1,395 matches
-
rece, dar în general e o toamnă ca toate toamnele. - Unde lucrezi? Am tăcut. Ciubik mi-a sărit în ajutor. Stînd alături de milițianul celălalt, i-a strigat celui de lîngă mine de la distanța de trei pași: - L-au disponibilizat. Se jenează să spună... Au fost dați afară cinci sute dintr-un foc! Gaborul a zîmbit strîmb: - Ne restructu-urăm! M-daaa. Acum nu mai găsești de lucru așa de ușor. Și deodată, luîndu-și un aer neutru-amical, și-a dus mîna la cozoroc. (El
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
epistolar cu Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade nu spune lucruri noi în privința rătăcirii sale politice din perioada interbelică față de cele expuse în Jurnal sau în Memorii. Întrebat în cîteva rînduri în legătură cu această foarte delicată chestiune, Mircea Eliade oferă răspunsuri bălmăjite, jenat încurcate. El ajunge chiar să minimalizeze influența ideilor de extremă dreapta în gîndirea și opera sa, așa cum o face în scrisoarea din 17 ianuarie 1978: "" simpatia față de Legiune a fost indirectă, prin Nae Ionescu, și n-a avut nici o influență
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
Au avut și o fiică, Valentina, măritată cu Ghika-Comănești. Însă, lucru curios, Valentina era de o timiditate extraordinară, personalitatea puternică a Marthei asupra fiicei ei a fost așa de mare, încât biata Valentina era o ființă timidă și parcă se jena să stea de vorbă, foarte ștearsă, lumea spunea că asta din cauza Marthei, cu personalitatea ei a zdrobit personalitatea fiicei sale. Și soțul ei, Ghika-Comănești, era un om de o delicatețe extraordinară, atât de fin, atât de amabil cu toată lumea ... însă
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Nicolae Ceaușescu se așterneau viitoarele producții agricole crescute într-o zi socialistă cât altele într-un an capitalist... Ce vremuri! Acum, dimpotrivă: domnul Năstase era filmat emblematic de inspiratul reporter tv în mijlocul unui câmp pe care creșteau, palide și parcă jenate de prezența delegației, frunze anemice de plante noi și rahitice, adaptate noii revoluții agrare; vânjoșii ciulini în devenire completau peisajul împreună cu o mulțime de insulițe de pământ arid cu urme, ici-colo vizibile, ale unuia dintre cele mai mari sisteme de
Vizită de lucru cu amintiri... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12725_a_14050]
-
scris, am înțeles că accentul pus greșit pe prima silabă și nu pe ultima, mi-l făcea pe lingvistul și filosoful Jacques Derrida, un necunoscut. Și eroarea a continuat cît a ținut știrea! Fără ca pe cineva de acolo să-l jeneze, să-I jignească urechea. Cît de simplu ar fi elementarul gest al profesioniștilor, acela de a întreba, înainte de intrarea în emisie, cum se pronunță corect, în română și alte limbi, un cuvînt sau altul, un nume propriu. În fine, următoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
Închei cu un fragment din această artă poetică involuntară (nu înainte de a nota în paranteză că monografia include încă două scurte capitole, o antologie de poezie comentată și fragmente critice despre poezia lui Brumaru). „Acum, cînd nu prea scriu, mă jenez să vorbesc de întîmplări trecute. Scriam de rușine că nu fac nimic, că mă îmbăt, că viața trece, că iubita nu mă iubește, ba mă mai și înșeală cu corpul ăla al ei formidabil, un fel de mașină de orgasme
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
cosmetice („niște pudre de-alea fițoase”, jupanu.ro), obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte (“să își cumpere adidași fițosi?”, observator.info, 2004) și chiar ambalajele pretențioase: “ajung în cameră, desfac punga fițoasă, era un ambalaj superb, cu culori spălăcite (să nu jeneze ochii)” (rootshell.be). Fițoase pot fi și spațiile publice: “un magazin fițos, cu vânzătoare care sar pe tine încă de la intrare” (vlg.sisnet.ro), “nu știu cât e școala de fițoasă, are un renume bun și în general sunt mulțumită” (desprecopii.com
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
în creația sa poetică, cu o tentativă de epopee proletcultistă Cântarea României (1951). Mai târziu, prin 1953, situația sa de "eretic" abia tolerat de regimul comunist e limpede pusă în lumină de "toboșarul timpurilor noi", Mihai Beniuc, care nu se jenează să-i spună: "Tu ești printre cei care au ratat trenul, ca și Vinea..." Pentru tinerii cititori de azi, e bine să "traducem" formula beniuciană : Ion Vinea și Miron Radu Paraschivescu au fost cu adevărat oameni de stânga, antifasciști, în
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
uite, domn"e, parcă îmi era mai la îndemînă cu Veronica, damă bună ea, cam enervantă, da buuuună, beton tipa, se culcase și cu Eminescu, și cu Caragiale, și cu... mă rog, nu-și uscase vița-n cîrpe, nu se jenase... îi plăcea un ofițer, pac cu ofițerul, că ce?... păi, chiar!... în definitiv, ce?... o viață are omul, nu?... deși făcusem mare tămbălău cîndva, cînd am corectat, înainte de "90, un articol despre dînsa... tot zbieram că, domn"e!, nu i-
Poveste de primăvară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12717_a_14042]
-
repet tare, pe unde nici nu pipăiai. (S-ar presupune că de fapt, o cloceai, o ocoleai cu migală și acum ai învins ce nu-ți convenea... te deranja la stomac... nu-ți... hodoronc-tronc...sau te angaja prea intim, te jena să urli în gura... te închipuiai înfrînt definitiv.) Dar sfîrșitul cel mai cinstit nu-i să înaintezi, din silabă în silabă, să te tîrîi chiar dacă-ți dărîmi viața? Desigur, ai mereu la îndemînă abandonul. Seducător, fermecător... Fleacuri flaște: abandonu-i dobitoc
Zice-se că te-ai uzat: pa și pusi, dom'le (2) (monolog) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14542_a_15867]
-
fluturau două steaguri tricolore, mîngîind cu faldurile lor portretele regelui și al generalului Averescu. Strîns în noua lui uniformă albastră-verzuie, ras proaspăt dar cu ochii roșii de nesomn, învățătorul Șuiu se învîrtea nerăbdător. Cizmele erau de asemenea noi și-l jenau. Încerca să le înmoaie trecîndu-și greutatea cînd pe un picior cînd pe altul, sau lăsîndu-se pe vine cînd nu-l vedea nimeni. Avea abia douăzeci și patru de ani, nici nu se despărțise bine de uniforma lui de normalist. Aceasta, de sublocotent
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ședința și trei zile pe săptămână la sală și își permite vacanțe în locuri la care noi nici nu visăm. Nu-i nimic altceva decât inevitabila distanță dintre generații, îmi spun, ca să îmi domolesc puseul de antipatie de care mă jenez, singură, pentru că n-am de fapt nimic să îi reproșez lui Dan. Dimpotrivă. M-aș fi simțit la fel de departe de el și dacă nu plecam atunci din țară? Probabil mult mai puțin. Așa, m-am trezit dintr-odată în fața altei
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
festival. Dar el era un om civilizat și atunci cînd a constatat că fostul suveran al României nu venise cu o suită, ci doar cu soția și cu secretarul său și că era el însuși la volan, a fost ușor jenat de faptul că ne vorbise despre luxul costisitor al regilor și-a încercat să ne convingă că nu avea în vedere cazul acestuia, ci vorbise așa, în general. Dacă primarul comunist a sfîrșit prin a se scuza cumva pentru felul
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
cerul spuzit de stele, dar nimic. Totul părea cuprins de o ciudată Încremenire. Zarea luminată era singurul semn, că undeva În spațiu era viață, sau cel puțin așa credeam. - Am obosit, spuse Maria cu glas șoptit, de parcă s-ar fi jenat să recunoască acest lucru. - Să ne așezăm puțin, am consimțit, așezându-mă ostenit, de parcă atâta aș fi așteptat. Rostirea ei mă făcu să realizez că eram eu Însumi obosit. Ne-am așezat pe șina lucioasă de cale ferată. Era fierbinte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
scape de atacurile de panică, devine o femeie de succes, pe măsură ce se simte puternică, sigură pe ea, se vrea din ce în ce mai independentă, așa încât hotărăște să divorțeze de vechiul soț, martorul vulnerabilității ei dintr-un trecut de care a ajuns să se jeneze. Mutatis mutandis, până la un punct romanul lui Cezar Paul-Bădescu seamănă cu impresionanta carte a lui Matei Călinescu, Portretul lui M. Aceeași experiență limită a vieții de zi cu zi trăite în preajma unui bolnav, incapabil să ducă prin forțe proprii o
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
gestul său l-a interpretat ca unul de recunoștință față de tatăl său, al cărui subordonat fusese, probabil, anchetatorul. Mai puțin plăcute sunt amintirile din ancheta comisiei tehnice, care a fost condusă de un tânăr locotenent, ce încerca să pară important, jenându-i vizibil pe ceilalți ofițeri, mai în vârstă. Acesta se legase de un dispozitiv de filmare în timp redus, folosit la lucrarea de doctorat, dar l-a acuzat că ar fi un dispozitiv de acționare la distanță a unui explozibil
Agenda2004-50-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283141_a_284470]
-
ănnebunit acești români? O mică minoritate ultranaționalistă pare să creadă că an Franța că și an România se poate povești orice. Ceaușescu n-a socotit necesar să elaboreze legi ămpotriva rasismului, nici de altfel moștenitorii săi, atunci de ce să se jeneze? Le-ar trebui o bună ăromăniereă...". Regretabil e că diplomații culturali români grijulii de "imagine" nu s-au sesizat, a trebuit altcineva să se rățoiască an sute de mii de exemplare! Pe langă Lupta și asemănător cu ea, apare an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
ce însemna sărbătoare politică, mai ales prin articolele pe care le semnează, în primii ani, despre scriitorii români exilați. În acestea, Zaharia Stancu este mai violent ca toți ceilalți însărcinați cu criticarea străinătății: spune despre Mircea Eliade că nu se jenează de tovarășii săi de altădată și că se află cu ei în „criminală cîrdășie” (aluzie la extrema dreaptă), vorbește despre „Virgilică de la Paris” (aluzie la Virgil Ierunca), îi numește pe toți „javre, pleavă, fasciști, legionari cărora le-au sfîrîit picioarele
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
revenea din cînd în cînd în salon ca să își clătească gura cu șampanie și să-și refacă coafura. Doamna Ana nici nu o băga în seamă, deși madmazel își făcea o mutriță de fetiță pusă pe șotii, se uita ca jenată spre doamna Ana atunci cînd cîte unul dintre bărbați îi băga mîna între picioare sau între sîni. Se simțeau bine. La ieșire l-a preluat pe Fotache de la poartă chiar Guraliuc și l-a condus în tăcere cu arma în
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
reclama profesorii. Inițiativa este o armă cu două tăișuri. Pe de o parte ar putea limita fenomenul corupției, dar pe de altă parte ar putea deveni element de constrângere pentru profesori. Andrei Marga susține că profesorii s-ar putea simți jenați de o reclamație la Telefonul Anticorupție și atunci măsura ar da rezultatele scontate. În același timp intervine și factorul subiectiv. Prin această metodă elevii sau studenții ar putea să își constrângă profesorii să le ofere note mai bune sau anumite
Linia Anticorupţie a lui Funeriu: armă de atac la profesori sau metodă de apărare a elevilor () [Corola-journal/Journalistic/24249_a_25574]
-
revelator este cel intitulat De ce scriu critică literară, în care vocea inconfundabilă a lui Țeposu ne vorbește de aproape, cu amestecul acela de ironie și gravitate, de onestitate bărbătească și spirit ludic ce-i atrăgea simpatia tuturor: Nu mă voi jena, prin urmare, să mărturisesc că scriu critică din lene. Din lenea de a lua viața în piept, de a o scutura și de a-i afla secretele. Un scriitor încheagă o carte după o experiență îndelungată. Îi trebuie timp, putere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
demagogie", "corupție", "minciună", "faliment". Plecarea lui Iliescu însuși devine, în noul context, nu doar o problemă de morală, ci și una de igienă a vieții politice. Duhorile bolșevice pe care le exhală îi vor face, cât de curând, să se jeneze chiar și pe cei care-i poartă încă trena. Concurându-l pe-un Isărescu, fostul ucenic al lui Dej și Ceaușescu nu are nici măcar șansa unei retrageri decente. Va fi zdrobit și deodată cu el se va scufunda o bună
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
se aștepta nimeni, sub o formă care dovedește că există deasupra noastră o forță divină, ultima dintre aceste expresii se întoarce, ca-ntr-o piesă de cea mai proastă calitate (așa cum și este!) împotriva Zâmbărețului național. Sensibila "coastă" prezidențială era jenată, vă amintiți, în primele zile ale lui 1990, de insistența lui Corneliu Coposu de a reveni pe scena politică. Zece ani mai tîrziu, prin magie financiară, Ion Iliescu însuși a devenit sula din coasta unui personaj deja intrat în istorie
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
cei (unii mai în vîrstă) care nu au avut șansele lor, dar care le sînt, cum se spune, azi, "șefi și șefuleți". Nou-veniții turbură! Aducînd gîndire nouă în diverse domenii - în teoriile literare și lingvistică, în predarea unor limbi străine - "jenează" metode și habitudini vechi, autohtone. De unde, tendința spre marginalizare a celor ce ar putea avea multe de spus și de făcut. De aceea recunoașterea titlurilor de studii străine în România, pune - și această formalitate - probleme: se procedează cu multă încetinire
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
XXI românesc. Mai bătrîni și mai puțini Bucurie nebună în presă că de la 1 ianuarie românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în țările Uniunii Europene. O bucurie exprimată adeseori deplasat. Mai multe ziare centrale, ne jenăm să le spunem pe nume, au făcut caz de regăsirea demnității naționale cu acest prilej. Dacă demnitatea națională a putut însemna doar că cetățenii României au avut nevoie de vize pentru a călători în anumite țări din străinătate, proporțional vorbind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]