118 matches
-
și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o singură tijă la Simila-Zorleni și un pinten din fier la Dodești), elemente ce susțin trecerea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
furtul unei găini sau a unei rufe de pe sârmă și toamna asta făcea ca să fie băgat la închisoare. Calculul era făcut deja ca odată cu frunza să iasă și el așa că apoi pleca undeva prin județul Vrancea, într-o localitate numită Jariștea, unde muncea iar până toamna. Și ciclul îl repeta an de an. Nici un ban nu s-a ținut de el vreodată și nici măcar o haină. Dacă cineva îl miluia cu o haină mai bunișoară, căuta imediat client s-o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Grivița și Nămoloasa Galați 13. Covurlui - Băleni Galați, Scânteiești Galați, Pechea Galați și Smârdan 1 centru distinct Răcăciuni 14. Zeletin Zeletin Bacău, Dealul Morii Bacău, Parincea, Tănăsoaia, Gohor Galați 15. Panciu Panciu Vrancea, Tifești și Păunești 16. Odobești Odobești Vrancea, Jariștea Vrancea și Bolotești Vrancea 17. Cotești Cotești, Tâmboiești Vrancea, Cârligele Vrancea, VârteșcoiuVrancea Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
împrumutat din slavă sub forma gradiște, devenit în romînă grădiște a putut forma toponimele, destul de numeroase, ori cel puțin o parte dintre ele care astfel, au putut fi create de romîni, cu apelative luate de la slavi (alte exemple cunoscute sunt Jariștea, Predeal, Pociovaliște, Prislop, Slatina, Săliște, Tîrgoviște etc.). Interesant este că apelativul romînesc grădiște a dobîndit în timp și un sens creat prin metonimie, de „movilă naturală rămasă în urma eroziunii, în lunca unui rîu sau în mijlocul unei bălți“, presupus, de altfel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în care a fost o epidemie“), Braniște („loc în pădure oprit pentru tăiere sau vînătoare), Buciște (< srb. bučije, „pădure de fagi“ + iște), Cîlniște (< kalen, „noroios, mocirlos“ + -iște), Horodiște (variantă ucraineană a lui Grădiște), Jariște (< sl. Șariște, „locul unde a fost arsă pădurea sau vegetația“), Loviște (< sl. loviște, „loc de vînătoare și/sau pescuit“), Măieriște (< magh. mogyoró, „alună“ sau germ. Meierei, „fermă“ + iște), Pociovaliște (< sl. počivaliște, „loc de odihnă“, probabil pentru animale, sinonim cu rom
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aspecte ale reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Liegel. Mai rezistente sunt: Luise bone d'Avranches, Contesa de Paris, Favorita lui Clapp și Untoasă Clergeau. Soiurile de gutui, de asemenea, se comportă diferit. Astfel sunt mai atacate: Berecky, De Ploiești, Sălbatice.Sunt mai rezistente: De Moșna, Mălăiețe, De Jariștea, Constantinopol, Pufoase, Văratice, De Portugalia. După cercetările efectuate de către Il. Vonica și col., (1971) rezultă că se obțin rezultate bune prin stropiri cu Zeamă bordoleză-0,5 % sau Metoben 70 PU-0,07 %; Topsin M 70 WP-0,07 (t.p. 18 z
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România, fiica lui Andreescu Florian și Lucia, cu domiciliul actual în Germania, 85276 Pfaffenhofen a.d. Ilm, Rot-Kreuzstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Poeziei nr. 9, județul Timiș. 267. Theil Tache, născut la 12 noiembrie 1958 în localitatea Jariștea, județul Vrancea, România, fiul lui Giurgea Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91522 Ansbach, Sonnenfeld 31, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, bd. Griviței nr. 69, ap. 19, județul Brașov. 268. Kleemann Ingrid, născută la 4 mai 1968
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
făcea apoi cîțiva pași în fugă spre cei trei spectatori. Apoi se oprea brusc, ca să arunce pămînt în sus. Se culca, se scula și iar făcea năzbîtii. Ăla care o scăpat de la Socola, atunci demult, l-a omorît pe doctorul Jariște? Și pe soția lui. L-au luat, săracii, în docar, mergeau spre Crasnaleuca! Eram copil pe-atunci, a fost mare jale... Dar cum i-a omorît? Cu un cuțit cît un iatagan! Le-a tăiat gîtița ca la porci, Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Chiojdeni 31. Slobozia Bradului 10. Ciorăști 32. Slobozia Ciorăști 11. Cotești 33. Suraia 12. Dumbrăveni 34. Tătăranu 13. Dumitrești 35. Tîmboești 14. Garoafa 36. Tulnici 15. Golești 37. Urechești 16. Gugești 38. Valea Sării 17. Gura Caliței 39. Vînători 18. Jariștea 40. Vîrteșcoiu 19. Jitia 41. Vidra 20. Măicănești 42. Vintileasca 21. Mera 43. Vrîncioaia 22. Milcovul 44. Vulturu �� 3. JUDECĂTORIA PANCIU cu sediul în orașul Panciu ORAȘE 1. Mărășești 2. Panciu COMUNE 1. Cîmpuri 5. Soveja 2. Fitionești 6. Străoane
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
1931 în localitatea Beia, județul Brașov, România, fiul lui Martin și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 86179 Augsburg, Kopernikusstr. 84, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Beia, județul Brașov. 99. State Viorel, născut la 30 decembrie 1949 în localitatea Jariștea, județul Vrancea, România, fiul lui State Nicolae și Niculina, cu domiciliul actual în Suedia, 13344 Saltsjobaden, Sikgatan 9-2 TR, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Justiției nr. 56 A, sectorul 4. 100. Gendrisch Cristina (Ghetu), născută la 3 iulie
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
Budești, Bujoreni, Bunești, Câineni, Costești, Dăești, Frâncești, Golești, Goranu, Lungești, Mateești, Măldărești, Mihăești, Perișani, Pietrari, Racovița, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoenești, Ștefănești, Tomșani, Vaideeni, Vlădești, Voicești. VRANCEA Municipii Focșani Orașe Mărășești, Odobești, Panciu Comune Bârsești, Bolotești, Broșteni, Câmpineanca, Cârligele, Cotești, Dumbrăveni, Jariștea, Mera, Ruginești, Țifești, Urechești, Valea Sării. MUNICIPIUL Municipii București. BUCUREȘTI NOTĂ: - Unitățile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național din prezenta anexă cuprind fie o complexitate de valori culturale, fie monumente istorice izolate
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Florica, cu domiciliul actual în Olanda, 2511 HX Haga, Ammunitiehaven 41, cu ultimul domiciliu din România în București, aleea Istru nr. 9, bl. D7, sc. 1, ap. 2, sectorul 6. 97. Struijvenberg Elenă, născută la 18 iulie 1940 în localitatea Jariștea, județul Vrancea, România, fiica lui Merlan Nistor și Alexandrina, cu domiciliul actual în Olanda, Haga, str. Vlamenburg 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, str. Saturn nr. 50, sc. A, ap. 37, județul Brașov. 98. Ban Teodor, născut
HOTĂRÂRE nr. 747 din 31 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
Galicea Golești Milcoiu Muiereasca Nicolae Bălcescu Runcu Stoilesti JUDEȚUL VRANCEA 8 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Focșani Municipiul Focșani Comunele suburbane: Cimpineanca Golești 2. Circumscripția electorală nr. 2 Odobesti Orașul Odobesti Comunele: Andreiasu de Jos Bolotesti Brosteni Cîrligele Jariștea Mera Reghiu Tifesti Virtescoiu 3. Circumscripția electorală nr. 3 Panciu Orașele: Panciu Mărășești Comunele: Cîmpuri Fitionesti Movilita Racoasa Soveja Straoane 4. Circumscripția electorală nr. 4 Adjud Orașul Adjud Comunele: Boghesti Corbita Homocea Păunești Pufesti Ruginești Tanasoaia 5. Circumscripția electorală nr.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Extindere și modernizare Cămin-spital pentru batrini Jariștea", județul Vrancea, prevăzuți în anexa *) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzuți la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform listelor de investiții aprobate potrivit legii
HOTĂRÎRE Nr. 327 din 15 mai 1995 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investi��ii "Extindere şi modernizare Cămin-spital pentru batrini Jaristea", judeţul Vrancea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112790_a_114119]
-
și doisprezece ani a se reîmpăduri ca altădată și se reia apoi același procedeu” (Haxthausen, 1847, vol. I, 238). Principiul folosirii terenului despădurit se regăsește și la români. Despădurirea unui teren prin incendiere (așa-numita tehnică a arșiței sau a jariștei) sau prin alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în 1893 și la 18,8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sfinți părinți ce au fost la Nichea cetate și să aibă pârâți înaintea înfricoșatului județ pre arhiereul și de minuni făcătorul Nicolai și să aibă parte ca Iuda și ca procleatul Arie în veci... Anița logofeteasa, Solomon Bârlădeanu, Roșca visternicul. Jariște. Casele Prăjescului. Toderașcu nepotul Iorgăi. Drosoaia. Cârstina cluceroaia lui Statie. Gorovei, logofăt de visterie Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă pănî ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra”. Două variante ale colindei cu motivul șarpelui, consemnate de C. Mohanu în colecția Fântâna dorului se intitulează Din jariștea șarpelui și Din staroștea șarpelui, aspect care ne îndeamnă să vedem o semantică înrudită a lexemelor, șarpele aflându-și sălașul într-un loc pustiit de foc, ca însemn al forței sale distructive asociate neantului. Reptilei îi este asociată și puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este unul complet inaccesibil pentru ceilalți oameni, așa cum e domeniul din stăpânirea leului sau a cerbului, ci unul intermediar, ca o „stare de întuneric și indistincție care desparte doi cicli consecutivi”: „la marginea drumului”, „colo jos în prundurele” sau în ,jariște”. Cea de a treia etapă a traseului inițiatic o reprezintă ieșirea din corpul fiarei prin spintecarea ei de către ajutorul sosit ex machina. În colinde, motivul călătorului ce salvează flăcăul și este el însuși inițiat astfel s-a „atrofiat”: „Câț drumari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rezistă să treacă prin el sau să facă altceva” (Șieu - Maramureș). Divinitatea vegetală controlează puterile germinative hrănite de lichidul maternității și toate aceste implicații constituie ținta supremă a lumii, pentru care se pune în mișcare inițierea tinerilor. Colinda intitulată Din jariștea șarpelui, originară din Țara Loviștei, pare să fie contaminată de scenariul vânătorii cerbului, căci flăcăul nu este înghițit de șarpe, ci răspunde la provocarea indirectă: „Este-un șarpe strămutat,/ Strămutat și-ntărâtat./ Oi leroi, da leroi Doamne!/ Multe drumuri a contenat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
între dânșii ca să găsească echivalentele românești ale neologismelor, și dorința lor supremă este a scrie o bucată întreagă fără nici un neologism... Acești reprezentanți ai "proletarilor" au fost cei mai "țărăniști" și mai "moldovi-nești" oameni. Stilul lor mișună de "hăul", de "jariștea", de "pojarul" etc... Închipuiți-vă, în Apus, pe socialiști (șreprezentanți ai proletarilor) făcând școli lingvistice și literare țărăniste, făcând din țărănism un articol din cele două-trei ale crezului lor! Și culegând expresii și forme din textele vechi religioase! Din acest
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Slobozia-Bradului 26. Dumitresti │72. Slobozia-Ciorasti 27. Faraoanele │73. Soveja 28. Faurei │74. Spulber 29. Suraia 31. Gologanu │77. Tanasoaia 32. Gugesti │78. Tichiris 33. Herestrau │79. Timboesti 34. Hingulesti │80. Tulnici 35. Homocea │81. Tifesti 36. Iresti │82. Unirea 37. Jariștea │83. Urechesti 38. Jitia │84. Valea Sării 39. Lacu lui Baban │85. Vidra 40. Livezile │86. Vizantea 41. Maicanesti │87. Vînători 42. Martinesti │88. Virtescoiu 43. Mera │89. Voetin 44. Mihalceni │90. Vrincioaia 45. Milcovul │91. Vulturu 46. Mircesti │ NOTĂ
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
de Maramureș - Pălincă de Valea Vinului - Pălincă de Medieșu Aurit - Pălincă de Cămârzana - Pălincă de Oaș - Pălincă de Câlnău - Pălincă de Cluj Rachiu de vin - Vinars Tărnave - Vinars Sebeș - Vinars Vaslui - Vinars Ștefănești - Vinars Măderat - Vinars Diosig - Vinars Pietroasa - Vinars Jariștea - Vinars Sanislău - Vinars Murfatlar - Vinars Vrancea - Vinars Segarcea - Vinars Iași - Vinars Banu Mărăcine - Vinars Huși - Vinars Focșani ------
ORDIN nr. 214 din 31 martie 2004 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru băuturi spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157290_a_158619]