89 matches
-
290/30/2008, Tribunalul Timiș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Excepția a fost ridicată de Claudiu Jeler, Șandor Korosi și Ludovic Zold într-o cauză penală privind infracțiuni reglementate de art. 139^6 din Legea nr. 8/1996 . În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile criticate aduc atingere dreptului de proprietate privată, deoarece determină
DECIZIE nr. 596 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211625_a_212954]
-
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, excepție ridicată de Claudiu Jeler, Șandor Korosi și Ludovic Zold în Dosarul nr. 5.290/30/2008 al Tribunalului Timiș - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent
DECIZIE nr. 596 din 14 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211625_a_212954]
-
n. 1969) Cluj, Str. Lunii nr. 20 țel. 438157 19068 HEDES VICTORIA (n. 1948) Com. Baciu, Str. Nouă 699, bl. E/5 țel. 196149 19076 INCZE GUSTAV (n. 1960) Cluj, Str. Muncitorilor 26, bl. M11, ap. 19 țel. 156454 19080 JELER CORNELIA GABRIELA (n. 1965) Cluj, Str. L. Roșu 13 țel. 413285 13560 JOZSA KLARA (n. 1955) Cluj, Str. Viilor 22, bl. DV1, ap. 13 țel. 122372 3473 KONTRAI GYONGYI PIROȘCA (n. 1945) Dej, Narcisei nr. 14 țel. 211466 3474 LADOR
HOTĂRÂRE nr. 00/37 din 16 octombrie 2000 privind aprobarea actualizărilor la Tabloul cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
Articolul UNIC Domnul Jeler Eujen, judecător la Tribunalul Cluj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 6 decembrie 2011. Nr. 926.
DECRET nr. 926 din 6 decembrie 2011 privind eliberarea din funcţie a unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237175_a_238504]
-
19, jud. Cluj țel: 484024 8594 JARDA MIHĂILĂ (n. 1934) Cluj Napoca, str. G. Coșbuc nr. 3, ap. 5, jud. Cluj țel: 595571 17084 JECAN FLORICA (n. 1953) Cluj Napoca, str. Azuga, nr. 9, ap. 27, jud. Cluj țel: 547200 0748115531 16089 JELER CORNELIA GABRIELA (n. 1965) Cluj Napoca, str. L. Roșu nr. 13 bl. AP 3, ap. 20, jud. Cluj țel: 413285 0744779427 8598 LĂCĂTUȘ VIOREL DORIN (n. 1956) Cluj-Napoca, P-ta M. Viteazul nr. 11-13, bl. A, ap. 58, jud. Cluj țel
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
1956) 1124 SC CONTCONTROL SRL Cluj Napoca, str. Agricultorilor nr. 3 ap. 13, bl. D32, sc. 2 țel: 18346 JAKAB ERIKA ROZALIA (n. 1964) 1990 SC ETCO CONSULTING SRL Cluj Napoca, Calea Manastur nr. 72, bl. E4, ap. 40 țel: 424578 20748 JELER FLORIN MIREL (n. 1966) 1346 SC EXPERT CO SRL Cluj Napoca, str. G. Alexandrescu nr. 35, ap. 16, jud. Cluj țel: 433351 0744392682 22482 JIDAVU VIOLETA IOANA (n. 1976) 3858 SC AMD CONTEXPERT SRL Cluj Napoca, str. Mogoșoaia, nr. 1, ap. 60
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
1992 SC EXPERT VALCONT Cluj-Napoca, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 126, Ap. 98 țel: 0742024104 Tutori de stagiu: IACOB VALERIA (EC) 1346 SC EXPERT CO SRL Cluj-Napoca, Str. G. Alexandrescu Nr. 14 Ap. 55 țel: 0264/417665 Tutori de stagiu: JELER FLORIN MIREL (EC) SANDOR IOSIF (EC) 587 SC GRADIENT SRL Cluj-Napoca, Str. Decebal Nr. 2 Ap. 4 țel: 0264/414271 Tutori de stagiu: GROZA ALEXANDRU (EC) 940 SC INFEMKONT EXIM SRL Cluj-Napoca, Str. N. Titulescu Nr. 117 Bl. 30 Ap.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
localitatea Vințu de Jos", coloana 3 va avea următorul cuprins: "stradă pietruită și pământ în lungime de 140 m", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "nr. cadastral 148"; - la poziția nr. 33, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Jeleri, localitatea Vințu de Jos", coloana 3 va avea următorul cuprins: "stradă pietruită în lungime de 417 m", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "nr. cadastral 173"; - la poziția nr. 34, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Cimitirului, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 546 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232843_a_234172]
-
34 lei", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "C.F. nr. 6403 cu nr. top. 890"; - la poziția nr. 148, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Stație compactă de epurare și teren", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Amplasament: str. Jeleri nr. 18 D - Vințu de Jos, suprafață de 2.200 mp, vecinătăți: nord - Suciu Victor, sud - dig, est - stradă, vest - dig", coloana 5 va avea următorul cuprins: "1.337.320 lei", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "C.F. numărul
HOTĂRÂRE nr. 546 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232843_a_234172]
-
cum erau familiile Vaday și Tompe, care aveau proprietăți în oraș. Familiile Csiszar, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai și Suhanyi, erau nobili inscripționali, aflându-se sub jurisdicție nobiliară. Deci, orașul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi și jeleri), se dezvoltă comerțul și meșteșugurile. În anul 1784 în oraș existau 370 de meseriași care practicau 54 de meserii și erau uniți în bresle meșteșugărești. În anul 1727 își începe activitatea gimnaziul piariștilor; primul director a fost Bentsik Gabor, iar
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
mișcării populației. Astfel, în anul 1779 în domeniul "Karoly Mezo Varos" al contelui Karolyi Antal, compoziția etnică a populației se prezintă astfel: "Natio maghiar, rus, român, evrei, șvab, german. Gospodari cu locuință proprie 939, în cartierul Haiducilor 72, tot acolo jelerii 20, evreii au 32 de case. Suma 1063". Deși în perioada 1760-1926 Carei este centrul comitatului Satu Mare, orașul cunoaște o slabă dezvoltare industrială, menținându-și caracterul agricol până în jurul anului 1960. În anul 1926 a fost atașat județului Sălaj. În urma
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
au fost trecute în stăpânirea erariului (fiscului).Sub stăpânirea împărătesei Maria Tereza,mai exact în anul 1771/1772 apar primele date demografice,precum și suprafețele de pământ cultivate,care arătau că populația comunei Șepreuș se prezenta astfel: - iobagi - 160 de familii; - jeleri cu casa - 9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
stăpânirea erariului (fiscului).Sub stăpânirea împărătesei Maria Tereza,mai exact în anul 1771/1772 apar primele date demografice,precum și suprafețele de pământ cultivate,care arătau că populația comunei Șepreuș se prezenta astfel: - iobagi - 160 de familii; - jeleri cu casa - 9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4 boi, 1 junc, 3 vaci, 2 porci. Iar printre „fugiți” Ioan Mărcuș, locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris în stăpânirea episcopiei 14 iobagi și 3 jeleri (inquilini) cu 29 de fii. În frunte apare chiar un Chirilă Mărcuș ca jude al satului (Iudex loci), iar mai jos, în șirul celorlalți iobagi, Gheorghe Meteș ca jude al supușilor (iudex subditorum). Unul e deci judele satului, desigur în raport cu
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
la un loc cu fiul său căsătorit Gheorghe, care la rândul lui are 2 fii, Ion și Todor. În dreptul lui Gheorghe Meteș apar 5 fii, unul din ei, Mihăilă, de 18 ani, notat: student. Slujba lor: iobagii slujesc săptămâna întreagă, jelerii 2 zile pe săptămână Dijmă dau din toate semănăturile, precum și din miei, din porci, din stupi. Trebuie să crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu 7 florini (anual) sub nume de „ceâșma seacă” (sicca popina). Conscripția de la 1750 e mai cuprinzătoare. Înscrie preoții, iobagii, văduvele lor, jelerii fără pământ, ba și pe cei din afară care țin pământ sau vii în hotarul satului. Înscrie consecvent conviețuirile detaliat starea fiecăruia. E suficient să cităm viile, care însumează acum 3432 de vedre. Descriind satul, conscripția îl găsește în loc muntos
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
revenit în comună 30 de supraviețuitori. Aproape toți au emigrat, mai ales în Israel. Celelalte minoritați au fost cu totul sporadice. Pentru anul 1771 în Cuhea sunt menționate 335 de persoane ne-nobile, dintre care 39 de iobagi și 10 jeleri, aceștia din urmă nefiind localnici ci veniți în sat. În altă parte se spune că se găseau și 39 de slugi, care dacă nu sunt aceiași cu cei menționați ca iobagi, fac un total de 88 oameni ne-liberi și
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
din sat între nobilii maghiari sau persoane cu nume evreiești. Într-un document din 1786 se menționează: ”Proprietarii -Racz Jozsef are 12 iobagi, Varodi Zsigmond - 5 iobagi, Istvanffy Samuel - 4 iobagi și un sărac, Totfuluși Istvan - 4 iobagi și un jeler, Vaina Jozsef - 3 iobagi, Szocs Ferencz - 3 iobagi, Korosi Pâl - un iobag, Pap Vaszilia - un iobag”. Se constată că numai proprietari de terenuri sunt nominalizați în documente. Ceilalți, iobagi sau săteni lipsiți de proprietăți, adică strămoșii noștri, sunt consemnați doar
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
și un sigiliu ecleziast al Chiliei în 1832. În lucrarea "Szathmár vármegye' fekvése, törtn̄etei, és polgári esmérete", publicată de in 1809, satul este descris astfel: Faptul că exista un nucleu de săteni/țărani prosperi - foarte probabil alături de iobagi/jeleri sărăciți, care reprezentau majoritatea țărănimii românești - este susținut și de un eveniment anterior, bine documentat, și anume faptul că sătenii din Chilia ("Tilie") au plătit pentru achiziția Minologhionului 30 de florini la data de 8 iulie 1792: Într-adevăr, o
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
parte, cei din Giurtelec nu erau) privind urbariile și contractele anterioare față de stăpânii fostului domeniu al Cetății Cehului, împărțit la 13 martie 1767 între urmașii lui Ladislau Gyulafi și ai soției sale, Ecaterina Széchy: Giurtelecu-Hododului - „Întraiesta locu și iobagii și jelerii fac slujba și amu cum au făcut demult, fără de urbarium și fără de contractus și aiesta obicei so ereduit vro douăzeci de ani, mai-nainte vreme slujba mai puținel” ("frumos", "vorbirea este de recunoscut..."). Robota - Giurtelec: Iobagii și jelerii lui Wesselényi
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
iobagii și jelerii fac slujba și amu cum au făcut demult, fără de urbarium și fără de contractus și aiesta obicei so ereduit vro douăzeci de ani, mai-nainte vreme slujba mai puținel” ("frumos", "vorbirea este de recunoscut..."). Robota - Giurtelec: Iobagii și jelerii lui Wesselényi Farkas,Gyulai Iosif, Bethlen Grigore și Bornemisza Iosif slujeau trei zile pe săptămână, iar cei care depindeau de Radák Ștefan, Baranyai Iosif, Ștefan și Rhédei Mihai plăteau taxe. „La vreme de arături am slujit trei zile, dare am
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
nu erau prea mulțumiți de obligațiile excesive]. Obligații legate de cărăușie - Giurtelec: oamenii lui Rhédei Mihai spuneau că pe lângă taxa plătită „facem drum de o săptămână”. Statistică cu privire la anul 1785 (țărani dependenți): nr. stăpâni - 9; nr. țărani dependenți (iobagi - 68; jeleri cu casă - 27; jeleri fără casă - 43; total 168). <În 11 iunie 1866, la Urminiș, împreună cu peste 70 de alegători din localitate și cu alți preoți precum ... Laurențiu Caba (Giurtelecu Hododului)..., însoțiți toți aceștia de mulți credincioși, protestează împotriva deciziei
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
de obligațiile excesive]. Obligații legate de cărăușie - Giurtelec: oamenii lui Rhédei Mihai spuneau că pe lângă taxa plătită „facem drum de o săptămână”. Statistică cu privire la anul 1785 (țărani dependenți): nr. stăpâni - 9; nr. țărani dependenți (iobagi - 68; jeleri cu casă - 27; jeleri fără casă - 43; total 168). <În 11 iunie 1866, la Urminiș, împreună cu peste 70 de alegători din localitate și cu alți preoți precum ... Laurențiu Caba (Giurtelecu Hododului)..., însoțiți toți aceștia de mulți credincioși, protestează împotriva deciziei prefectului Wesselényi, care îi
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
800-1000 î.e.n. Repertoriul arheologic al județul Mureș arată că ele se găsesc la Liviu Boca din Razoare. Satul Barlibas este vecin cu cătunul Stefanca din satul Razoare. Despre Barlibas se pomenește în Conscripția din 1754, când sunt înregistrați iobagii și jelerii de pe moșiile baronilor Alexandru și Samuil Teleki de Szek. Denumirea de Barlibas o găsim și în lucrarea "Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849", scrisă de Silvio Dragomir, unde se arată că atunci când i s-a făcut inventarul moșiei nobilului maghiar Teleki
Bârlibaș, Mureș () [Corola-website/Science/300570_a_301899]
-
Grigore, fii lui Chereny de Blăjeni, să fie introduși în posesia moșiilor de la Țaga, Fata, Bucină și Tehevches, care au devenit proprietate. Populația Blăjeniului de Jos se compune în anii 1720-1721 din 22 de gospodării din care: 11 iobagi, 6 jeleri, 5 alții, cu toții români și foloseau circa 230 de iugăre de pământ arabil și o fâneață de 56 de zile de coasă. În anul 1785 trăiau aici 504 persoane iar în anul 1850 - 541 de persoane din care 462 erau
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]