KorAP: Find »[drukola/base=jenie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

96 matches

Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634

unii mititei, micuți de tot... I-a căzut Lialiei cu tronc. Trece Lialia pe la mătușa Jenia, om în toată firea, care numai de nepoata de-a doua n-are chef taman acum în decembrie, pe o vreme ca asta, Dar Jenia ce să facă, e vară cu pictorul. Vară primară. Și Lialia își mărturisește iubirea. Și-i povestește întreaga istorie: cum a venit ea la Dașa, cum el stă în camera din fund și desenează păsărele, iar pe eșarfă are castraveciori

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
Să rămână însărcinată? Nu, nu mă tem. Adică nu m-am prea gândit la asta. Dar aș putea să iau pilule... N-ai putea s-o suni tu pe Mila ca să-ți facă o rețetă, ca și cum ar fi pentru tine... Jenia își iese din fire. Lialka e de-o seamă cu Sașa. Are tot treisprezece ani, dar e fată. Se vede treaba că se numără altfel. Sașa are-n cap astronomie. Citește cărți din care Jenia nu pricepe o iotă, nu

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
ca și cum ar fi pentru tine... Jenia își iese din fire. Lialka e de-o seamă cu Sașa. Are tot treisprezece ani, dar e fată. Se vede treaba că se numără altfel. Sașa are-n cap astronomie. Citește cărți din care Jenia nu pricepe o iotă, nu descurcă nici măcar titlul. Iar prostuța asta mică iubește și, culmea, a ales-o pe ea, Jenia, să-i încredințeze tainele inimii ei. Halal de așa taină: un bărbat de patruzeci de ani, la locul lui

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
dar e fată. Se vede treaba că se numără altfel. Sașa are-n cap astronomie. Citește cărți din care Jenia nu pricepe o iotă, nu descurcă nici măcar titlul. Iar prostuța asta mică iubește și, culmea, a ales-o pe ea, Jenia, să-i încredințeze tainele inimii ei. Halal de așa taină: un bărbat de patruzeci de ani, la locul lui, se încurcă cu nepoată-sa, o copilă, prietena fiicei lui, chiar în casa lui, iar în timpul ăsta nevasta lui adevărată dă

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
dac-ar fi să fim răi, ar putea chiar să dea o fugă până acasă o secundă, ca să bea, de pildă... un ceai Dar părinții Lialkăi? Ce-o fi crezând mama ei, Stela, aia cu fundul lat, verișoară primară cu Jenia? Că fata se duce la școală fluturându-și servieta jerpelită? Dar tăicuțul ei, Konstantin Mihailovici, matematicianul ăla bătut în cap, el ce-o fi crezând? Dar ce-ar fi putut să creadă în legătură cu asta răposata tanti Emma, soră bună cu

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
duce la școală fluturându-și servieta jerpelită? Dar tăicuțul ei, Konstantin Mihailovici, matematicianul ăla bătut în cap, el ce-o fi crezând? Dar ce-ar fi putut să creadă în legătură cu asta răposata tanti Emma, soră bună cu tatăl bun al Jeniei? Cât despre asta, ce să mai spui, pur și simplu ți-e și frică să te gândești... În timpul dimineții, Lialka umblă haihui. Uneori, când Sașka și Grișka sunt la școală, vine la Jenia să bea o cafea. Ba că pictorul

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
Emma, soră bună cu tatăl bun al Jeniei? Cât despre asta, ce să mai spui, pur și simplu ți-e și frică să te gândești... În timpul dimineții, Lialka umblă haihui. Uneori, când Sașka și Grișka sunt la școală, vine la Jenia să bea o cafea. Ba că pictorul e ocupat, ba că pur și simplu n-are chef să zacă la școală în bancă. De gonit nici nu poate fi vorba s-o gonească: dacă o ia din loc și se

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
cafea. Ba că pictorul e ocupat, ba că pur și simplu n-are chef să zacă la școală în bancă. De gonit nici nu poate fi vorba s-o gonească: dacă o ia din loc și se aruncă pe fereastră? Jenia o ascultă resemnată. Și ajunge la disperare. Are și ea problemele ei, și nu puține: i-a dat papucii soțului ei de care se legase prin cununie, pentru că s-a îndrăgostit de un domn la care îi e absolut imposibil

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
să ajungă... Un artist cu A mare. Una peste alta, e regizor. E dintr-un oraș minunat, aproape un oraș de peste hotare. Sună în fiecare zi și o imploră să vină. Și uite că aici încă se mai află Lialka... Jenia e disperată. - Lialecika, scumpo, trebuie să rupi imediat legătura asta. Ți-ai pierdut mințile! - De ce, Jenia? Îl iubesc la nebunie. Și el mă iubește. Jenia e convinsă de lucrul ăsta, pentru că în ultima vreme Lialia s-a făcut din ce în ce mai frumoasă

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
minunat, aproape un oraș de peste hotare. Sună în fiecare zi și o imploră să vină. Și uite că aici încă se mai află Lialka... Jenia e disperată. - Lialecika, scumpo, trebuie să rupi imediat legătura asta. Ți-ai pierdut mințile! - De ce, Jenia? Îl iubesc la nebunie. Și el mă iubește. Jenia e convinsă de lucrul ăsta, pentru că în ultima vreme Lialia s-a făcut din ce în ce mai frumoasă. Are ochi frumoși, mari, cenușii, cu gene negre date cu rimel. Nasul lung e subțire și

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
zi și o imploră să vină. Și uite că aici încă se mai află Lialka... Jenia e disperată. - Lialecika, scumpo, trebuie să rupi imediat legătura asta. Ți-ai pierdut mințile! - De ce, Jenia? Îl iubesc la nebunie. Și el mă iubește. Jenia e convinsă de lucrul ăsta, pentru că în ultima vreme Lialia s-a făcut din ce în ce mai frumoasă. Are ochi frumoși, mari, cenușii, cu gene negre date cu rimel. Nasul lung e subțire și coroiat, dar asta-i dă o notă de distincție

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
la tine, măcar gândește-te la el: îți dai tu seama ce-o să se întâmple dacă o să se afle despre asta? Primul lucru o să-l bage la închisoare! Chiar nu ți-e milă de el? Opt ani în închisoare! - Nu, Jenia, nu! Nimeni n-o să-l închidă. Dacă Mila o să miroasă ceva, o să-l gonească, asta da. O să-l jupoaie de bani, o să ia și cămașa de pe el. E groaznic de lacomă de bani. El câștigă mult. Dacă stă la pușcărie

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
plăti ei mâncarea. Nu, nici vorbă, n-o să facă ea nici un scandal. Totul ia o altă întorsătură, e exact pe dos, Lialia răstoarnă tabloul a tot ce va urma să se întâmple judecând lucrurile la rece, despicând firu-n patru, și Jenia pare să înțeleagă că, oricât ar fi de oribil, lucrul ăsta poate să fie și adevărat: de fapt Mila e groaznic de egoistă. - Da' părinții tăi, ce crezi, n-or să fie îngrijorați? Gândește-te numai ce va fi cu

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
fi de oribil, lucrul ăsta poate să fie și adevărat: de fapt Mila e groaznic de egoistă. - Da' părinții tăi, ce crezi, n-or să fie îngrijorați? Gândește-te numai ce va fi cu ei dac-or să afle, încearcă Jenia să se apropie din altă parte. - Mai bine ar fi să nu se amestece, să mai și tacă. Mămica se culcă cu unchiul Vasia... Jenia a făcut ochii cât cepele. - Ce, tu nu știi? E fratele tatei, unchiul Vasia, unchiul

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
fie îngrijorați? Gândește-te numai ce va fi cu ei dac-or să afle, încearcă Jenia să se apropie din altă parte. - Mai bine ar fi să nu se amestece, să mai și tacă. Mămica se culcă cu unchiul Vasia... Jenia a făcut ochii cât cepele. - Ce, tu nu știi? E fratele tatei, unchiul Vasia, unchiul meu bun. Mămica e nebună după el de-o viață. Un singur lucru nu știu: dacă s-a îndrăgostit de el până să se mărite

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
treisprezece ani. E un copil, simte nevoia să fie ocrotită. Dar ce hram poartă pictorul ăsta al nostru? Snobul ăsta plictisit! Sacou din piele de antilopă! Eșarfă la gât! Mâini îngrijite! Manichiurista vine acasă. Chiar el i-a spus parcă Jeniei că, pentru ce face, mâinile lui trebuie să fie într-o stare perfectă, ca la pianiști... Luat așa, în totul, aduce mai degrabă cu un homosexual. Și uite, te trezești că-i pedofil... Pe de altă parte, Lialka nu-i

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
Și mintea îi e mai mult decât coaptă. Cum a povestit ea câte și mai câte despre Milka, nu orice femeie în puterea vârstei poate s-o întoarcă așa pe toate fețele. Dar ce-i rămâne acum de făcut ei, Jeniei? E singurul adult complice la toată istoria asta. Prin urmare, răspunderea cade chiar pe umerii ei. Și n-are pe nimeni cu care să se sfătuiască. Cum o să se ducă la părinții ei cu toată povestea asta? Mama ar face

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
la toată istoria asta. Prin urmare, răspunderea cade chiar pe umerii ei. Și n-are pe nimeni cu care să se sfătuiască. Cum o să se ducă la părinții ei cu toată povestea asta? Mama ar face infarct! Lialia vine la Jenia aproape în fiecare săptămână, povestește despre pictor, și tot ce spune o face pe Jenia să fie convinsă că această relație de coșmar este destul de trainică. Dacă un bărbat cu familie își asumă riscul să-și primească amanta minoră în

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
pe nimeni cu care să se sfătuiască. Cum o să se ducă la părinții ei cu toată povestea asta? Mama ar face infarct! Lialia vine la Jenia aproape în fiecare săptămână, povestește despre pictor, și tot ce spune o face pe Jenia să fie convinsă că această relație de coșmar este destul de trainică. Dacă un bărbat cu familie își asumă riscul să-și primească amanta minoră în casă în fiecare săptămână, asta înseamnă că el chiar și-a pierdut capul. Jenia a

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
pe Jenia să fie convinsă că această relație de coșmar este destul de trainică. Dacă un bărbat cu familie își asumă riscul să-și primească amanta minoră în casă în fiecare săptămână, asta înseamnă că el chiar și-a pierdut capul. Jenia a cumpărat pilulele anticoncepționale, destul de scumpe între altele, fără să știe Mila, bineînțeles, i le-a dat Lialkăi și a pus-o să le ia în fiecare zi, să nu cumva să-i scape... Și cu toate pilulele astea, pe

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
a cumpărat pilulele anticoncepționale, destul de scumpe între altele, fără să știe Mila, bineînțeles, i le-a dat Lialkăi și a pus-o să le ia în fiecare zi, să nu cumva să-i scape... Și cu toate pilulele astea, pe Jenia o neliniștește la culme răspunderea pe care și-a luat-o. Își dă seama că trebuie să întreprindă ceva până nu se declanșează scandalul, dar nu știe de unde s-o apuce. În cele din urmă ajunge la concluzia că singurul

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
iubitul Lialkăi. L-a sunat ziua după ora două, când Milka are consultațiile după-amiază. El s-a bucurat grozav, a invitat-o imediat să le facă o vizită, și e bine că nu trebuie să meargă la dracu-n praznic. Jenia i-a spus că o să vină altă dată în vizită, dar că acum trebuie să se întâlnească nu acasă, ci altundeva, într-un loc neutru. S-au întâlnit lângă cinematograful Arta, el i-a propus să intre la cafeneaua Praga

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
altă dată în vizită, dar că acum trebuie să se întâlnească nu acasă, ci altundeva, într-un loc neutru. S-au întâlnit lângă cinematograful Arta, el i-a propus să intre la cafeneaua Praga. - S-a întâmplat ceva cu tine, Jenia? Ai o față înfuriată, parcă ai luat foc, o întrebă binevoitor pictorul, iar Jenia își aminti că el s-a purtat întotdeauna bine față de rude. A ajutat o dată o rudă a lor îndepărtată când aceasta a trebuit să facă o

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
altundeva, într-un loc neutru. S-au întâlnit lângă cinematograful Arta, el i-a propus să intre la cafeneaua Praga. - S-a întâmplat ceva cu tine, Jenia? Ai o față înfuriată, parcă ai luat foc, o întrebă binevoitor pictorul, iar Jenia își aminti că el s-a purtat întotdeauna bine față de rude. A ajutat o dată o rudă a lor îndepărtată când aceasta a trebuit să facă o operație grea, iar altă dată a plătit un avocat pentru altă rudă, o haimana

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
rudă, o haimana, care a furat o mașină și a avut ghinion... Uite cât de complicat e făcut omul, cum se împacă înăuntrul lui însușiri atât de diferite... - Scuză-mă, discuția e neplăcută. E în legătură cu amanta ta, a început abrupt Jenia, pentru că s-a temut să nu se stingă focul indignării stârnite de toată istoria asta dezgustătoare. El a tăcut îndelung. S-a încăpățânat să tacă. Burleți mici de grăsime îi tremurau sub pielea delicată. Se vedea că nu mai e

Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo (2005) [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]