3,852 matches
-
aceeași, cu precizarea că, de data aceasta, cele mai consistente participări sînt ale artiștilor din America latină: Mexic - 47, Argentina și Brazilia - 41. Urmează România - 34, Polonia - 25, Italia - 24 și SUA- 19. Fața de edițiile trecute, artiștii asiatici, chinezi și japonezi în primul rînd, dar și cei din Israel, sînt prezenți acum într-un număr mai restrîns, dar calitatea participărilor este remarcabilă. Această modificare sensibilă a structurii valorice nu este nici întîmplătoare și nici inexplicabilă. Prin difuzarea informației și prin direcțiile
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
de gărgăriță - când se pomeni cu o surată ce se lăsă pe o romaniță de alături, recomandându-se cuviincios: Amfilofia," pe mine mă cheamă Amfilofia! Venea de la piață. Cumpărase nițeluș nectar, câteva oușoare de furnici - și-un aparat t.v. japonez, cât un bob de mei. Mai umblată decât Rița, Amfilofia o puse imediat la curent cu evenimentele" Cică fata care păzea gâștele ar fi fost fata lui Roșu împărat și că nevastă-sa, decedând, se însurase cu o viperă de
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
subiect de filigran. Încep să cred că reînnoirea filmului de dragoste vine din Asia. O altă particularitate a acestui lungmetraj e că fiecare segment dintre cele trei e regizat de o altă persoană (adică un taiwanez, un chinez și un japonez), și totuși pelicula are o coeziune aparte, care merge de la tematică - cele 2 personaje au fiecare altă naționalitate - la mod de filmare la montaj. Surprinzător e că se reușește revigorarea unor clișee, de genul monologului interior al personajului. Maniera e
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
precum și alte lucrări abordînd spațiul hispanic (I.A. Hita Jiménes despre Unamuno și J. Morillas despre L. Vilialonga). Aceleași aspecte (contactele, intertextualitatea, dialogul culturilor) au fost examinate și în lucrările dedicate altor spații literare - englez, nord-american, rus, francez, german, italian, japonez etc. Sînt de evidențiat, în acest sens, lucrările: Dostoievski și dialogul culturilor: biografia ca problemă de cercetare (I.Volghin); Căderea în păcat la Dostoievski și Shakespeare - transformarea unui arhetip (V. Dudkin); Woody Allen interpretîndu-l pe Dostoievski (T. Szabó); Receptarea lui
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
aduce pacea în lume numai dacă aducem pacea în sufletele noastre. Sunetele, muzica... sunt instrumente extraordinare pentru a construi un spațiu sacru al creației. Și, o dată ce atingi acel moment de liniște, va fi mereu ușor să ți-l reamintești”. “Compozitorul japonez Kitaro a vizitat Istanbulul anul trecut, pentru un concert din cadrul proiectului Symphonic World Tour, și am avut bucuria să-l întâlnesc și să-i prezint câteva dintre albumele mele”, spune Seda Bağcan, artista turcoaică despre a cărei voce se spune
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
Bağcan, artista turcoaică despre a cărei voce se spune că a fost ruptă din rai și care va cânta în România pe data de 15 noiembrie, de la ora 19.00, la Auditorium Pallady Hall din București. Faimosul compozitor și pianist japonez Kitaro, recunoscut ca pionier în muzica New Age, câștigător al premiilor Grammy și Golden Globe, a solicitat recent o colaborare cu Seda Bağcan, parteneriat ai cărui termeni sunt încă în negociere. Kitaro a câștigat prestigiosul Golden Globe din colaborarea cu
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
a arhipelagului nipon. La doi ani după seism, valurile seismice și accidentul nuclear survenit ca urmare a catastrofei la centrala nucleară Fukushima Daiichi, reconstrucția în nord-estul Japoniei nu avansează în ritmul dorit de victimele celui mai mare dezastru suferit de japonezi după cel de-al Doilea Război Mondial. „De când am venit la putere la sfârșitul anului trecut, m-am întâlnit și am ascultat numeroase persoane din regiunea sinistrată. În adăposturi provizorii, am împărtășit curajul și suferința refugiaților”, explică șeful guvernului de
Japonia: doi ani de la TSUNAMIUL devastator [Corola-blog/BlogPost/94047_a_95339]
-
la care a asistat, el se apucă să facă o dare de seamă a lor, după toate regulile artei. Mai întâi ne spune ceva despre protagonista spectacolului, dna Hanako, care este caracterizată de un cronicar francez drept „Sarah Bernard a japonezilor” și care se bucura, după cum arată citatele din criticii dramatici extrase pentru programul de sală, de o bună apreciere din partea criticii europene. În ceea ce-l privește însă pe cronicarul nostru teatral, el n-a fost prea încântat de calitatea spectacolelor
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
poziție a corpului, a capului, a mâinilor, prin mimica feței și expresia ochilor, lucru pe care cronicarul nostru l-a ignorat cu desăvârșire. Diferența de stil este însă recunoscută, deși obiecția rămâne: „Poate că „dramele” astea sunt foarte gustate la japonezi, la noi însă scenele astea nu sunt drame. Personajele acestea sunt vrednice de compătimit - mă gândesc la biata Otake și la Otyo, cele două servitoare care sufăr pentru vina altora -, dar persoane dramatice, cu zbucium sufletesc mai pronunțat nu pot
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
Așa că, tot ce s-a putut transfera se filmează în Noua Zeelandă, iar frumosul Taranaki joacă rolul lui Fujiyama. Tom Cruise deține rolul principal, un soldat american, veteran al războiului civil, iar pentru diversele bătălii vor sosi special cîteva sute de japonezi. (Cota asiatică a imigranților este totuși prea mică pentru a alcătui o armată japoneză convingătoare). Felul cum își petrece Tom Cruise cele trei luni destinate turnării filmului reprezintă o mană cerească pentru gazetele locale: acum se așteaptă cu nerăbdare ca
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
semierecție, în timp ce legendara cantaridă (pulbere extrasă dintr-o insectă numită “musca spaniolă” sau “gândac de frasin”) o irită groaznic, ceea ce dă impresia de excitație sexuală, dar poate provoca inclusiv infecții sau cicatrici. Cel mai periculos afrodisiac este “fugu”, extras de japonezi dintr-un pește otrăvitor. Consumarea acestuia, cu riscul de a muri, aduce organismul în starea de excitație puternică pe care numai dilema “ Mor sau am noroc să scap?” o poate genera. Pentru că, de fapt și de drept, cel mai puternic
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
dispărut sau măcar să o fi remarcat ca atare. este crudă! Păi de ce “țigani”? “Țiganii lor” e o formulare la fel de peiorativa că “romii noștri”. Articolul e OK dar situația de acolo nu prea are legătură cu ce avem noi aici. Dacă japonezii ar fi visat și ei la rasă ariana pură și ar fi măcelărit niște “triburi” doar pentru că nu le plăcea etnia lor, ar fi supraviețuit câțiva și după 50 de ani de la război ar fi obținut identificarea etniei discriminate drept
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
plăcea etnia lor, ar fi supraviețuit câțiva și după 50 de ani de la război ar fi obținut identificarea etniei discriminate drept “tthhai” și niște milioane de dolari de la Uniunea Asia Pacific pentru integrarea lor, atunci puteam vorbi de similarități. Cum japonezii au fost conduși de un împărat care voia mai mult imperiu și resurse decât rasă galbenă pură, “triburile” au avut o poveste diferită sau poate încă nu s-a documentat nimeni suficient pentru un documentar pe tema asta. Oricum, mergând
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
exportând atâția cetățeni români în niște ani o să avem populația Germaniei în țară și cea a Franței în afara granițelor. Și atunci o să avem un cuvânt greu de spus în fața celorlalți. Ălora de-au mai rămas că vesticii, nord americanii și japonezii se vor fi carat de mult pe altă planetă mai interesantă. Da! Foarte interesant articol! Ne pare și nouă bine că s-a gândit cineva în cele din urmă și la triburile din Thailanda! Mai mult, mie mi se pare
Ţiganii lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82533_a_83858]
-
un dușman, nu ca un aliat. Pentru că vorba trebuie să doară, nu să atingă frumos. Cred că mulți dintre noi au parte de experiențe similare cu a ta. Eu una, de fiecare dată când mi se întâmplă, mă gândesc la japonezi și devin câte un pic mai adeptă a felului lor de a fi. Noi l-am numi “exagerat de politicos”. Mă gândesc la felul în care își ascund reacțiile și emoțiile în public și la cât de necioplit le-ar
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
televizorul color, orientând mai bine aceeași antenă. Făceau un sacrificiu din dispoziție. Câteva luni mai târziu - după jefuirea despre care va fi vorba în alt capitol - stăteam în fotoliu, Miruna pe canapeaua din pluș verde, și priveam desene animate de japonezi. Fusese o zi încărcată, cu primiri și vizite inutile și mă simțeam obosit. Miruna a stins cutia color și, pentru câteva clipe, s-a așezat liniștea din afară și tăcerea dinlăuntru. Când, brusc, am deslușit un tic-tac discret din peretele
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
mulți O, Domnul mă va hrăni căci grija întreagă asupră-i am trecut-o Postmodernă Vișinile din grădina lui Gellu Naum rămân neculese în vara aceasta râsul lui semăna cu țipătul porumbeilor din San Marco (în japoneză desigur că doar japonezii păreau cu adevărat fericiți) "Asta să n-o filmezi... era pe vremea Copacului-Animal, făceam traduceri uitam să mănânc, aveam ulcer..." Ce vremuri sărace dar bune-n poeți "Ea e Lyggia, iubita mea" Primul gând dimineața era să termin cele câteva
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
federații europene. Cele dintîi datează chiar din secolul al XIX-lea, doar abia după primul Război Mondial preocuparea cu pricina capătă oarecare consistență. Cel dintîi protagonist al ideii unei Uniuni Europene a fost contele Richard N. Coudenhove-Kalergi, austriac după tată, japonez după mamă, convins că numai o Europă federalizată va fi capabilă să mențină sistemul de state stabilit la Versailles și să se opună atît heghemoniei politice a URSS, cît și celei economice a SUA. Un alt adept al federalizării a
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ser y el tiempo), restul limbilor pomenite avînd doar o singură variantă. Printre traducători se numără trei femei: Marcia Sá Cavalcante Schuback în portugheză, Joan Stambaugh în engleză și Andrina Tonkli-Komel în slovenă. Recordul de rapiditate este deținut tot de japonezi: prima traducere japoneză provine din 1939, așadar după 12 ani de la publicarea originalului german. Urmează versiunea spaniolă (1951), cea italiană (1953) și apoi cea engleză (1962). În limba română, traducerea integrală a fost publicată în 2004 (traducători: Gabriel Liiceanu și
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
afară. Concluzia este una singură: morală nu este întotdeauna judecătorul cel mai corect al contorsionatelor relații interumane. Întîlnirea pe sol japonez a două personaje venite din România (Darie și Lili), unul născut în Anglia, cu descendentă nipona (Kyiomi) și un japonez get-beget (Ken) duce la niște relații imposibile, scandaloase, la prima vedere, dar neașteptat de logice și de motivate din perspectiva celor direct implicați. Dincolo de înțelesurile general-umane, cartea Florinei Iliș mai are o miză cel puțin la fel de importantă: povestea. Fiecare dintre
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
Și aș începe cu începutul". (p. 20) Scriind o astfel de carte, firește, un european nu putea rata prilejul de a face unele considerații asupra modului de viață japonez. Florina Iliș nu face excepție. Pentru personajele sale de origine europeană, japonezii trăiesc după un cod comportamental destul de insolit, combinație de cutume tradiționale, înaltă tehnologie și tendințele trendy occidentale. Un astfel de comportament greu de descris în cuvinte poate fi înțeles doar la fața locului. Se confesează Darie: "Că european îmi spuneam
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
a împăratului față de cetățean. În asemenea situație, am raționat eu, bazîndu-mă pe considerentele logice exprimate mai sus, femeia ar fi trebuit să dea semne de retragere, cedînd bărbatului locul" (p. 32). Combinația de tradițional și înaltă tehnologie care caracterizează viața japonezilor în epoca postindustrială reușește să îi producă revelații pînă și lui Kyiomi. Deși este pe jumătate japoneză, crescută fiind la Londra, ea continuă să se simtă un gaijin (străin) în țară Soarelui Răsare. Cu multă luciditate analizează Kyiomi diferențele dintre
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
schimb tonul la keitai denwa de zece ori pe săptămînă, întrebîndu-mă care va fi următorul rington, așa cum procedau toate japonezele. Nu ajunsesem să fac plecăciuni în fața unei cash mashine ori de cîte ori primeam restul, așa cum uneori îi vedeam pe japonezi, și încă nu începusem să-mi spun mie însămi samui, samui ori de cîte ori se răcea vremea sau atsui, atsui dacă afară devenea prea cald. Și, în plus, încă nu așteptăm cu pasiune arzătoare emisiunile pentru femei de la televizor
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]