90 matches
-
pisat. Gargară cu ceai de afine uscate, oțet de coada calului, cu frunze de fragi, de obligeană, salvie, flori de soc, cu spirt și rachiu, untdelemn, cu sare, cu piatră acră și vin, cu lămâie și sare, cu fiertură de jaleș. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Pentru răceli și dureri de gât: Gargară din amestec de miere (2 lingurițe), ardei iuți (jumătate de linguriță), oțet de mure (4 linguri), suc de lămâie (o lingură), la o cană de apă caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu piper, țuică tare pe vată, suc de hrean. Se ține În gură și se fac clătiri repetate cu ceai de măselariță, de urzică, de rădăcină de cașul dracului, iarba porcului sau cu sare și oțet. Gargară cu ceai de jaleș, cu flori de coada șoricelului sau cu mujdei de usturoi. Clătiri cu ceai concentrat de lemnul Domnului, coajă de porumbar sau de stejar, la care se adaugă piatră acră. Se ține În gură și se fac clătiri cu ceai concentrat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
morcov, de podbal sau de muștar. Lactația la femei era sporită cu ceai de rozmarin. Pierderile de sânge și hemoptiziile erau tratate cu ceai de tătăneasă (iarba lui Tatin). În caz de răceală, pentru a transpira, se bea ceai de jaleș (salcie), care avea și efect antispastic, cicatrizant și antifungic. Fiertura de rădăcină de brusture era folosiră pentru vindecarea rănilor, În spălături și oblojeli, dar și pentru combatereea cheliei (căderii părului). În Munții Apuseni și În Banat, rădăcinile de mutătoare (untul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
antiinflamator faringo-amigdalian. Infuzie cu o jumătate linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită. Se bea în trei reprize după mesele principale. Pentru gargară se prepară infuzie cu o linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă. Salvia officinalis (jaleșul). Are acțiune antiseptică și bacteriostatică. Se bea două ceaiuri pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță de frunze la 100 ml apă în clocot. Pentru gargară, se prepară o infuzie din cinci grame de frunze la 100 ml apă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
flori de mușețel). Se bea 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la 200 ml apă clocotită. Inhalații din două lingurițe de flori la 200 ml apă în clocot. Se fac două inhalații pe zi. Salvia officinalis (jaleșul). Se bea trei căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Inhalații cu două lingurițe de frunze la 100 ml apă clocotită. Se fac două inhalații pe zi. Lythrum salicaria (răchitan
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
L. (Busuioc de câmp) - H., Cosm. Comună, z.step.-e.bo.; L7TXC3UXRXNX; Molinio - Arrhenatheretea, Cynosurion, Brometalia erecti, LolioPlantaginion, Me. *Salvia glutinosa L. (Cinsteț) - H., Euras. Frecv., z.silvostep.-e.bo.; L4T5C4U6R7N7;Fagetalia, Impatienti - Stachyion, Me. *Salvia nemorosa L. ssp nemorosa (Jaleș de câmp) - H., Pont.-medit.-eur.centr. Comună, z.step.-se.fa.; L7T7C4U4R9N4, Convolvulo - Agropyrion, Festucion valesiacae, Quercetalia pubescentis, Me. *Salvia pratensis L. ssp. pratensis (Salvie de câmp) - H., Pont. Frecv., z.silvostep.se.fa.; L8T6C4U4R8N4, Festuco - Brometea, Me. -Scutellaria
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Salvia pratensis L. ssp. pratensis (Salvie de câmp) - H., Pont. Frecv., z.silvostep.se.fa.; L8T6C4U4R8N4, Festuco - Brometea, Me. -Scutellaria altissima L. (Gura lupului) - H., Pont. medit. Frecv., z.silvost.se.fa.; L6T7C9UXRXN7, Stipion calamagrostis, Aro Carpinenion *Stachys germanica L. (Jaleș, Pavăză) - H., Pont.-medit. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U3R8NX; Festuco - Brometea, Geranion sanguinei, Onopordion, Me. -Stachys officinalis (L.) Tev. (Betonica officinalisL.) (Crețișor, Vindecea) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T6C6UXRXN8; Molinietalia, Molinion, Origanetalia, Me. *Stachys recta L. ssp
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
H., Pont.-medit. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U3R8NX; Festuco - Brometea, Geranion sanguinei, Onopordion, Me. -Stachys officinalis (L.) Tev. (Betonica officinalisL.) (Crețișor, Vindecea) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T6C6UXRXN8; Molinietalia, Molinion, Origanetalia, Me. *Stachys recta L. ssp.recta (Jaleș de câmp) - H., Pont.-medit.-eur.centr. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U3R8N2, Festuco - Brometea, Festucetalia valesiacae, Cirsio - Brachypodion, Geranion sanguinei,Me., Tx. *Stachys sylvatica L. (Balbisă) - H., Euras. Frecv., z.silvostep.-e.bo.; L4TXC3U7R7N7; Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
formei vechi a Jiului, este același cu al sl. Șila, „vînă, filon“ (din derivatul Șilav care a dat în romînește jilav, „umed“). Hasdeu consideră că din aceeași rădăcină scitică șil, „apă, fluviu“, derivă în ultimă instanță și toponimele Jilț, Gilort, Jaleș, Giomartil. Leamna Este un toponim rar întîlnit. El desemnează un pîrîu, afluent al Jiului, și două sate din apropierea Craiovei, Leamna de Jos și Leamna de Sus, numele primit inițial de unul dintre ele fiind transferat, prin polarizare diferențiatoare, celuilalt. Mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă, de asemenea, în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă, de asemenea, în Europa Centrală
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3 mm diametru, netede, brune, cu dungi mai închise. În scop medicinal se utilizează frunzele și herba de jaleș (Folium Salviae și Herba Salviae). Principiile active din frunze sunt reprezentate în principal de uleiurile volatile. Conținutul în ulei variază funcție de diferiți factori ca: proveniență, condiții pedoclimatice, momentul recoltării și este cuprins intre 0,38-2,5%. Componentul principal al uleiul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ferulic, acidul salvianolic, acidul cumarinic. Dintre flavonele identificate în frunzele de la Salvia menționăm agliconi flavonici apigenina, 4,7 dimetileterul, luteolina, nepetinul și glicozide flavonice cosmosiinul (Masterova și colab, 1999, cf. Lu și Foo, 2002), 3,7 glucuronide, vinceina. Frunzele de jaleș mai conțin vitamine, ca acidul nicotinic, acidul ascorbic și B1, enzime, lipide, glucide, o saponină, un principiu estrogenic și un fitoncid cu acțiune bactericidă, activ contra bacilului Koch. Frunzele se utilizează sub formă de infuzie (5%), decoct sau extract fluid
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
infuzie (5%), decoct sau extract fluid, ca antinevralgic, hipoglicemiant, coleretic. Pentru acțiunea antispastică se folosește extern, în loțiuni bucale și gargarisme. Uleiul volatil are acțiune antibacteriană și antifungică; în cantități mari se folosește pentru conservarea cărnii. Particularități și cerințe biologice Jaleșul este o specie perenă, care se menține în cultură 5-6 ani. În primul an de vegetație ritmul de creștere al plantelor este lent și acestea formează un număr mic de lăstari. În al doilea an de vegetație plantele formează numeroși
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
creștere al plantelor este lent și acestea formează un număr mic de lăstari. În al doilea an de vegetație plantele formează numeroși lăstari (peste 100), care se lignifică. Înflorește în luna mai, iar semințele ajung la maturitate în luna iulie. Jaleșul este o specie termofilă. Plantele răsar la temperatura de 8-10° C. La temperatura optimă, germinarea semințelor decurge rapid, în decurs de 7 zile. În perioada de vegetație, temperaturile ridicate influențează pozitiv acumularea uleiului volatil. S-a constatat că la o
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
temperatura de 12-15°C. Acizii triterpenici se acumulează în cantitate sporită la temperaturi scăzute și în condiții de zi scurtă. Acumularea uleiului volatil este influențată și de caracteristica generală a climei, cea maritimă fiind mai favorabilă. Fiind o specie mediteraneană, jaleșul manifestă cerințe mari față de lumină. Plantele cultivate în condiții de zi lungă au fost mai bogate în ulei volatil decât cele care au beneficiat de condiții de zi scurtă. Cerințele față de umiditatea solului sunt moderate datorită sistemului radicular profund. La
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
uleiului volatil și a celorlalte principii active din frunze, extractele din această plantă au proprietăți coleretice, carminative, antispastice, ușor hipoglicemiante, astringente și antisudorifice. Se utilizează ca eupeptic-amar, stimulent în dispepsii și atonii gastro-intestinale, colagog și în disfuncții ovariene. Frunzele de jaleș au utilizări în afecțiuni bucale (gingivite, stomatite); mai sunt utilizate în afecțiuni ale căilor respiratorii superioare și ca antidiareic. Uleiul volatil ca atare este foarte toxic; are utilizări în industria cosmetică și în parfumerie. III. MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull. Principalele specii componente ale florei de mull din pădurile acestei zone sunt: vinarița (Asperula aderata), urzica moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum europaeum), firuța de pădure (Poa nemoralis), rogozul de pădure (Carex pilosa), feriga (Dryopteris spinulosum) etc. , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit, dulgherie, tioc pentru gresie, alias toc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
, revistă apărută la Craiova, lunar, în iunie și în iulie 1927. Colectivul redacțional nu este menționat. Const. Jaleș, „ideologul” publicației, pledează pentru „literatura sănătoasă”, tradițională, opunându-se curentului „nestăvilit de originalism”, care „suflă ca un vânt puternic în cutia craniului fiecărui individ, dezechilibrând naturalul, îmbolnăvind simțurile, făcând o lume neserioasă, ridicolă” (Originalitate). Poezie dau Ion Buzdugan, Const. Jaleș
TEMPLUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290132_a_291461]
-
Jaleș, „ideologul” publicației, pledează pentru „literatura sănătoasă”, tradițională, opunându-se curentului „nestăvilit de originalism”, care „suflă ca un vânt puternic în cutia craniului fiecărui individ, dezechilibrând naturalul, îmbolnăvind simțurile, făcând o lume neserioasă, ridicolă” (Originalitate). Poezie dau Ion Buzdugan, Const. Jaleș, Marcel Romanescu, Const. Craiovitza (Constantin I. Manea), iar proză semnează Augustin Ivanovici și Gh. I. Chițibura. Articolele de critică literară aparțin lui Barbu Bărbulescu, Ion Sân-Giorgiu și Al. Popescu-Telega. T.l. mai cuprinde recenzii, note despre unele reviste literare, cugetări ale
TEMPLUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290132_a_291461]
-
debutat în 1930, sub numele real, în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna tineretului” ș.a. A alcătuit împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și a dat la iveală plachetele Svon de lumini (1935), Jad (1936) și Poezii (1941). Anunța acum și alte volume: Mers de legendă (poezii), Symposion (eseuri) și Recea (roman). În perioada următoare
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
discursului liric. Mort prematur, C. rămâne unul dintre numeroșii epigoni ai lui Radu Gyr. SCRIERI: Svon de lumini, pref. Radu Gyr, București, 1935; Jad, Craiova, 1936; Poezii, Craiova, 1941. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu C.S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș). Repere bibliografice: Metzulescu, Literile, I, 44-46; C. Dan Pantazescu, Sergiu Cristian, „Svon de lumini”, ȚA, 1935, 1034; Paul I. Papadopol, Începători și mai înaintați, PL, 1937, 5-6; Mircea Florentin, Sergiu Cristian, „Jad”, „Naționalul nou”, 1938, 1104; Predescu, Encicl., 236; F.
CRISTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
Revista reunește în paginile ei nume dintre cele mai diverse ca orientare în poezie: G. Șt. Cazacu, Agatha Grigorescu-Bacovia, C. Ionescu-Olt, Ilariu Dobridor, Virgil Huzum, G. Bacovia, V. Demetrius, Dem. Bassarabeanu, Maria Cunțan, Aurel Marin, Ion Focșeneanu, Radu Gyr, Constantin Jaleș, Pan M. Vizirescu, Paul Constant. Este evident că stau laolaltă valoarea și creația întâmplătoare, modernitatea și tradiționalismul cel mai încăpățânat ș.a.m.d. Proză semnează G. Bacovia, S. M. Vizirescu, Lucius Mihăiescu, N. Pora, Al. Cazaban, Neagu Rădulescu. Sectorul critic este
CRONICARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]