104 matches
-
dascălul îl reface, dar - ispita diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar „spre dovada dreptății și a adevărului” Ieremia, egumenul mănăstirii Dancul, „au cerut... carte de blăstăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe înfundate când au auzit de “povarne de bere în târgul Iașilor”... ― Ca s-o înțelegem pe Maria “giupâneasa răpăusatului Chiriței postelnicului” e nevoie să ne amintim că unii voievozi au fost pe punctul de a fi maziliți pe seama unor “jalobe” trimise la Înalta Poartă de boieri cârcotași. Dacă voievozii pârâți nu erau maziliți, atunci cei ce se știau cu musca pe căciulă scăpau de sabie sau de ștreang doar prin fuga în țările vecine, luându-și în bejenie și jupânesele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mai devreme de plângerile pentru te miri ce ale egumenilor greci de la mănăstirile închinate către voievozii Moldovei. O să ne obișnuim noi cu acestea ca țiganul cu scânteia. ― Vorbești de lup și el e deja la ușă, părinte. Iaca și prima “jalobă” a egumenului și a tot soborul de la mănăstirea Adriano. Ei vin în fața lui Gheorghe Duca voievod la 1 mai 1681 și arată “un zapis de danie sv(i)ntei mănăstiri, de la Gheorghie băcalul și de la femeia lui, Mărica, den târgu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
moșie din moșiile moșului nostru Ilie Sturza care sânt neîmpărțite și să dea acea moșie din partea tuturor fraților la Sfântul Mormânt și să rămânem și noi cu toții odihniți despre această pricină”. ― Cu alte cuvinte, ne-am întâlnit cu o nouă “jalobă”. Cea făcută de arhimandritul Nectarie, de la mănăstirile Sfântului Mormânt. Asta ar fi prima remarcă. Apoi, bieții sturzești se temeau de “blesteme” ca dracul de tămâie... ― Hai să vedem ce dăruiesc frații Toader și Velicico împreună cu nepotul lor Miron Cuza mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf... care este la Sfântul Munte Athos”. ― Ei! De aici înainte, lucrurile sunt foarte întortocheate, fiule. Ascultă numai: “Și s-au jeluit... cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care... a fost dată de sfântrăposatul domn Petru (Șchiopu) voievod ca să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf,... pentru că acea sfântă mănăstire a Sfântului Nicolae
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf,... pentru că acea sfântă mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire... din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea tot “hramul Ierarhului și făcătorului de minuni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
domnia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domnia sa (Petru Șchiopu voievod) unul dintre cei dintâi sfetnici”. Mai departe, aflăm cum a fost zidită Mănăstirea din Țarină: “Pentru aceasta, domnia mea, cum am văzut marea lor jalobă și uricul drept și, fiindcă și noi am văzut că și Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Șchiopu) voievod și care a fost dată de domnia sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ridicat biserica Mănăstirii din Țarină - cum însuși Ieremia Moghila voievod spune - “au lipsit de acolo”. ― Nu ți se pare că aici se potrivește ca o mănușă spusa: “hoțul strigă prindeți hoțul!?” ― De ce spui asta, sfințite? ― Păi, cine erau călugării cu “jaloba”? Nu cei de la Zografu? ― Ba da, părinte. ― Și pe cine ponegresc ei? Nu pe călugării de la Zografu? ― Sfinția ta are dreptate, dar Ieremia Moghila voievod spune mai departe: “De aceea, pentru ca și din partea noastră să nu fie judecată ca o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Vodă) de către Radu Mihnea voievod (care a domnit între anii: 1616-1618 și 1623-1626), în locul lor fiind aduși călugării greci? ― Desigur, părinte. Îmi amintesc cum călugării moldoveni au venit la Miron Barnovschi Moghila voievod în 1626, la 30 iunie, cu mare “jalobă” ca să fie reprimiți în mănăstirea Aron Vodă, dar voievodul hotărăște: “Cercetând dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea (Aron Vodă) cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Sfântului Ioan” (Sozopole)... ― Iată că vine la domnie Gheorghe Ghica voievod, care, la 23 martie 1659, încearcă să facă oarece ordine privind mănăstirea Hlincea. Ascultă pe “igumenul și tot soborul de la sfânta mănăstire Hlincea”, care s-au “plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut... de la alți domni,... pe a sale drepte ocine și danii și miluiri s-au pierdut toate în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dar la 20 iunie 1739 găsim că: ”Io Grigorie Ghica voievoda” întărește mănăstirii Dancu stăpânirea unei pivnițe de piatră din incinta acesteia, ca urmare a unei “jăluiri” a lui Ioniță Cuze postelnic. ― De unde până unde se ajunge cu o asemenea “jalobă” în fața lui vodă? ― Ioniță postelnicul “jăluiește” că are o pivniță “de chiatră, îngrădită înăountru în zaplazii m(ă)n(ă)st(i)rei Dancului, pre care pivnițe au arătat și zapisul moșu-său, Cuzei spătar”... Vodă cheamă la el pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
locurile sfinte, asta însemna același lucru cu dăruirea unor sume de bani mănăstirilor de la locurile sfinte. ― Atunci, hai să vedem ce spune Grigore Ghica voievod la 27 iulie 1736 privitor la cei de la mănăstirea Sinai: ― Ascultă numai, părinte: “Viindu-ne jalobă... de la preosfințitul arhiepiscopul Sinaiu, chir Nechifor, și de la tot Soborul acei sfinte mănăstiri... și cu lacrămi rugându-să... să le margă ceva venit pre an... socotind că mila ce s-ar face acelui sfânt loc nu a fi de pagubă, ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
zi de “dezlegare la pește”. ― Să încercăm a face încă un pas, părinte. ― Voie ca de la vodă, dragule. ― Nu știu cum se face, dar mereu îi întâlnim pe greci. Și de această dată, la 13 ianuarie 1777, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând “jaloba... a tuturor... mănăstirilor Sfeti Gorii”, întărește Trei Sfetitelor din Iași stăpânirea unei case ce se află în ograda mănăstirii, dăruită de Anastasă Arghirocastritis la moartea sa, “în anul 1770 mart(ie) 22”. ― Uite că un amărât de negustor, pe nume
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi bine s-o și faci, nu numai să încerci. ― Să-l luăm martor pe Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, domn al Țării Moldovei, care la 7 decembrie 1786 scrie în hrisovul său că Ilinca păharniceasa cu vechilul ei Costandin, “prin jalobă au cerut giudecată cu... arhimandritul Dorothei... egumenul și epitropul a mănăstirilor Sinaii pentru biserica Sfântul Lazăr de lângă vama gospod (domnească)”. ― Și ce cerea ea prin “jalobă”? ― Ea voia ca biserica Sfântul Lazăr să fie nu numai biserică de mir, sub
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
decembrie 1786 scrie în hrisovul său că Ilinca păharniceasa cu vechilul ei Costandin, “prin jalobă au cerut giudecată cu... arhimandritul Dorothei... egumenul și epitropul a mănăstirilor Sinaii pentru biserica Sfântul Lazăr de lângă vama gospod (domnească)”. ― Și ce cerea ea prin “jalobă”? ― Ea voia ca biserica Sfântul Lazăr să fie nu numai biserică de mir, sub conducerea Mitropoliei... “Ce încă se se dea supt a[l] dum(neaei) purtare de grije,... căci ar fi biserica aceasta făcută drept locul părințăsc al casei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
asupra lor. Așa se face că la 14 mai 1732 Grigorie Ghica voievod este nevoit să spună: “Adecă au vinit înaintea domnii mele... egumenii sfetagorenii Iezecheil de la Trii Sfetitele și cu Gherasim de la Golâia și ne-au arătat cu mare jalobă pentru mănăstirea Dancului precum au rămas la mare scăpăciuni... că câți egumeni au fostu... au vândut bucatile și s-au dus, unul... cu moscalii și au lăsat m(ă)n(ă)stirea pustii și datoare; altul... au prăpădit în zilile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Îi urmez sfatul: „Io Ieremia Moghila voievod...Facem cunoscut cu această carte...că au venit înaintea noastră...obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zograf...care este la Sfântul Munte Athos și s-au jeluit...cu lacrimi și cu mare jalobă că au fost lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care înainte de acești ani a fost dată de sfântrăposatul domn Petru voievod ca metoh sfintei mănăstiri Zograf...Și despre toate au arătat,înaintea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tuturor celorlalte slugi ale noastre...voi să aveți a lăsa foarte în pace de toate dabilele și angheriile chervăsăria ce este a rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava, din târgul Iași... Așa să știți și mai multă jalobă să nu vină. Altfel să nu faceți. Scris la Iași, anul 7115 (1606), octombrie 30. Ionașco a scris.” Din nou răsună glasul sfătos al călugărului: „ Să nu te miri, fiule, că în șirul domniilor vei întâlni mulți din neamul Movileștilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care cereau să fie așezați din nou în mănăstirea Aron Vodă.” Încep să citesc actul cu pricina și aflu că acei „călugărași” spuneau că cei veniți din Grecia au pustiit cu totul mănăstirea Aron Vodă. Văzând Miron Barnovschi voievod această „jalobă”, a trimis pe episcopul Mitrofan și pe omul doamnei lui Aron Vodă să cerceteze lucrurile la fața locului și să vadă care-i adevărul. Cercetarea a arăta însă că: „Au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună stare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Iași” „Adică noi, vornicii de Poarta măriei sale domnu nostru lui Iliiaș Alexandru voievoda...Facem știre cu această adevărată mărturie a noastră cum au vinit înaintea măriei sale...Istratie staroste de mișii...din târg din Iași...de s-au jeluit cu mare jalobă înaintea măriei sale...pentru locul ce leau dat vodă Rareș și cu doamnă-sa Ileana în capul Târgului din Sus, despre Zidiu. Deci măriia sa vodă...au trimis pre noi, vornicii de poartă...și am strânsu oameni buni și vecini dinpregiur
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vedea noi ce avem de spus.” Apoi asta îi o comoară întreagă. Ascultă sfinția ta ce spune vodă: „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup, starostii de jidovi de târgu de Iași, și au făcut jalobă la domniia mea pre rugătoriul nostru sfinția sa părintele Dionisie... egumenul de la Aron Vodă, dzicând jidovii cum i au îngrădit sfinția sa hudița despre portița școalei lor; așijderea și alți mahalagii îi oprescu despre părți și vor să îngrădească, ca să n aibă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
unui pariu cu mine Însumi Am citit de mai multe ori pe Conachi, Bolintineanu, Alecsandri... dar aproape totdeauna sub presiunea unei circumstanțe. Ca elev am Învățat pe din afară testamentul lui Ienăchiță și am prins, mai ales, latura comică din Jalobele lui Conachi. Am recitat, ca atîția alții, Peneș Curcanul la serbările școlare, iar mai tîrziu, cînd spiritul meu a devenit mai exigent, aceste modele - deteriorate, printr-o laudă perpetuă și nediferențiată, de școală - nu mi-au mai spus mare lucru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vrea, uneori, să participe. Simțul onoarei este mai puternic decît simțul estetic: „Să fii chiar un Dante nu-ți dau sărutarea, Pentru poezie nu-mi pierz eu onoarea.” * 3. Erosul capătă o oarecare substanță cînd poetul se hotărăște să exprime jaloba lui: micul infern sentimental. Amoriul este urmărit aici În faptele lui, discursul erotic trece la persoana Întîi. Gustul de a medita nu-l părăsește pe Conachi, cîntăreț al pasiunii și, Într-o oarecare măsură, filozof liric al pasiunii. Conceptul de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu-atîta tiranie M-au cuprins și mă-mpilează...” Însă Ikanok decide să prefacă sfînta legătură Într-o pasiune strașnică și, În amintirea acestei prefaceri, sapă pe copaci celebrele slove: „Că amoriul cel mai strașnic din prieteșug răsare.” În foarte cunoscuta Jaloba mea, Conachi pare a spune că o formă superioară de iubire este aceea ce leagă pasiunea cu prietenia. „Dulcea desfătare”, „rîvna fără temut”, iubirea cu pace, cu chip cinstit sînt posibile cînd „prieteșugul cu amorul Îi unit”. Însă poetul se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stă pe o schimbare, toate trec și mor și cher...” La originea acestei prăbușiri universale se află o iubire neîmpărtășită. Ea zdruncină temeliile lumii și precipită omul spre un „noian de cufundare, de mormînt Întunecat”... . Cele trei lungi poeme discursive: Jaloba mea, Scrisoarea către Zulnia și Amoriul din prieteșug, la care am putea adăuga și un alt poem dinafară temei erotice (Moartea părintelui dumisale Vornicului Costache Conachi la 1803, Mart În 7), pun În chip mai direct În fața omului, ființă slabă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]