113 matches
-
la Conservatorul din Cluj, unde a predat teorie și solfegii. În 1955, împreună cu un grup din Buurești care dorea să refacă traseul efectuat de Constantin Brăiloiu, în 1939, când s-a realizat o mare culegere de Folclor din Năsăud, Tudor Jarda i-a ajutat pe acești culegători de folclor să găsească interpreți din Ilva Mică, Nepos, Leșu și Șanț, iar în 1952 a fost la Leșu împreună cu Sigismund Toduță și Dariu Pop și au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută și sub numele de ,, privighetoarea din Leșu'', dar și cântecele interpretate de localnici la fluiere și trișcă. Simțindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a stăruit să înființeze un cor mixt, pe care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei și bărbați , având și acompaniament de fluiere. În comună exista o formație de trișcași renumită în întreaga zonă. Cu acest cor a obținut
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
ansamblul celor patru voci , să realizeze, diferite combinații și anume : sopran singur, sopran-alt, sopran-alt-tenor, sopran-alt tenor-bas și bașii singuri, folosind și un solist sau anumite versuri cântate la unison de întreg corul, acolo unde era necesar. Pentru fiecare cântec , Tudor Jarda găsea modalitatea cea mai potrivită pentru a -i da culoare și frumusețe muzicală. De pildă, pentru ,, Cântecul găinii''a ținut seama de strigătură, care nu este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de trișcă. Aceasta interludează cele trei părți, cântecul ilustrând perfect obiceiul local la nunțile țărănești. Efecte remarcabile le obține etnomuzicologul și la cântecul satiric
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist și reluat de cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon este folosit între sopran și bas. Pe Tudor Jarda îl leagă de comuna Leșu și o relație de înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea, nepoată de frate a Mariei Precup. Am putea spune că muzicologul are o legătură specială
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon este folosit între sopran și bas. Pe Tudor Jarda îl leagă de comuna Leșu și o relație de înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea, nepoată de frate a Mariei Precup. Am putea spune că muzicologul are o legătură specială cu această localitate, că aici a găsit o adevărată comoară a cântecului nostru popular
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
legătură specială cu această localitate, că aici a găsit o adevărată comoară a cântecului nostru popular pe care l-a pus în tiparele unui aranjament muzical cum puțini au făcut-o până la el. Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda își continuă anchetele și pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele din,, Nunta Țărănească'', iar din folclorul năsăudean a preluat piese corale culminând cu suita I năsăudeană, poem coral cu orchestră Prin renumitele sale creații a fost supranumit de către specialiști
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
de ani și a fost înmormântat în Cimititul Central din Cluj-Napoca, rămânând în conștiința celor care l-au cunoscut ca unul dintre acei oameni care au făcut legătura dintre generația de vârf a culturii românești moderne și generația contemporană. Pavel Jarda spune că singura modalitate de a păstra printre noi amintirea tatălui său, este de a-i cânta și asculta operele. În semn de respect și de o aleasă apreciere pentru tot ceea ce a făcut în domeniul larg al activității sale
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
său. La 90 de ani de la nașterea sa, la Bistrița și la Cluj-Napoca, dar și din întreaga țară, au fost organizate activități omagiale care au evocat personalitatea acestui mare om de cultură. În anul 2012 a fost lansat Proiectul ,, Tudor Jarda -90 de ani'', care cuprinde o serie de activități dedicate personalității omului care a iubit folclorul și l-a transpus în operele sale, a dat lumii o comoară a sufletului romănesc. Prof. Florin Nicolae Șincari Referință Bibliografică: Tudor Jarda, sufletul
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Tudor Jarda -90 de ani'', care cuprinde o serie de activități dedicate personalității omului care a iubit folclorul și l-a transpus în operele sale, a dat lumii o comoară a sufletului romănesc. Prof. Florin Nicolae Șincari Referință Bibliografică: Tudor Jarda, sufletul cântecului românesc, articol de Prof. Nicolae Florin Șincari / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
ucenicia și tainele șevaletului. Amalia Crișan a fost laureată a unor concursuri tematice: „Fascinația Figurativului”, Cluj-Napoca, „Hristos Se Naște, Slăviți-L”, Cluj-Napoca, „Un cântec pentru mama, un cântec pentru copiii Europei”, Salva. Pictorița urmează cursurile Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda”, secția grafică, clasa prof. Duili Crișan. Amalia Crișan este fiica cunoscutului și apreciatului poet neo-avangardist clujean Dorin Crișan. Ea s-a născut pe 1 Decembrie 2001. Ionuț Țene Referință Bibliografică: Amalia Crișan-fetița minune a picturii clujene / Al Florin Țene : Confluențe
AMALIA CRIŞAN-FETIŢA MINUNE A PICTURII CLUJENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Amalia_crisan_fetita_minune_al_florin_tene_1382417393.html [Corola-blog/BlogPost/352501_a_353830]
-
polițiștilor și a reușit să pună pe picioare o asociație de prietenie româno-germană, care sprijină relațiile de colaborare între poliția germană și cea românească. Asociația a ajutat însă mai multe instituții din județul Bistrița-Năsăud. În 2013, Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistrița primea de la asociație instrumente muzicale noi în valoare de 10.000 de euro, iar anul acesta, asociația a sprijinit Spitalul Județean de Urgență Bistrița și un azil de bătrâni cu 50 de cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu
Un român a fost ales primar în Germania by http://uzp.org.ro/un-roman-fost-ales-primar-germania/ [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
texte semnate tot de personalități care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustață
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/antologia-din-stampe-clujul/ [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
pentru piesa “Aritmetica”, pe versuri de George Popovici, în interpretarea fetițelor Brianna Alexandra Stan, Rebecca Antonia Nicolae, Maria Bojiță și Ilinca Dinu. De curând a făcut parte, la Cluj-Napoca, din juriul Festivalului cameral organizat în amintirea compozitorului și profesorului Tudor Jarda. Anul trecut, fiind prezent în juriul Festivalului tinereții de la Jupiter (cel care avea loc cândva la Costinești), colonelul Valentin Neacșu, șeful Muzicii Militare din România, l-a anunțat că va apela la el la toate manifestările importante ale genului. Așa încât
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
operei eminesciene; 47. Ion Iliescu, bibliofil, pentru strădania de a cultiva personalitatea și opera lui Mihai Eminescu; 48. Dumitru Irimia, pentru merite în promovarea operei eminesciene; 49. Raduly Janos, poet, excelent traducător al operei eminesciene în limba maghiară; 50. Tudor Jarda, compozitor, pentru opera în trei acte "Înger și demon"; 51. Vladimir Jurascu, actor, prestigios interpret al operei eminesciene; 52. Gheorghe Jurma, critic și istoric literar, ziarist și editor, autorul a numeroase studii eminesciene; 53. Omar Lara (Chile), pentru volumul "Eminescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
de neacceptarea la plată a unor facturi pentru participarea formațiilor Casei de cultură la diverse evenimente culturale de ținută în afara municipiului. - Despre Tabăra de creație din localitatea Ciucea, județul Cluj, ce ne puteți spune? - Anual, Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca organizează tabere de creație în diverse zone ale județului. Elevi de la secțiile de pictură, grafică și sculptură realizează o serie de lucrări, expuse ulterior în Cluj-Napoca, la Ciucea sau în țară. Anul acesta, am fost invitat și eu
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_profesor_doctor_dan_brudascu.html [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
texte semnate tot de personalități care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustață
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligii_scriitorilor_al_florin_tene_1387441072.html [Corola-blog/BlogPost/363460_a_364789]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comunicate > IN MEMORIAM TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TUDOR JARDA Veronica Oșorheian Ne bucuram să facem cunoscută o „poveste” spusă de compozitorul Tudor Jarda. Cu localitatea Leșu, profesorul avusese o legătură
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comunicate > IN MEMORIAM TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TUDOR JARDA Veronica Oșorheian Ne bucuram să facem cunoscută o „poveste” spusă de compozitorul Tudor Jarda. Cu localitatea Leșu, profesorul avusese o legătură specială. Pe lângă activitatea desfășurată pe plan profesional, compozitorul mergea la Leșu și dintr-un motiv sentimental. Emil Pralea 1
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comunicate > IN MEMORIAM TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TUDOR JARDA Veronica Oșorheian Ne bucuram să facem cunoscută o „poveste” spusă de compozitorul Tudor Jarda. Cu localitatea Leșu, profesorul avusese o legătură specială. Pe lângă activitatea desfășurată pe plan profesional, compozitorul mergea la Leșu și dintr-un motiv sentimental. Emil Pralea 1 (cuscrul compozitorului) era originar din Leșu și era frate cu Maria Precup - privighetoarea din
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj. Pe alți apropiați îi descoperim din povestea aceea înregistrată, dar, în cele din urmă, satul întreg îi aparținea, prin conferirea titlului de CETĂȚEAN DE ONOARE. Așezăm aici povestea spusă chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni.Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Ei, mândră floare-i norocu'/ Mândră floare-i norocu măi/ Nu răsare-n tăt locu'/ Nu răsare-n tăt locu' măi/ Ei, nișe-l are tăt omu' măi/ Că șî eu mni-am sămănat/ Că șî eu mni-am sămănat măi...” T. Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]