2,192 matches
-
să merite efortul motor investit. Și mersul la cinema se dovedește ceva mai productiv, pe marile ecrane începând să aterizeze lungmetrajele distinse cu Globuri de Aur. Dar, despre acestea în episodul următor. Destule "bunătăți" pentru a nu mai sta pe jar întrebându-mă dacă am despre ce scrie. La noutăți video, primul care mi-a sărit în ochi și mai apoi în mâini a fost cel intitulat Tinerețe și regizat de Larry Clark (foarte cunoscut ca fotograf) . Are și de ce să
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
el, că ceardașu' încă nu-i gata... Așa e: Marko Bela zice la televizor că ar vrea, și-o hălcuță, oricât de mică, din serviciile de securitate - pentru liniștea poporului, ceea ce nu e rău deloc, dacă avem în vedere că jarul secuimii mocnește în cenușă, iar serviciile românești necunoscând limba maghiarăăăăăă... În concluzie, domnul Bela are dreptate. -Că fix din cauza asta românul are insomnii, iar dacă adoarme are coșmaruri, tresare în somn, sare din pat, se ascunde pe sub masă, reflectează Haralampy
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
revoluție, descrisă în carte întîi din perspectiva agitației de pe margine, a telefoanelor "conspirative", a parolelor. Ceea ce pare a fi, la prima vedere, un joc de societate înrudit de aproape cu zeflemelele, sau cu poezioarele cu dublu înțeles care puneau pe jar "organele", se transformă repede într-o treaba serioasă, cu sînge și morți. În toiul evenimentelor, Filip Criste (Cristé, pentru străini), primul "narator" al romanului, o cunoaște pe Eliza, blonda profesoară de engleză, cu care va împărți, pe mai departe, chinurile
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
o mică șaradă, un joc al inteligenței, o punte de comunicare către poezia unei alte epoci. Unele versuri par a fi extrase din romanțele lui Minulescu, fără a fi însă din Minulescu ("De-un an de cînd mă arzi pe jar/ cu ochii tăi de ametist,/ sunt cel mai punctual acar/ și cel mai tragic navetist" - p. 28). În altele recunoaștem parcă vocea lipsită de vlagă a lui Bacovia ("Duminică din cap pînă-n picioare,/ Cu fete triste sus, pe eșafod,/ Citindu
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
de-acasă E Îndulcita cu arome de dor, ce nu mă lasă În ast Ajun să-mi plîng colindele de mut. Tu mama te Învîrți prin casă părinteasca, Iar noi, ne-mpiedicam sub sortul ce miroase A vorbe coapte-n jarul dojenelilor duioase Și-a pribegiri ce iarnă asta o să primenească. În tinda veche de la stradă miroase a piftie Si-o-ncerci În grabă să vezi de se Încheagă Noi, ca ciorchinii ghemuiți, stăm ziulica-ntreaga Și-l așteptăm pe Moș
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
ideilor mele" (p. 48). Scriitoarea este suficient de inteligentă pentru a observa ticăloșia sistemului, dar preferă să meargă cu valul dintr-o lașitate pe care astăzi o recunoaște cu o seninătate jovială. Ședința de excludere din partid a lui Al. Jar (fost membru al Rezistenței franceze, a cărui soție, Olga Bancic fusese decapitată de naziști) este relatată cu o simplitate dezarmantă: "Nu aveam nici o îndoială că era un comunist cinstit, m-am gîndit să mă abțin de la vot, dar, din lașitate
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
cărui soție, Olga Bancic fusese decapitată de naziști) este relatată cu o simplitate dezarmantă: "Nu aveam nici o îndoială că era un comunist cinstit, m-am gîndit să mă abțin de la vot, dar, din lașitate, n-am făcut-o și astfel Jar a fost exclus din partid în unanimitate" (p. 50). După 1954, viața Ninei Cassian se derulează pe aceleași coordonate din volumul precedent: munca la poeme și compoziții, iernile la Sinaia și verile la 2 Mai, iubirea devastatoare pentru soțul ei
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
pe alocuri se simt germenii unei ironii de tip Ioan Groșan. Pretextul narativ este unul pe cît e banal, pe atît de actual. Descoperirea accidentală de către un copil a unei gropi comune într-un mic oraș de provincie pune pe jar comunitatea și înfierbîntă spiritele. Într-o societate bolnavă de teoria conspirației, în care toată lumea face și desface scenarii, ca cea a României din primii ani ai tranziției, cazul ia proporții nebănuite și pentru rezolvarea sa se implică oameni de toate
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
de susținere a lui Mircea Dinescu, disidentul arestat la domiciliu. Dar încă mai înainte a comis Doinaș acte de recalcitranță. Ne amintim că în 1978, la Colocviul Național de Poezie de la Iași, a rostit un discurs care a pus pe jar autoritățile, criticând inflația de lirică așa-zis patriotică și deprofesionalizarea poeților care făceau oficii de propagandă. Fără să le fi numit, Doinaș polemiza străveziu cu Tezele din Iulie ale lui Ceaușescu și cu revoluția culturală a acestuia. Mai târziu, în
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
număr al revistei Gazeta literară, ,organ săptămânal al Uniunii Scriitorilor din RPR", avându-l ca redactor-șef pe Zaharia Stancu, apare la 18 martie 1954. Din colegiul redacțional mai fac parte Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Paul Georgescu, Alexandru Jar, Eugen Jebeleanu, George Macovescu (redactor-șef adjunct), Veronica Porumbacu (redactor-șef adjunct), Cicerone Theodorescu, Ion Vitner. Articolele de critică literară publicate în paginile revistei sunt de fapt articole de îndrumare marxist-leninistă a literaturii. Totuși, în timp, din echipa de critici
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
rumenind trei mici. Și, apropo de asta, nu aș recomanda albumul la o ascultare cu bere. Un vin gros - fie el și mai puțin spaniol - și o întoarcere spre firea profundă, care se căznește să mai palpite în noi, ca jarul sub cenușă, s-ar potrivi mai bine cu seriozitatea demersului celor doi interpreți. Pentru că tot a venit vara și tânjim după nisipul din buza mării, recomand, de asemenea, o ascultare relaxată, permițând soarelui să ne pătrundă și în suflet, nu
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul tău când plită încinsă când schit un jar vorbitor cât o ploaie deasă pe acoperiș îl muți dintr-o mână în alta îți atinge și ochii și parcă totul e pe furiș năzuiești spre identitatea unor bulbi în devenire cu ei te amesteci trecând dintr-o absență în
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
vocalele-s jos în hohot de nașteri și cuțite de plug toate rețetele nu-mi mai sunt de folos în zilele de cărbune vom trece prin a zorilor catapeteasmă fi-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul sfârșirii va-ncolți în Cuvânt Pândă în flăcări o strajă lirică se ridică deasupra jarului mare cât ograda scânteiele în drumul lor funerar au aprins veștile ploioase au înzăpezit umblătoare pustiuri tot mai clar văd chipul unui semen ce gândește
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
mai sunt de folos în zilele de cărbune vom trece prin a zorilor catapeteasmă fi-vom un nume cuie și sânge-or cădea pe pământ jarul sfârșirii va-ncolți în Cuvânt Pândă în flăcări o strajă lirică se ridică deasupra jarului mare cât ograda scânteiele în drumul lor funerar au aprins veștile ploioase au înzăpezit umblătoare pustiuri tot mai clar văd chipul unui semen ce gândește în locul meu scrie în locul meu toate le face în așa fel încât îmi deșiră ghemul
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
de pe front iar eu purtam pe palme un stup miniatural și-n fiece hexagon auzeam cum respiră cîte o rugăciune la Maica Domnului Căte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
poetică tipărită între 1992-2007 a doamnei Minerva Chira, locuitoare în Negreni-Cluj, numără următoarele volume: Manual de tîrîre, cu o prefață de Ana Blandiana, Fosforescența putregaiului, Poemele absenței, Dir Reise auf dem Todesstreifen, apărut la Berlin, Leandrii Greciei, Cântecul lumînării, RamaDaNu, Jar și lebădă. Din volumul în curs de apariție, Poeme elvețiene, din care oferim cîteva cititorilor noștri. (C. B.) Poeme elvețiene Scrisoare din Negreni Azi fiind ziua mea de naștere, am fost la mormintele părinților mei. Colina ce le veghează mi-
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
zilnic în țeasta umanității sună deșteptarea din stupiditate din senilitate și sterilitate tocmai m-am întors de la vînătoare din junglă împreună cu iubita mea tocmai am despicat în două țeasta rinocerului și trunchiul rinocerului și le-am pus în groapa cu jar la fript și la copt tocmai am mîncat carne dulce și oase dulci de rinocer împreună cu iubita mea tocmai am făcut dragoste cu iubita mea cu trupurile azvîrlite generos în iarba mătăsoasă și răcoroasă a amazonului tocmai s-a ridicat
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea de Domnul cel Înviat. "Simți tu, topită-n suflet vechea ură/ Mai vrei pierzania celui plin de har ?/ Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea gură? / Iubirea pentru semeni o simți jar ?/ O, dac-aceste legi, de-a pururi sfinte/ În aur, măcar azi, te-au Îmbrăcat/ Cu Serafimii-n suflet, imn fierbinte/ Ai drept să cânți "Hristos a Înviat". D. Bolintineanu, În "Iisus pe cruce", unește suferința cu iubirea. Panait Cerna
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
în certitudini, trebuie „să testezi" mereu, să fii la curent cu noutățile în literatură. Altfel riști să-ți pierzi elevii si, implicit, să te pierzi pe tine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie.Jar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
și e chiar bobul ascuns, uriașa sămânță a unei păduri ce va fi, verdele e verde, nu-l macină nimic, spiritul se odihnește și nu auzi nici zgomotul cataligelor strânse ca niște vreascuri, trufia dată flăcărilor, rumegușul mistuit, făina în jar ca pielea trupului părăsit. Despre apă Dintr-o dată va arunca apă deasupra zidurilor, și cărămizile vor străluci, spinarea cailor va scoate flăcări, se va aprinde focul din ea așa cum galopul face să ardă pielea lor lac de sudoare animalele ude
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
dintre ei prima oară cocioabe de lemn acoperite cu paie icoane pe sticlă prinse cu ștergare-n perete farfurii pictate atîrnînd la grindă oale de lut și linguri de lemn cuptorul boltit peste vatră de unde ieșea pîinea coaptă rumenă ca jarul în spuză canceuri răspîndind miros de busuioc unde vinul auriu făcea mărgele o furcă și fusul înfipt într-un caier fier de călcat încins cu jar lîngă cămăși de in și poate des încrețite pieptare de piele brodate cu flori
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
și linguri de lemn cuptorul boltit peste vatră de unde ieșea pîinea coaptă rumenă ca jarul în spuză canceuri răspîndind miros de busuioc unde vinul auriu făcea mărgele o furcă și fusul înfipt într-un caier fier de călcat încins cu jar lîngă cămăși de in și poate des încrețite pieptare de piele brodate cu flori ciubere de lemn strînse-n cercuri de fier paturi cu strijeac de cînepă umplute cu foi de porumb perne moi îndesate cu pene de pasăre scrinul din
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
dacă acest lucru îl vei putea face ca atunci în tinerețile tale cortul cuvintelor ei se va prăbuși goală lăsînd-o în ape deschise strigă-mi tare o dată numele și voi înțelege că i-ai zdrobit orice voință că floarea de jar din nou a-nflorat de-atunci poetul așteaptă pe poem încă nu l-a văzut cineva de-atunci Complotul, nașterea Cînd au văzut cum pîrga cuvintelor mici dă-n floare bogată și rodul va fi pe măsură și că pe
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
păstrează rezonanțe emblematice, îndreaptă atenția spre revolta mocnită, acumulată în numai câțiva ani, de zbucium sufletesc intens, comprimat temporar, ținut în frâu, transferat în substanța versurilor. De la un moment dat, acestea sintetizează în câte un cuvânt starea explozivă a poetei: „jar“, „răzvrătire“. Chiar poezia Optsprezece ani, într-o primă variantă, debuta vijelios: „Ninge-nșirat, domol. Am să-ntărât fulgii în plesnet de bici/ și burta zilelor sure am s-o spintec cu-n brici/ Să țâșnească-n fine, cald și iute, sângele
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
focul ce ardea în măruntaiele tale ca o comoară îngropată de barbari. Acum nu mai e nimic de spus cineva continuă să te iubească să legene cuvinte să le adoarmă să tămăduiască spaima. O spaimă lentă hipnotică o cămașă de jar ce arde pieptul și umerii. Ce departe erai ce departe și cum vorbeam singuri ca două felinare mișcate de vânt ca două mierle pe care doar cântecul le mai ține în viață. Loc luminat De o sută de ani port
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]