science/308252_a_309581]
-
acest domeniu. Tratatul a fost tradus în arabă și publicat în Bagdad în jurul lui 771 și a avut un puternic impact asupra matematicii și astronomiei islamice. Brahmagupta aparținea religiei hinduse. Aceste convingeri filozofico-religioase au influențat și scrierile sale. Critică imaginea jainistă asupra universului sau alte opinii, cum ar fi cele ale lui Aryabhata (476 î.Hr. - 550 d.Hr.), care susținea ideea mișcării Pământului (în jurul axei și în jurul Soarelui), concepții cu care Brahmagupta nu este de acord.
Brahmagupta () [Corola-website/Science/312200_a_313529]
-
că această credință a fost propovăduită de o succesiune de douăzeci și patru de "Jinas" (cuceritori) sau "tirthankarași", dintre care ultimul, Mahavira (cca. sec. al VI-lea î.Hr.) a avut o importanță decisivă, fiind considerat de unii istorici fondatorul jainismului modern. Comunitatea jainistă are, în ciuda dimensiunii sale reduse, o influență religioasă remarcabilă în țara originară, India, unde există 4,2 milioane de adepți, dar și în Statele Unite, Europa de Vest, Africa și Orientul Îndepărtat, unde se răspândește datorită creșterii numărului de imigranți jainiști și a
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
modern. Comunitatea jainistă are, în ciuda dimensiunii sale reduse, o influență religioasă remarcabilă în țara originară, India, unde există 4,2 milioane de adepți, dar și în Statele Unite, Europa de Vest, Africa și Orientul Îndepărtat, unde se răspândește datorită creșterii numărului de imigranți jainiști și a susținerii fervente a tradiției ascetice Shraman (श्रमण). ul se înscrie în grupul de credințe dharmice și nu este o ramură vedică, ortodoxă ("astika") a spiritualității indiene așa cum sunt școlile din cadrul hinduismului, ci împreună cu budismul formează un
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
contribuit la încetarea sacrificiilor de animale din religia vedică și că tot lui îi datorăm apariția conceptului non-violenței, Ahimsa. Jainismul a înrâurit în mod semnificativ sfera etică, politică și economică din India pentru aproape trei milenii, dar și creștinismul. Filozofia jainistă se poate rezuma la independență și egalitate spirituală între toate formele de viață și la o non-violență dusă până la paroxism. Autocontrolul, "vrata" (व्रत), este mijlocul prin care practicanții acestei religii obțin atotcunoașterea ("kevala jnana") și în final împlinirea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
la o non-violență dusă până la paroxism. Autocontrolul, "vrata" (व्रत), este mijlocul prin care practicanții acestei religii obțin atotcunoașterea ("kevala jnana") și în final împlinirea, integrarea sufletului în adevărata natură ("moksha") și debarasarea de karma și de ciclul reîncarnărilor. Jainiștii au o tradiție străveche în ceea ce privește erudiția. Nu este surprinzător că ei formează comunitatea religioasă cea mai învățată a Indiei și că bibliotecile acestora sunt cele mai vechi din acest subcontinent. Vardhamana Mahavira nu este fondatorul jainismului, cu toate că mulți îi atribuie
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
dintre tirthankarași se numește Rishabha, a trăit cu cel puțin 30-40 de generații în urma lui Mahavira (cca. 1500 î.Hr.), a dus o viață ascetică și a fost venerat în orașul Pithunda, distrus ulterior de Mahapadma Nanda. În general viețile profeților jainiști sunt descrise mai mult legendar, decât istoric, singurele persoane a căror existență a fost dovedită de cercetători fiind ultimii doi din cei 24: Parshva și Mahavira. Parshva sau Parsvantha (cel de-al 23-lea tirthankaraș) a trăit cu 200-250 de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
capete recunoaștere în sec. al IV-lea î.Hr. când s-a instaurat dinastia Maurya. Se spune că primul lor rege, faimosul și legendarul Chandragupta Maurya, fondatorul Imperiului Mauryan, a lăsat în urmă tronul la bătrânețe și a devenit un ascet jainist sub îndrumarea călugărului Bhadrabahu. După epoca mauryană, jainismul s-a răspândit în sudul Indiei unde a migrat o mare parte din comunitatea religioasă. Mulți regi indieni sudici s-au convertit la această credință și au susținut-o. De asemenea, jainismul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]