96 matches
-
și tot încerca să mă facă să-i spun cum am ajuns eu în singurătate și care este tâlcul inelului cu piatră neagră pe care îl port. Este ciudat cât de mult mă gândeam la Maitreyi privind și vorbind cu Jenia. O aveam mereu în minte, pe ea, singura, și adesea, închipuindu-mă îmbrățișînd o femeie oarecare, pe Jenia, de pildă, mă nedumiream de imposibilitatea acestei imagini, de irealitatea oricărei eventualități amoroase. Hotărât, o iubeam atât de nebunește pe Maitreyi și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
tâlcul inelului cu piatră neagră pe care îl port. Este ciudat cât de mult mă gândeam la Maitreyi privind și vorbind cu Jenia. O aveam mereu în minte, pe ea, singura, și adesea, închipuindu-mă îmbrățișînd o femeie oarecare, pe Jenia, de pildă, mă nedumiream de imposibilitatea acestei imagini, de irealitatea oricărei eventualități amoroase. Hotărât, o iubeam atât de nebunește pe Maitreyi și amintirea ei îmi anula atât de decisiv orice prezență streină, încît mă întrebam chiar dacă trăirea aceasta într-un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
iubi pe Maitreyi fără teamă că mă retrag din fața vieții. Mi-este foarte greu să lămuresc aici toate acele sentimente obscure care m-au îndemnat atunci la o descătușare, la o nouă experiență. Poate nici eu nu le înțeleg. Poate. Jenia își hotărâse plecarea într-o luni dimineața și trimisese chiar vorbă la Ranikhet pentru hamal. Cu trei zile mai înainte devenise foarte insinuantă, profitând de multe vorbe inocente ale mele ca să râdă cu înțeles, plîngîndu-se că renunță la o viață
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o face să sufere (nu înțelegeam ce poale însemna aceasta, dar era o frază care suna frumos, și i-am spus-o; mai ales că, surprinzător pentru sinceritatea mea de cele mai multe ori stupidă, în seara aceea jucasem chiar puțin teatru), Jenia a rămas tristă, tăcută, cu o lacrimă la colțul genelor. Am întrebat-o, într-o doară, de ce plânge. N-a răspuns. M-am apropiat de ea, i-am luat mlinile, am întrebat-o din nou, i-am strâns brațul. Tăcea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
legat și atât de sigur în iubirea mea pentru Maitreyi. Să fie, oare, viața toată o asemenea farsă?... Îmi puneam astfel de întrebări stupide, pentru că îmi era teamă să constat imensa tărie a dragostei pentru Maitreyi. Fără îndoială că îmbrățișările Jeniei m-au dezgustat profund. De acum sunt sigur că va trece mult timp până ce voi mai avea din nou curajul să mă apropii de femeie, și aceasta numai dacă împrejurările se vor schimba. Pe Maitreyi o iubesc, numai pe ea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
voi mai avea din nou curajul să mă apropii de femeie, și aceasta numai dacă împrejurările se vor schimba. Pe Maitreyi o iubesc, numai pe ea! Și scrâșneam din dinți, născocind tot felul de mângâieri care o ucideau pe nevinovata Jenie, dar pe mine mă întărîtau și mai mult, căci nu izbuteau să mă abrutizeze pe cât aș fi voit, nu izbuteau să șteargă din memoria vie a simțurilor mele pe cealaltă, pe singura, pe Maitreyi. Am întrebat: ― De ce mi-ai căzut
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ei, extenuat, inuman de lucid, și ea a rămas pe patul răvășit de spasmul tuturor încercărilor de a o uita pe Maitreyi. ... Am condus-o, luni, până la pârâul ce străbate pădurea cu pini. De ce mi-a scos-o Dumnezeu înainte? Jenia Isaac, ne vom mai întîlni noi vreodată? *** Am rămas iarăși singur; dezgustat, năuc, încercînd să înțeleg ce are să se întîmple cu mine, încereînd să mii întorc iar în dulcele meu somn alături de Maitreyi. Nu voi izbuti niciodată să scriu tot
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să înțeleg ce are să se întîmple cu mine, încereînd să mii întorc iar în dulcele meu somn alături de Maitreyi. Nu voi izbuti niciodată să scriu tot ce mi-a trecut atunci prin minte, în lungile săptămâni ce au urmat plecării Jeniei. Îmi amintesc vag de insomniile mele, de zădărnicia zilelor. Și parcă totul a trecut într-o singură clipă, deșteptîndu-mă o dată dimineața ceva mai devreme, privind surprins soarele drept în față, lumina, verdeața. Scăpasem de ceva greu, de ceva ucigător. Îmi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
plăcea lui. El nu-mi făcuse încă neciodată invitarea ca să-l vizitez. în fine, într-o zi îmi făcu această nespusă onoare. M-am dus la el. Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului paia [n]jenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, în alt colț al casei un pat de lemn c-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu grijă. Nu-i mare lucru ceea ce-i oferă tatăl socru, dar pentru el „2 boi de jug, 1 vacă cu vițelul după ia, 11 oi cu miei după ele, 1 porc și doa scro<a>fe“ și 22 stân jeni și jumătate de moșie înseamnă foarte mult. Alteori, socrul i se adre sea ză direct și numele îi este marcat alături de cel al viitoarei soții. Iată cum sună foaia de zestre a Voicăi din Bărbu leț, județul Dâmbovița: „Încredințăm cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
33). (h7b) El nu-mi făcuse încă neciodată invitarea ca să-l vizitez. În fine, într-o zi îmi făcu această nespusă onoare. M-am dus la el. Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului, paia[n]jenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, [...] și-nainte[a] patului o masă murdară, cu suprafața ilustrată de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Berneretta • Victorine Laurent Debra Finerman, Mademoiselle Victorine • Emma Bovary Gustave Flaubert, Doamna Bovary • Nana Emile Zola, Nana • Marie Charlet și Myriam Pierre La Mure, Moulin Rouge • Thaïs Anatole France, Thaïs • Sonia / Sofia F.M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă • Manka, Tamara, Katka, Jenia, Liubka, Niura, Pașa, Zoia, Vera, Sonka Alexandr Kuprin, Bordelul • Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi • Chira Chiralina Panait Istrati, Chira Chiralina • Didina, Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa • Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago • Komako Yasunari Kawabata, Țara zăpezilor • Chyio
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sayuri (Arthur Golden). Din literatura română, am desprins câteva figuri interesante de ibovnice: Chera Duduca (Nicoale Filimon), Chira Chiralina (Panait Istrati), Didina (Eugen Barbu). Dintre practicantele sexului plătit în bordeluri, în hoteluri și pe străzi, am surprins pe: Manka, Tamara, Jenia, Liubka ș.a. (Alexandr Kuprin), Sonia (M.F. Dostoievski), Béné (Bénédicte Diéval), Belle de Jour și Belle de Nuit, nume fictive a două prostituate de lux, londoneză și bucureșteană. Prin urmare, galeria portretelor de divinități, personalități istorice și personaje literare ce întruchipează
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
l-a vegheat să renască omul ucis de el prin crimă. Paul Evdokimov, filosof teolog rus de expresie franceză, a caracterizat-o sugestiv pe Sonia: este figura limită cea mai paradoxală și cea mai îndrăzneață a castității. Manka, Tamara, Katka, Jenia, Liubka, Niura, Pașa, Zoia, Vera, Sonka Alexandr Kuprin, Bordelul Scriitorul rus Alexandr Kuprin (1870-1938) este autorul unor romane realiste printre care: Duelul, Gambrinus, Iama. Romanul Iama / Bordelul este o radiografiere realistă a lumii bordelurilor rusești din a doua jumătate a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bordel. Vera este cea mai tăcută. Niura trăia încă drama părăsirii de către un student. Zoia păstrează figura specifică unei prostituate. Pașa a venit în bordel pentru patima desfrânării, avea cei mai mulți clienți și li se dăruia cu o frenezie de invidiat. Jenia fusese vândută de părinți unui doctor care a batjocorit-o și apoi a alungat-o. Are patima cititului, este ahtiată după lecturi romantice, citește tot ce-i cade în mână, se remarcă în discuții cu clienții studenți și cu cei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mărturisim! Voi sunteți femei pierdute și vă ascundeți! Impresionată, actrița le-a sărutat pe frunte și a mărturisit că, deși acum este celebră, a trecut și ea prin perioade de rușine și umilință care pentru ele sunt constante ale vieții. Jenia a refuzat să meargă la control medical și s-a spânzurat. Prietena ei, Tamara, s-a străduit să strângă bani pentru înmormântare și l-a convins pe preot să-i facă o mică slujbă și să fie îngropată creștinește. Liubka
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu un tânăr care a abandonat-o într-un hotel, cu un alt bătrân care i-a aruncat în silă 50 de copeici. Disperată, s-a întors în stabiliment, rugând-o pe patroana Emma Eduardova s-o reprimească. La înmormântarea Jeniei, tânărul Soloviov, sincer îndrăgostit, a venit s-o ceară în căsătorie pe Liubka dar ea, speriată că va fi iar mințită, l-a alungat, jignindu-l. A venit vremea în care s-a hotărât asanarea locurilor de pierzanie, bordelurile s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Arthur Golden). From Romanian literature I chose some interesting figures of lovers: Chera Duduca (Nicoale Filimon), Chira Chiralina (Panait Istrati), Didina (Eugen Barbu). Among the paid sex practitioners in bordellos, in hotels and on the streets, I mentioned: Manka, Tamara, Jenia, Liubka and others (Alexandr Kuprin), Béné (Bénédicte Diéval), Belle de Jour și Belle de Nuit, two fictious names of luxury prostitutes, one from London and one from Bucharest. As a conclusion, the gallery with portraits of divinities, legendary, historical and
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1825, Caracteruri. Mai întâi în prefață, apoi într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din nou jenie. Vocabularul de la sfârșitul cărții îl înregistrează la litera j, după jaluzie și înainte de jurnal. Evident, ar vrea să noteze cuvântul după ureche, așa cum îl pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din nou jenie. Vocabularul de la sfârșitul cărții îl înregistrează la litera j, după jaluzie și înainte de jurnal. Evident, ar vrea să noteze cuvântul după ureche, așa cum îl pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană că scriitorul a crescut și s-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
străinii "de deosebite nații" au fost completate cu niște lecturi adecvate, poate că văzuse Diderot sau Condillac. Totuși, nu menționează niciun autor. Mai mult, folosește o sintagmă sudată: "Poeții, notează el, sunt cei mai vestiți și lăudați în veacuri pentru jenia și talantul lor"2. De-a lungul întregului secol, "geniul și talentul" va funcționa ca automatism de limbaj, ca stereotip, forma cea mai puțin reflectată a ideii. Împotriva tuturor eforturilor depuse de filosofii modernității de a disocia talentul de geniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XVIII-lea, aveau acces la "bibliografia" grea a genialității, la textele fundamentale în franceză, în germană sau în engleză. Dar nu ei aveau să importe ideea. În același an 1825, în care Mumuleanu era frământat de transcrierea cuvântului, oscilând între jenie sau genie, transilvănenii încheiau marele Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu11, tomul de 1000 de pagini rămas multă vreme cel mai complet dicționar al limbii române. Geniul era absent. Și aceasta e o stare de fapt caracteristică. Înainte de a fi obiectul unei descrieri informate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pot fi toate, fetițe sau femei mature, mame onorabile sau prostituate. Ciudat însă, din fiecare poveste scornită iese la iveală și o viață cât se poate de reală, care-ți rupe inima și te face s-o îndrăgești pe mincinoasă. Jenia, femeia care migrează de la o minciună la alta legând poveștile, nu știe să mintă, dar învață arta de a se lăsa mințită, pe care femeile o folosesc îndeobște cu bărbații. Pentru cititorii României literare una dintre aceste povestiri. Minciunile femeilor
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
e oprit în loc, așa cum patinează roata nimerită într-o groapă. Și în cap se învârtesc încăpățânate cele două versuri: ,Spre-amiaza vieții ajuns, fără de veste mă pomenii într-o pădure deasă..." Beznă deasă de tot și nici o geană de lumină. Rușine, Jenia, să-ți fie rușine!... În cămăruța mică dorm cei doi băieți, Sașka și Grișka. Fiii tăi. Uite masa, pe ea se află o lucrare. Stai și scrii cu stiloul. Uite oglinda, în ea vezi o femeie de treizeci și cinci de ani
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
mai frumoase locuri din Moscova, pe strada Povarskaia, într-o curte, fereastra semicirculară dă spre grădinița din fața casei. Cu siguranță că o să-i mute în cele din urmă, dar atunci, la mijlocul anilor optzeci, mai trăiau ca oamenii încă... Și familia Jeniei e respectabilă. Familie numeroasă, cu mătuși, cu unchi, cu veri primari și veri de-al doilea, foarte bine instruiți cu toții, toți oameni onorabili: dacă-i medic, e medic bun, dacă-i savant, promite mult, dacă-i artist, e un om
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]