87 matches
-
găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități menționate de documente din secolul XV, Ceauru, Ungureni și Dușăști, ultima dispărută. Ultima
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități menționate de documente din secolul XV, Ceauru, Ungureni și Dușăști, ultima dispărută. Ultima mențiune a județului este datată în 20 octombrie 1444, în documentul emis de cancelaria voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, apărând în locul lui
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu. Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost numit județul Jaleș, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ. Prima unitate
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului. De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârșitul vechiului regim feudal și începutul epocii moderne. Acest
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă ("Astragalus exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Corylus colurna (alun), Cotoneaster nebrodensis( bârcoace), și Rhamnus cathartica ( spinul cerbului). Stratul erbaceelor este extrem de eterogen, fiind dominat de un ansamblu de specii balcanice și mediteraneene circumscriind asocierea vegetației termofile din sud-estul Europei: Scabiosa columbaria (sipică), Stachys recta subsp. leucoglossa (jaleș), Dianthus giganteus subsp. banaticus (garoafă), Echinops bannaticus, Cephalaria laevigata, Hypericum rochellii, Alyssum petraea (albiță) și Acinos alpinus subsp. Majoranifolius (Calamintha alpina subsp. hungarica) (izmă); aceste specii constituie împreună cu Syringa vulgaris și Fraxinus ornus componentele de bază ale acestei grupări. Flora
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
voievozi. Prin înființarea acestora, domnii au urmărit înlăturarea oricărei autonomii politice a cnezatelor. Județele sunt conduse în prezent de un prefect, care este reprezentantul guvernului. Existența județelor este atestată documentar în Țara Românească încă din 1385 primul atestat fiind județul Jaleș într-un hrisov al domnitorului Dan I. Inițial, în secolele XV-XVI, acestea erau circumscripții fiscale în care erau trimiși pentru colectarea taxelor dregători de la curtea domnească sau de la cea a marelui ban. Județul, ca referință geografic-administrativă, începe să fie folosit
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]
-
și Romanați atestate documentar din secolele XV-XVI. Lista este extinsă până la 23 de județe dintre care doar 16-17 sunt menționate în mod constant. În baza atestărilor documentare ale termenului "județ" din documentele muntenești până la domnia lui Petru Cercel acestea sunt: Jaleș, Vâlcea, Motru, Elhov, Prahova, Brăila, Romanați, Mehedinți, Jiul de Sus/Gorj, Pădureților, Vlașca, Olt, Gilort, Teleorman, Buzău, Jiul de Jos/Dolj, Râmnicu Sărat, Saac și Ialomița. Dintre aceste 19 județe, Jaleș, Motru și Gilort nu mai apar în documente după
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]
-
documentele muntenești până la domnia lui Petru Cercel acestea sunt: Jaleș, Vâlcea, Motru, Elhov, Prahova, Brăila, Romanați, Mehedinți, Jiul de Sus/Gorj, Pădureților, Vlașca, Olt, Gilort, Teleorman, Buzău, Jiul de Jos/Dolj, Râmnicu Sărat, Saac și Ialomița. Dintre aceste 19 județe, Jaleș, Motru și Gilort nu mai apar în documente după 1502 și, se poate presupune că cele rămase sunt județele la care a făcut referire Franco Sivori. La sfârșitul secolului al XVI-lea, puterea domnească exercită un control mai strict asupra
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]
-
văii Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă izvorul râului Jaleș (Sohodol), un izvor carstic aflat la baza unul abrupt calcaros din sudul Munților Vâlcan.
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
greacă "kalli akra" „Buna adăpostire” - romanii construiesc o cetate în anul 29 d.Hr. pe locul unei așezări tracice mai vechi ce și-a păstrat numele de Durostorum sau Dorostorum; în română se mai întâlnește sub numele "Dârstor" - de la răul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică - denumit după cetatea omonimă aflată în reședința județului - denumire românească: porțiune de teren de la poalele munților, acoperită cu pășuni, fânețe și livezi, care constituie zona de trecere dintre munți și dealuri - legenda povestește că numele
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull. Principalele specii componente ale florei de mull din pădurile acestei zone sunt: vinarița (Asperula aderata), urzica moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum europaeum), firuța de pădure (Poa nemoralis), rogozul de pădure (Carex pilosa), feriga (Dryopteris spinulosum) etc. , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formei vechi a Jiului, este același cu al sl. Șila, „vînă, filon“ (din derivatul Șilav care a dat în romînește jilav, „umed“). Hasdeu consideră că din aceeași rădăcină scitică șil, „apă, fluviu“, derivă în ultimă instanță și toponimele Jilț, Gilort, Jaleș, Giomartil. Leamna Este un toponim rar întîlnit. El desemnează un pîrîu, afluent al Jiului, și două sate din apropierea Craiovei, Leamna de Jos și Leamna de Sus, numele primit inițial de unul dintre ele fiind transferat, prin polarizare diferențiatoare, celuilalt. Mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
am plecat genunchii de Elenă Farago, publicat la Craiova, în 1926, este preluat poemul cu același titlu, C. D. Fortunescu scriind un articol, Operă poetei Elenă Farago. Aici mai publică versuri Coca Farago, alături de ea apărând și Eugen Constant, Const. Jaleș, Aurel Chirescu, Ada Umbră, Sabina Paulian, Lucian Costin, Mia Cerna, Al. Negura, George Voevidca, Valentin Al. Georgescu, V. Ciocâlteu, Nicolae Segărceanu, Aurel Tita, Alexandru Marius, George Fonea, Ion Mara, Doina Bucur, N. G. Nicolescu, Horia Petra-Petrescu, George Aria, Mihail St
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
JALEȘ, Petru (pseudonim al lui Boris Musteață; 12.II.1942, Nihoreni, j. Bălți), poet, prozator și traducător. Este fiul Nadejdei (n. Vasilovski), desenatoare, și al lui Vladimir Musteață, contabil. După absolvirea, în 1957, a Liceului „Aurel Vlaicu” din București, frecventează Școala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
în literatură. Colaborează cu poezie, în această atmosferă de nostalgie a operelor clasice, „pilduitoare”, Al. Iacobescu, Marcel Romanescu, Volbură Poiană-Năsturaș, Radu Gyr, Constantin Nisipeanu, Eugen Constant, dar și Leonard Divarius, Dem. Bassarabeanu, Dumitru Cosma sau H. Hortopan. Semnează proză Const. Jaleș (Jertfa îngerilor, fragment de roman), Paul Constant, Sabina Paulian, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu. În traducerea lui Al. Iacobescu se publică Demonul de Al. Pușkin. Cronica dramatică înregistrează spectacolele Teatrului Național din Craiova cu Doamna lui Ieremia de N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
cu Doamna lui Ieremia de N. Iorga și Idiotul, dramatizare de Arcadie Baculea, după romanul omonim al lui Dostoievski. La „Cronica literară”, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu comentează volume de Al. Lascarov-Moldovanu (Cohortele morții), C. Argintaru (Agonia soarelui), Const. Jaleș (Arabescuri), Ion Dongorozi (Țucu) și A. C. Calotescu (Duel de epigrame). Alți colaboratori: Al. Popescu-Telega, Octav Sargețiu, Virgil Tempeanu, Al. Constantinescu, Daniel Aramă. A.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
Cea mai consistentă contribuție o are C. Pajura, care scrie mult și divers, de la articolul de fond sau cel social-economic până la comentarii privind literatura, fiind în același timp și principalul semnatar de poezie. Restul versurilor aparțin lui Nicolae Bocșa, Const. Jaleș, Liana Cedru, Mihai Buță-Paltin, N. Popescu-Meriș. Leon Feraru e prezent cu Note asupra literaturii române, traduse din engleză de A.T. Mureș, iar D. Rubin omagiază Centenarul lui Goethe. Texte nesemnate se ocupă de I.L. Caragiale sau de ultimele apariții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
vom feri de aceasta. Cuvântul nostru va fi simplu și curat: vroim ca picăturile de rouă să cadă rodnic pe floarea sufletului tău, cititorule!...”. Bine ilustrată în paginile revistei, poezia îi numără între semnatari pe Constantin Nisipeanu și pe Const. Jaleș. De consemnat articolele Arta rustică românească și Propaganda pentru folclorul românesc. Numărul 5-6/1931 inserează o dare de seamă (ilustrată cu un portret-caricatură) despre o conferință a lui N. Iorga, Îndrumări culturale în viitor, ținută la Craiova, numărul 8 fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288809_a_290138]
-
bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe, munca este calea regală spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit, dulgherie, tioc pentru gresie, alias toc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]