86 matches
-
jam session-urilor care au loc în fiecare seară pe tot parcursul festivalului. Prin aceaste acțiuni adiacente competiției propriu-zise, se dorește „predarea ștafetei“ de la o generație de muzicieni la alta, lucru pe care organizatorii îl consideră foarte important în susținerea mișcării jazzistice la nivel național. Reporter: În ce măsură conceptul Sibiu SMART este integrat în proiectele culturale pe care le organizați în acest an? Liliana Popescu: Conceptul “Sibiu Smart” este parte integrantă a proiectelor organizate de Casa de Cultură a Studenților Sibiu, care promovează
Concursul Sibiu Jazz Festival- «predarea ştafetei de la o generaţie de muzicieni la alta [Corola-blog/BlogPost/98195_a_99487]
-
remarc pe discipolii percuționistului Mario Florescu. Pentru data de miercuri 9 mai 2012 sunt programate trei recitaluri, semnalizând pronunțatul caracter cosmopolit al Festivalului sibian: foarte tânărul grup de fuziune Jazzpospolita ne va aduce la zi în privința celei mai productive scene jazzistice din Europa central-orientală: Polonia; flautista și compozitoarea Hadar Noiberg, crescută în spirit clasic la Academia de Muzică din Tel Aviv, dar afirmată ca parte integrantă a actualei mișcări improvizatorice newyorkeze, vine cu un proiect purtând incitantul titlul Persian Love Song
Avanpremieră Sibiu Jazz Festival 2012 [Corola-blog/BlogPost/97196_a_98488]
-
titlul Persian Love Song; din spațiul germanofon ni se propune un cvartet austriacogermano-helvet, condus de Ulrich Drechsler. Acest maestru al fascinantului clarinet-bas (dar care se manifestă, cu egală dezinvoltură, pe mult mai frecventatul saxofon tenor), nu ezită să combine filonul jazzistic cu referințe stilistice dintre cele mai eclectice: hip-hop, rhythm&blues, drum’n’bass, funk & soul, blues, bossa nova, world music... Pe o similară estetică a surprizei mizează, din câte putem anticipa, ambele formații programate pentru seara de 10 mai: Dream
Avanpremieră Sibiu Jazz Festival 2012 [Corola-blog/BlogPost/97196_a_98488]
-
festival care, din fericire, continuă să ne incante cu asemenea cadouri. Dar asta nu e totul. În deschiderea ultimei gale festivaliere (12 mai a.c.) va evolua grupul trompetistului și compozitorului german Joo Kraus, specializatîn ultimii ani - pe reluarea din unghi jazzistic a unor cunoscute hit-uri din domeniul jazz-rock și chiar pop: Birdland-ul lui Joe Zawinul, Thriller sau Billie Jean ale lui Michael Jackson, Venus As a Boy de Bjork etc. Colaborările lui Kraus includ parteneri de talia unor Omar Sosa
Avanpremieră Sibiu Jazz Festival 2012 [Corola-blog/BlogPost/97196_a_98488]
-
timp de patru ani împreună cu contrabasistul Johnny Răducanu și bateristul Coca Moraru, avându-i ca invitați pe Dan Mândrilă, Bebe Prisada, Dako Pișta, Ștefan Berindei (saxofoniști), pe trompetistul Nelu Marinescu și trombonistul Nicolae Farcaș. Au fost ani în care fenomenul jazzistic s-a dezvoltat rapid datorită climatului artistic relaxat, în care circulația discurilor, înmulțirea localurilor și cluburilor, a emisiunilor de specialitate la radio și televiziune, a turneelor unor mari muzicieni americani la București, organizarea Festivalului Național de Jazz de la Ploiești au
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
mari muzicieni americani la București, organizarea Festivalului Național de Jazz de la Ploiești au oferit posibilitatea jazzmen-ilor români să demonstreze că au fost mereu la curent cu toate noutățile din patria jazzului. Dar, spre deosebire de alte țări foste socialiste, toată efervescența vieții jazzistice românești nu a rămas documentată pe discuri în raport cu valorile acelei epoci. S-au constituit, ca surse de informație, amintirile muzicienilor activi în perioada evocată aici, printre care îi amintesc pe Marius Popp (pian), Johnny Răducanu (contrabas), Nicolae Dumitrescu (trombon) și
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
pe teritoriul minat al free-ului îndată după reproducerea temei (oricum, mult îmbogățită armonic) - și asta, în tempo rapid, contrastant față de atâtea versiuni clasice cunoscute. În comparație cu I Can’t Give..., la Stompin’ prima variațiune respectă principiul unui și mai vechi stil jazzistic<footnote Dixie - sudul federației americane, la confluența secolelor XIX și XX footnote>, improvizația colectivă, dar acum nu mai ascultăm o polifonie melodică, ci doar o polifonie sonoră, în care sunetele și ritmul haotice ale pianului (prin cluster-e), ale bateriei (total
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
de culoare din America. Și nemulțumirea lui s-a văzut în ceea ce cânta, a improvizat pe moment<footnote Accentuând (în timpul discuției înregistrate) prin intonație cuvintele „pe moment”, Körössy a subliniat încă odată importanța pe care o acorda spontaneității în cântul jazzistic footnote>, și asta s-a numit freejazz. Și înainte era free, dar nu s-a numit așa. Adică, nici unui muzicant nu i s-a interzis să cânte ce voia. Numai că era o temă, un aranjament mai mult sau mai
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
că înregistrarea aceasta ar schimba din temelii imaginea pe care mulți și-au format-o atunci despre Körössy. La fel ca Eugen Ciceu și Richard Oschanitzky - Iancy Körössy avea deschiderea spre toate genurile, și tehnica instrumentală dublă: potrivită deplin cântului jazzistic și cântului academic. Al doilea moment de captatio benevolentiae a fost improvizația<footnote Körössy prefera formula „variațiuni spontane” footnote> pe melodia pop americană, la fel de cunoscută, Raindrops, de Burt Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui Mozart
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
același spirit ludic. Șapte din cele cincisprezece creații spontane au fost copleșitor de convingătoare în privința opulenței de idei ce stau la discreția improvizatorului în toată istoria muzicii. În cazul nostru, creatorul Iancy Körössy a dovedit cu strălucire că poate broda (jazzistic sau nu) pe orice motiv melodic. Argumentele sunt numeroase, diverse, imbatabile. Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Rahmaninov, Bill Evans, etc nu se jenează unul pe celălalt în „scenariul” inventat ad-hoc de pianistul român. Dimpotrivă, se completează și se înțeleg chiar dacă replicile
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
ce se constituie în volume de teme și variațiuni care dezvăluie un alt muzician. Mult mai introvertit, profund meditativ, ce parcă a renunțat la virtuozitatea instrumentală, în favoarea conținutului ideatic și a climatului spiritual-sufletesc. Acum, nu mai ascultăm invențiuni în sens jazzistic. Este o muzică în mare parte atemporală, dar cu repere geografic-culturale recognoscibile. Primul set de înregistrări începe cu The Story I. Tema melodică „acoperă” un spațiu etnic vast, ce include Balcanii, linia melodică plutind, ca o doină fără sfârșit. Se
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
For Oscar a fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și mediu, a respectat sacrosanta lege (pentru el
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
liceu Aura Urziceanu, repetând experiența avută cu toți pianiștii de jazz începători care veneau la el acasă pentru a discuta și pentru a învăța (Cristian Colan, Marius Popp, Radu Maltopol, Mihai Chirilov) - Körössy a educat din punct de vedere muzical, jazzistic o pianistă orientată spre muzica clasică. Originară tot din Cluj, Ramona Horvath a avut inteligența, interesul, răbdarea și puterea de muncă necesare pentru a învăța cât mai mult, ridicându-se în scurt timp la standardele maestrului său. Tehnica instrumentală bine
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
-a, cunoscuta melodie de joc îmbrăcând, spre a-și proba și confirma frumusețea, mai multe veșminte: cel preclasic, datorat redării temei în tonalitate minoră, traseului melodic de natură bachiană sau romantică, ce păstrează permanent elemente din tema folclorică originară, manierei jazzistice. Și acum, cele trei tipuri de invenție melodică sunt combinate cu o naturalețe foarte rar întîlnită. Mahala este una dintre cele mai originale secvențe ale discului, în primul rând din cauza dispunerii armonice a temei aleasă din folclorul lăutăresc. Interesant apare
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
-i reconstituie aventura muzicală cu ajutorul înregistrărilor. Lăsând la o parte reproducerea perfectă a unor stiluri pianistice importante din istoria jazz-ului, importantă a fost la Iancy Körössy încă din anii tinereții integrarea celor două tipuri de limbaj muzical folcloric - cel jazzistic și cel lăutăresc din România - într-o concepție unitară, cu caracter de pionierat. Al doilea paradox se ivește ascultându-i înregistrările europene din anii ’50-’60 și cele din perioada americană. Cântul său pianistic dinaintea stabilirii în America de Nord definea jazz
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
în notele de program „reveria meditativă” și exuberanța sunt cei doi poli ai acestui concert. În cea de a doua seară pentru bis, Ion Bogdan Ștefănescu a prezentat o altă lucrare contemporană, Circuit a Violetei Dinescu, o lucrare cu aluzii jazzistice și teatrale în care posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului sunt mult exploatate, Calitatea de virtuoz a fost demonstrată din plin în numeroasele variațiuni ale Fantezei briliante pe teme din Bizet de Françoise Borne în varianta pentru flaut și orchestră
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
Leonte (23 de ani, născută la Suceava), Bogdan Tudor (40 de ani, născut la Sibiu). Programele de recital oferite de „Jazzappella” includ piese aparținând unor genuri și stiluri diverse: standarde ale jazz-ului („Just Friends”, „Splanky”), noi cover-uri de tentă jazzistică aplicate unor hit-uri rock și pop („Under Pressure”, „Words”, „Yesterdays”, „Seaside Rendez-vous”, „Chanson d’amour”, „La vie en rose”), colinde („Jingle Bells”, „Winter Wonderland”, „Last Christmas”), succese din coloanele sonore ale unor filme de desene animate („Meet The Flintstones
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
jazz-ul”, respectiv „Jazz Side Stories”. Evaluând cota valorică, atractivitatea manifestării după reacțiile foarte bune ale publicului (nu numai tulcean) care a demonstrat o binevenită receptivitate în urmărirea prestațiilor artistice, pe care le-a recompensat prin entuziaste aplauze, acest week-end jazzistic a legitimat definirea sa metaforică „Un festival pentru pescarii de sunete alese”, de către co-prezentatorul Paul Tutungiu. Având în vedere faptul notabil că a fost susținut, nota bene, și de Primăria municipiului, „DOBROJAZZ” merită să devină, anual, un veritabil brand pentru
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
este estimată analitic o specie tipică jazz-ului cultivat de muzicienii afro-americani, blues-ul (cu subgenul boogie- woogie derivat din el), al cărui concept apărut cu mai bine de un veac înainte peste ocean a fost preluat și asimilat practicii jazzistice de pe toate meridianele... Departe de a rămâne o lucrare teoretică aridă, volumul abundă în concretizări, exemple și exerciții menite să legitimeze atributul aplicativ înserat în titlu. După cum afirma în „Cuvântul înainte” al cărții profesorul universitar Nicolae Coman, putem vorbi despre
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
pentru promovarea acestuia. Z. VARGA Jupânești 2006 l Simpozion de jazz Doar până la 1 iunie 2006, cei pasionați de jazz și dornici să învețe tainele de la profesioniști de mare calibru se pot înscrie la Simpozionul de Jazz Jupânești 2006. Tabăra jazzistică se va desfășura între 7-13 iulie, pe domeniul de la Jupânești al Uniunii Fundația Augusta. Inițiat de muzicianul Johnny Bota, simpozionul de jazz se va bucura de participarea profesorilor americani Florence Melnotte, Tom Wolfe, Rick Condit, Eldad Tarmu, Tom Smith și
Agenda2006-21-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284973_a_286302]
-
are loc în fiecare an la Iași. Un eveniment care, iată, augmentează în sfârșit talantul lăsat de cel caracterizat ca fiind muzicianul ce "a argumentat mai ingenios, mai subtil, mai convingător legătura uimitoare, dar firească între melodica-ritmică bachiană și melodica-ritmica jazzistică". Și tot Alex Vasiliu, survolând muzicile încrustate pe mai sus pomenitul album, aprecia în booklet-ul CD-ului că "piesele de free-jazz sunt o imagine vie a exploziei spectaculare de idei, sonorități, ritmuri care au luminat, armonizân--du-le, tradiții, experimente românești și
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
surprindea caracterul sintetic al acestui opus "demn de a figura printre cele mai reușite pe plan mondial, în care sesizăm faptul că autorul nu a amestecat haotic genurile implicate în discurs, ci a utilizat deopotrivă juxtapunerea pasajelor simfonice cu cele jazzistice și doar pe alocuri îngemănarea celor două genuri, practicând un raport variabil, în funcție de context, între proporțiile "jazz" și "simfonic". Așa era Oschanitzky: devorator de stiluri, tehnici, idei muzicale pe care le topea, forja, polisa în creuzetul personalității sale frenetice, torențiale
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
restituia Bach, Beethoven sau Bartok, fie că-și exercita dreptul la improvizație, tușeul său era impecabil, agilitatea sa - desăvârșită. Le etalează cu elocvență însăși înregistrările depozitate în memoria dublului CD ce i-a fost dedicat și care conține câteva giuvaere jazzistice: Neurasia, Sprain, Blue Brasil, The Procession, Don't Be Sad, Barlovento Suite, Madrigal, The Eyes. Dacă destui ani după moartea sa (1979) talentul și talantul ce i s-au încredințat păreau într-o latentă contradicție, iată că, prin grija unor
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
mele", moment declamat cu gravitatea unei elocvențe deloc șarjate, de bună inspirație. în adevăr, culminația serii a reprezentat-o această evoluție a muzicianului nostru pe parcursul unui program de miniaturi muzicale din care nu au lipsit și anume creații cu iz jazzistic provenite din patria însăși a acestui gen atât de popular pe continentul nord-american dar și în Europa. Două valsuri de Frédéric Chopin, Studiul în re diez minor de Alexandr Scriabin, "Reflexe în apă" de Claude Debussy, au întregit imaginea unui
Muzică și diplomație by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9924_a_11249]
-
pianist european de jazz". De-a lungul întregului spectacol au fost poftiți pe scenă colegi mai tineri proveniți din alte generații. Chiar de la începutul concertului, un numeros public a copleșit sala Ateneului. Dar nu a putut rămâne pe parcursul acestor colocvii jazzistice prelungite pe durata a aproape patru ore de muzică, de fastidioase discuții, evident mai potrivite într-o sală de club de specialitate. Desigur, ne-am fi dorit ca întregul concert-spectacol să fi beneficiat de o structurare mai coerentă, de o
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]