170 matches
-
răvășească nord-estul Indiei Acharya Bhadrabahu și a migrat în sud cu aproximativ 12.000 de asceți. Peste 12 ani, când s-au întors au găsit o nouă sectă care se formase în lipsa lor, ceea ce a dus la marea schismă a jainiștilor dintre Digambar, cei ce plecaseră cu Bhadrabahu, și Svetambar. În 453, consiliul Valabhi editează și compilează scrierile sacre tradiționale ale sectei Svetambar. Majoritatea deosebirilor dintre cele două formațiuni sunt minore și oarecum obscure. În sanscrită, "ambar" înseamnă acoperământ asemănător unei
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
unei haine. "Dig", o formă mai veche a lui "disha", se referă la cele patru puncte cardinale. Astfel adepții Digambara acceptă nudul ca formă ascetică considerând că hainele lor sunt cele patru puncte cardinale, că ei sunt „îmbrăcați în cer”. Jainiștii Digambar nu îmbracă veșminte deoarece consideră că ele sunt la fel ca toate celelalte posesii materiale, crescând dependența față de lumea faptică și dorința de a avea bogății, dorință care va duce mereu la durere și dezamăgire. Spre deosebire de ei, jainiștii Svetambar
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cer”. Jainiștii Digambar nu îmbracă veșminte deoarece consideră că ele sunt la fel ca toate celelalte posesii materiale, crescând dependența față de lumea faptică și dorința de a avea bogății, dorință care va duce mereu la durere și dezamăgire. Spre deosebire de ei, jainiștii Svetambar nu consideră goliciunea trupului o condiție esențialmente necesară pentru dobândirea eliberării și adoptă un veșmânt alb al purității, lipsit de cusături, care are în primul rând un scop practic ("sveta" înseamnă "alb"). Călugărițele jainiste (Sadhvis) se îmbracă în alb
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
durere și dezamăgire. Spre deosebire de ei, jainiștii Svetambar nu consideră goliciunea trupului o condiție esențialmente necesară pentru dobândirea eliberării și adoptă un veșmânt alb al purității, lipsit de cusături, care are în primul rând un scop practic ("sveta" înseamnă "alb"). Călugărițele jainiste (Sadhvis) se îmbracă în alb în amândouă sectele, însă credincioșii Digambar cred că ele nu pot atinge "moksha" (izbăvirea) în această viață, din cauza neputinței de a umbla dezbrăcate. Călugărițele Svetambar se pot elibera în viața actuală și, mai mult de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
viață de celibatar, în timp ce Svetambar îi atribuie o soție și o fiică. În tradiția iconografică a Digambarei, Mahavira va fi întotdeauna reprezentat complet gol, lipsit de ornamentații și cu ochii plecați. O altă discrepanță ține de cea mai importantă rugăciune jainistă, Navakar Mantra: Svetambar confirmă importanța tuturor celor 11 versuri care o alcătuiesc, dar Digambar și Sthanakavasis, o sectă care va apărea mai târziu, acceptă doar primele 5 versuri ca fiind veridice și autoritare. În secolul al XVIII-lea, a avut
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
acceptă doar primele 5 versuri ca fiind veridice și autoritare. În secolul al XVIII-lea, a avut loc o nouă schismă, de data aceasta în sânul sectei Svetambar, datorită intruziunii unor forme de venerare a templelor și de ritualism. Călugărul jainist Viraji inițiază o nouă mișcare care denunță adorarea imaginilor tirthankarașilor și construcția templelor care să le adăpostească. Noua sectă se va numi Sthanakavasis, numele ei provenind de la "sthanakas", niște lăcașuri de cult neornamentate aflate în opoziție cu somptuasele și elaboratele
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
inițiază o nouă mișcare care denunță adorarea imaginilor tirthankarașilor și construcția templelor care să le adăpostească. Noua sectă se va numi Sthanakavasis, numele ei provenind de la "sthanakas", niște lăcașuri de cult neornamentate aflate în opoziție cu somptuasele și elaboratele temple jainiste. Procesul de sectarizare va continua mult timp în religia jainistă, și mai ales în ramura sa Svetambar, principalul motiv fiind atitudinea pozitivă sau reprobatoare față de venerarea de idoli: astfel apar secte "murtipujaka" (care adoră idolii), cum ar fi Murtipujaka, și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
construcția templelor care să le adăpostească. Noua sectă se va numi Sthanakavasis, numele ei provenind de la "sthanakas", niște lăcașuri de cult neornamentate aflate în opoziție cu somptuasele și elaboratele temple jainiste. Procesul de sectarizare va continua mult timp în religia jainistă, și mai ales în ramura sa Svetambar, principalul motiv fiind atitudinea pozitivă sau reprobatoare față de venerarea de idoli: astfel apar secte "murtipujaka" (care adoră idolii), cum ar fi Murtipujaka, și "non-murtipujaka" (care sunt împotriva statuilor și a imaginilor), ca Sthanakavasis
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ales în ramura sa Svetambar, principalul motiv fiind atitudinea pozitivă sau reprobatoare față de venerarea de idoli: astfel apar secte "murtipujaka" (care adoră idolii), cum ar fi Murtipujaka, și "non-murtipujaka" (care sunt împotriva statuilor și a imaginilor), ca Sthanakavasis și Terapanthi. Jainiștii cred că fiecare om este responsabil pentru faptele sale și că toate ființele au un suflet etern, numit jīva, care este supus ciclului de reîncarnări. În această religie toate sufletele sunt egale pentru că toate au potența de a se elibera
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ciclul renașterilor și care este un efect al faptelor și al năzuințelor. Jainismul cultivă un respect deosebit față de viață, bazat pe concepția egalitaristă și idealistă despre viață. Simpatia pentru toate formele ontice, umane sau non-umane, este pilonul central al religiei jainiste. Întruparea sufletului în om este o binecuvântare, e văzută ca o oportunitate pentru izbăvire și iluminare, căci superioritatea intelectuală a omului este puntea de legătură dintre sufletul individual și cunoașterea ideală. A ucide un om, indiferent de motiv sau de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
a lipsei totale de aprehensiune și angoasă, a propovăduirii iubirii și prieteniei, a lărgirii orizonturilor dusă până la totala cunoaștere și a dezrădăcinării de orice dorință sau stăruință. Cei 24 de tirthankarași sunt rodul a ceea ce se poate numi în filozofia jainistă "vârsta noastră cosmică" ("Ara"); apariția unor astfel de profeți nu este un eveniment unic în existența universală: au mai existat și vor mai exista asemenea succesiuni de câte 24 de tirthankarași și în alte vârste cosmice. Asemenea profeți se revelează
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
noastre, în ordine cronologică, sunt: Adinatha (sau Rishabha Deva), Ajitanatha, Sambhavanatha, Abhinandananatha, Sumatinatha, Padmaprabha, Suparshvanatha, Candraprabha, Pushpadantanatha (sau Suvidhinatha), Shitalanatha, Shreyansanatha, Vasupujya, Vimalanatha, Anantanatha, Dharmanatha, Shantinatha, Kunthunatha, Aranatha, Mallinath, Munisuvratanatha, Naminatha, Neminatha, Parshvanatha și Mahavira (sau Vardhamana). Ca și budiștii, jainiștii nu recunosc existența unui zeu universal care este responsabil pentru creația lumii și conservarea acesteia. În jainism nu există cauză primă sau o "cauză a tuturor cauzelor". Textul sfânt Mahapurana solicită fiecărui om să respingă ideea de zeitate supremă cu
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
afirmare sau negare a existenței lui Dumnezeu. Astfel jainismul postulează rolul misterului în cunoașterea cosmosului infinit. Universul se află sub semnul indeterminabilului, a indescriptibilului ("avaktavaya"), fiecare component al lui poate exista ("syadasti") sau nu ("syatnasti"). Un avantaj al acestui agnosticism jainist este înlăturarea polemicilor legate de existența răului (existență atât de discutată de religiile avraamice) prin simplul fapt că ea nu contrazice principiul unei ființe sacre supreme și omnipotente de o infinită bunătate. În timp ce jainiștii își exprimă incertitudinea legată de existența
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
syatnasti"). Un avantaj al acestui agnosticism jainist este înlăturarea polemicilor legate de existența răului (existență atât de discutată de religiile avraamice) prin simplul fapt că ea nu contrazice principiul unei ființe sacre supreme și omnipotente de o infinită bunătate. În timp ce jainiștii își exprimă incertitudinea legată de existența Dumnezeului, ei cred în divinizarea arhaților și a tirthankarașilor și ale unor zeități minore, care deși sunt suflete întrupate, se bucură de o libertate lărgită și au un nivel superior de cunoaștere și inteligență
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
incertitudinea legată de existența Dumnezeului, ei cred în divinizarea arhaților și a tirthankarașilor și ale unor zeități minore, care deși sunt suflete întrupate, se bucură de o libertate lărgită și au un nivel superior de cunoaștere și inteligență. Pentru unii jainiști, aceștia sunt activi, concreți, răspund cererilor credincioșilor, răsplătesc rugăciunile sincere, îndrumă omenirea pe calea cea bună și veghează asupra activităților cosmice. Alții consideră că obținând eliberarea ei nu mai au nici o tangență cu lumea noastră, nu intervin în niciun fel
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ori se venerează aceste entități ca niște epifanii, adică ca niște ființe în sine ori imaginea lor îi conduce pe oameni doar la contemplarea idealului, a sufletului pur, omniscient, fericit și etern și se revelează virtuțile zeității. Metaforic vorbind, "Dumnezeul jainist" are caracteristicile inerte și constante ale sufletului pur prezent în fiecare viețuitoare, este Cunoașterea Infinită ("Ananta Jnăna"), Percepția Infinită ("Ananta Darshana"), Conștiința Infinită ("Ananta Căritra") și Bucuria Infinită ("Ananta Sukha"). Credințele jainiste postulează că Universul ("loka") nu a fost niciodată
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
și se revelează virtuțile zeității. Metaforic vorbind, "Dumnezeul jainist" are caracteristicile inerte și constante ale sufletului pur prezent în fiecare viețuitoare, este Cunoașterea Infinită ("Ananta Jnăna"), Percepția Infinită ("Ananta Darshana"), Conștiința Infinită ("Ananta Căritra") și Bucuria Infinită ("Ananta Sukha"). Credințele jainiste postulează că Universul ("loka") nu a fost niciodată creat și nici nu va înceta vreodată să existe; el este independent, sieși suficient și aprioric și nu cunoaște o forță (divină) superioară lui care să îl guverneze și să-i modifice
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
vreodată să existe; el este independent, sieși suficient și aprioric și nu cunoaște o forță (divină) superioară lui care să îl guverneze și să-i modifice legile. Spre deosebire de ideologia budistă, acest univers este real, nu reprezintă o iluzie. Termenul filozofic jainist "Loka" se apropie de concepția occidentală despre univers și reprezintă de fapt suportul spațiului nostru tripartit format din rai ("Urdhvaloka"), pământ ("Madhyaloka") și iad ("Adholoka"). Asemănătoare unui organism, Loka este permanent dinamică și schimbătoare și are propriile limite, înscriindu-se
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
intră în starea de decadență, noțiunile etice se deteriorează, sunt ridiculizate și luate în râs, oamenii scad în dimensiune și în capacitate intelectuală și vor ajunge să trăiască cel mult 20 de ani și să locuiască în grote. După părerea jainiștilor noi ne situăm în a cincea Ara din faza Avsarpini, cu aproape 19.000 de ani înainte de următoarea Ara. După etapa Avsarpini va începe o nouă Utsarpinis, continuând la infinit repetiția Kalchakrei. Ca și celelalte religii, jainismul relatează epoca ideală
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
nășteau nu sub un singur trup, ci ca doi gemeni (Yugalika), un băiat și o fată, care rămâneau nedespărțiți toată viața. Acesta poate fi un simbol al omului absolut ce integrează și balansează atât trăsături feminine cât și masculine. Filozofia jainistă se bazează pe principiul adevărului etern și universal care este uitat de oameni în primul și ultimul Ara și care va apărea prin intermediul învățăturilor unor persoane iluminate. Fiecare perioadă cosmică va aduce câte 63 de lideri, dintre care doar 24
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
câte 63 de lideri, dintre care doar 24 vor avea valoare religioasă și anume profeții tirthankarași, restul stăpânitori ai universului (12 la număr) sau eroi. Diferit de sufletul hindus "atman" din Upanișade, ideal, amorf și lipsit de orice proprietăți, cel jainist, "jiva", are dimensiuni modificabile și este susceptibil schimbării, se poate dilata și contracta în funcție de circumstanțe și de încărcătura karmică pe care o posedă. Sufletul se înfiripă în trup încă din pântecele mamei și are dimensiuni foarte reduse, iar după naștere
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
și să rodească. Trupul capătă astfel rolul unui recipient care găzduiește temporar sufletul. "Jiva" sunt infinite ca număr, increate și indestructibile și se întrupează conform karmei în zei, oameni, animale, plante, chiar și în pietre, minerale, ape, etc. considerate de jainiști purtătoare de suflet. Ele sunt caracterizate de atotștiință și fericire deplină, dar aceste calități nu pot fi conștientizate și actualizate din cauza subjugării lor în lumea materială care le obturează. De aceea scopul jainistului este să se elibereze complet de ciclul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
în pietre, minerale, ape, etc. considerate de jainiști purtătoare de suflet. Ele sunt caracterizate de atotștiință și fericire deplină, dar aceste calități nu pot fi conștientizate și actualizate din cauza subjugării lor în lumea materială care le obturează. De aceea scopul jainistului este să se elibereze complet de ciclul reîncarnării și de karma și să intre în contact direct cu însușirile eterne ale sufletului. În funcție de gradul de dependență, sufletele se împart astfel: Conform credinței jainiste, sufletul este omniprezent în natură: el se
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
materială care le obturează. De aceea scopul jainistului este să se elibereze complet de ciclul reîncarnării și de karma și să intre în contact direct cu însușirile eterne ale sufletului. În funcție de gradul de dependență, sufletele se împart astfel: Conform credinței jainiste, sufletul este omniprezent în natură: el se află în fiecare rocă sau picătură de apă, în bătaia vântului, în pâlpâirea flăcării și în razele de lumină. De aceea când un om bea apă sau mănâncă, el comite fără voie un
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cît mai puțin pentru a nu risipi lumina. Monahii chiar își acoperă gura cu o bucată de pânză albă, pentru a nu inhala insecte sau ființe microscopice și nu fac mișcări bruște pentru a nu perturba aerul, vântul sau praful. Jainiștii disting cinci tipuri de suflete, după modul de distibuire a simțurilor: În jainism karma nu este doar un efect abstract al activității umane, ci reprezintă o substanță invizibilă care impregnează sufletul și care, având aceeași structură ca trupul, se înscrie
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]