104 matches
-
Schiopu) voievod...făcut și întărit cu mari și înfricoșate blesteme și la aceasta și domniia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domniia sa unul dintre cei dintâi sfetnici. Pentru aceasta...cum am văzut marea lor jalobă și uricul drept și fiindcă...am văzut că și Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Schiopu) voievod și care a fost dată de domnia sa în mâinile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
18 sept. 1714 (7223), Nicolae Alexandru Mavrocordat judecă pricina dintre evreii din Iași și mănăstirea lui Aron Vodă; „Adică au venit înaintea noastră...Solomon și frate-său, Ursul, și Iusup staroștii de jidovi...de târgu de Iași, și au făcut jalobă...pre rugătoriul nostru părintele Dionisie...egumenul ot Aron vodă, dzicând jidovii cum i-au îngrădit sfințiia sa hudița despre portița școalei lor...așijderea și alți mahalagii îi oprescu...și vor să-i îngrădească, ca să n-aibă pre unde ieși din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire: „Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece oameni ca să aibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii să fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri, alții să duc într-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zidirea unor dugheni... S-a întâmplat însă, om bun, ca și un amărât de blănar - Cârste - din Târgul de Sus să găsească la 29 feb. 1742 (7250) dreptate în fața voievodului Constantin Nicolae Mavrocordat. Egumenul mănăstirii Cetățuia însă, a făcut o „jalobă” împotriva lui Cârste „Pentru o pivniță cu dugheană deasupra” de pe locul mănăstirii. Cârste, ca un om gospodar, a lărgit pivnița, care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod către slujbașii domnești, din 5 dec. 1751 (7260): „Scriem domniia mea la boiarii noștri Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la domniia mea, au datu jalobă rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lucra în toate luni, într-o lună câte două zile, preste toți anii, călugărilor la trebele lor.” Alături de nesupunerea vecinilor din satul Ciurbești, a venit și alt necaz peste mănăstirea Bârnova. La 30 ian.1667 (7175), Gheorghe Duca voievod, „ Văzându jaloba lor (egumenului și rugătorilor mănăstirii Bârnova) am socotit împreună cu sfinție sa, părintele Dosoftei patriarhul, și cu svinție sa, părintele mitropolitul Ghedeon...cum nu să cade călugării să vândă ocenele mănăstirii danie ctitorilor și am datu satul Căpotești să hie iarăși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la Golia de au jecuit neguțitorii ș-au luat zapisele lor.” Simt, mărite Spirit, că mai avem de făcut doar câțiva pași prin curtea Goliei, după care ne vom lua zborul, cum se spune. Nu înainte însă de a aminti „jaloba” făcută de egumenul mănăstirii Golia catre domnie privind neplata chiriei de către unii „neguțitori”. Vodă Constantin Nicolae Mavrocordat hotărăște la 10 ian 1742 (7250): „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau și alții, ori, nepriimind, să aibă egumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fie de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau de ici de colo. Voievozii răspundeau la toate „jalobele” egumenilor. Grigorie Ghica voievod a mers până acolo încât la cererea egumenului mănăstirii Dancu, prin zapisul din 27 apr. 1727 (7235), a scutit de dări și angherii un herghelegiu, un văcar și un argat ai mănăstirii.In anul următor, la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
el creați: alexandrinul românesc, versul de bază al tuturor traducerilor, devine versul poeziei grave, versul prin excelență „serios”. În el vor fi scrise poemele tragice (Moartea părintelui meu, Pe năsălie), poemele în care frămîntările iubirii ridică probleme grave de conștiință (Jaloba mea, Scrisoare cătră Zulnia, Amoriul din prieteșug), cele de evocare a Slănicului - locul magic al întîlnirilor cu iubita sau poeziile în care iubirea apare examinată sub semn conceptual (Ce este nurul, Cine-i Amoriul). În acest din urmă poem, pînă
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
pahod spre kalokagathie, Dar în osânda somnului dispari. Apatie Nu i-am mai scris lui Yeti, de un veac, Năvalnice omături să cuprindă Și să le dea apoi de-a berbeleac, Din Himanceal până la mine-n tindă. Spre ciuta Em, jalobe n-am trimis Cam tot de-atunci - de-un secol, vra să zică -, Să-i mai repet că-mi zumzăie în vis Autocrată, rea și mărunțică. Prea de-demult la poștă n-am depus Vreo reverență hăt spre Nefertiti, Din
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
de mult în Moldova cu neguțitorie, s'au însurat la Botoșani, au făcut doi ficiori Costake și Iancu. Cel întâi un berbant șiret și fără caracter, este advocat și favorit a domnului Ghica, cel al 2-lea scriitor la secția jalobelor pe care acum domnul Grigori Ghica l-au rădicat la boerie." Nu prea măgulitor, ce-i drept. Ca și alte, multe, scurte portrete. În fapt, la niște zeci de ani după ce boieria încetase să mai fie interesantă, și de atins
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec(ă) au venit înaintea domniei mele și înaintea boerilor domniei mele mari și mici, părintele și rugătoriul nostru Mitrofan, episcopul de Huș(iă, de s-au jăluit cu mare jaloba, cum are înpresurată de târgoveții de târgu(lă de Huș(iă că-i înpresoară hotarul satului Broștenilor, ce iasti a Sfintei Episcopii. Pentru aceea domnie me(aă iam dat hotarnic pre credincios boiarinul domniei mele Ionașco Cehan pitariul cel mari
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nefiind făcute vii pe acela loc l-au fost lăsat acel loc de era desprea Episcopie nesocotit, iar venind vreme(aă în zilile noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Serafim, Episcopul de Huș(iă de s-au jăluit cu mare jalobă, zicând că au slăbit și au meserit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prade și au rămas fără nimica. Și după aceea ni-au rugat cu mare rugăminte pentru acea moșie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nefiind făcute vii pre acela loc, l-au lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând că au slăbit și au mesărât Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz(iă și au rămas fără nemică. Și după aceea ni-au rugat cu mare rugăminte pentru ace
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
loc ce să chiamă Ochiul, l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie nesocotit, iar venind vreme(a) în zilele noastre, venitau părintele și rugătoriul nostru Ioan, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă, zicând c-au slăbit și au mesărit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz(iă și au rămas fără nimica. Și după aceea ni-au rugat cu mare rugăminte pentru acea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
loc ce să cheamă Ochiul l-au fost lăsat de era un loc despre Episcopie, nesocotit, iară venind vreme(aă în zilele noastre venitau părintele și rugătoriul nostru Sofronie, Episcopul de Huș(i) și ni s-au jăluit cu mare jalobă zicând c-au slăbit și au meserit Sfânta Episcopie mai de tot și au scăzut din toate bucatele pentru destule nevoi și prăz(iă și au rămas fără nemica și după aceea ni-au rugat cu mare rugăminte pentru ace
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Contractul arendării căsăpiilor din aprilie 1831 revine agăi Dimitrachi Iamandi, cu 26 parale oca de carne ce se vinde la Iași cu 24 parale oca. Divanul Împlinitor își dă acordul la 24 aprilie 1831 cu condiția „să nu să ivească jalobă de asuprire”. Raportul vechilului Isprăvniciei din 9 mai 1831 arată cercetările efectuate și nesacrificarea de vite în afara cadrului legal de alte persoane, decât contractierul. Cercetările au demarat în urma țidulii elaborate de fostul ispravnic, spătarul Vasile Beldiman și a grupului de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
săi din Huși, urmând a se lua legătura cu Episcopia Hușilor în calitate de proprietară a târgului. Isprăvnicia aduce la cunoștința Episcopului Sofronie Miclescu la 22 august 1835, „predpisania Dipartamentului Trebilor din Lăuntru ci s-au primit cu No 12895, urmată după jaloba a 6 neguțitori din târgu(l) Hușii prin care cer a fi volnici a deschide și ei o salhana” cu scopul creșterii nivelului de trai și scăderii prețurilor, „dar și de folosul moșii să binevoiască a însămna locul cu a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din târgu Huși adresată isprăvniciei ținutului Fălciu prin care cer desființarea unei salhanale din târg căci acolo se taie un număr mare de vite și pârâul fiind mic și mai mult sec nu se poate menține curățenia. Copii di pi jaloba boierilor vețuitori în târgul Hușii cătră isprăvnicia țânutului Fălciului din 30 avgst 1834 În vara anului trecut s-au înființat în mahalaoa Plopenii di aici din târg o zalhana supt cuvânt de a fi pentru tăiere unui mic număr di
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
după săceta ce se vede că urmează, ca nu cumva să nască niscaiva boale primejdioase din pricina necurățirei.Pentru acee(aă rugăm să grăbească cu lucrare spre îndreptare(aă acestui rău, căci văzându-să vreo întârziere vom fi siliți a păși cu jalobe la mai înalte locuri. 1834 aug(ustă 30 zile <ss> Dimitrie Iamandi aga <ss> Neculai Dimitriu vor(nică <ss> Grigori Râz spăt(ară <ss> Dumitriu Ioga spăt(ară <ss> Neculai Teodor com(isă <ss> Costachi Teodor com(isă <ss> Costandin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înființarea unei salhanale. Departamentul Trebilor din Lăuntru Săcsia 1 iu No 13075 Anul 1835 apr. 16 Preo Sfinții Sale Episcopului Eparhiei Hușului chirio chir Sofronie Viețuitorii din târgul Hușii Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la noemb. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturata mărturie din partea a toată obștia neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui țânut prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide jăluitorii o salhana pe acea moșie a târgului spre nepăgubirea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
salhanale în târgul Huși urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și de acea Isprăvnicie la 30 a trecutei luni iulie prin care îi învoiesc și îi cer de a fi volnici a deschide și jăluitorii o salhana
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
prisacă, șase fălci de vie și pe deasupra scutește 12 poslușnici de toate dările. Da’ ia ascultă tu cum spune chiar vodă: „Au venit înaintea noastră ... părinții și rugătorii noștri... de la sfânta mănăstire Hlincea, și ni s-au plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut această... mănăstire Hlincea, ...de la alți domni... pe a sale drepte ocine,... s-au pierdut... în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazacii zaporojeni... asupra lui Ștefan (Tomșa) voievod
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire vândut-au și satul acesta” - Căpotești din ținutul Vasluiului „Danie de la ctitorul ei,... Miron Barnovsche vodă”. Acel sat a fost cumpărat de către Apostolache ce au fost paharnic mare „Cu vecini cu tot”. Și spune vodă, „Deci domnie mea vădzând jaloba lor (călugărilor), am socotit... cum nu să cade călugării să vândă ocenele mănăstirii danie ctitorilor și am dat satul Căpotești să hie iarăși a sfintei mănăstiri a Bârnovii cu vecini cu tot și cu tot venitul. Iar boierul nostru, Apostolache
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și cu cinci căzi gata”. Mi-am adus aminte de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]