307 matches
-
de sat? Întrebă prudent: --Și, acum vreți să vă fac...dispăruți? --Ce tot vorbești, omule? se burzului țiganul. Cum să ne faci dispăruți? Adică...Hmm! Matale crezi că noi suntem niscaiva hoți sau bandiți. Așa ți-ai zis: ăștia, țiganii, jerpeliții, precis sunt hoți. Numai eu sunt om cinstit. Te-ai înșelat, omule! --Dacă nu vrei să-mi spui, ce căutați voi la dracu-n praznic, dincolo de Târgoviște? --Nu ți-am spus? Să dăm și noi un tun. Avem o informație
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
lucrurile, pentru că a intervenit Florina: - Ba seamănă cu nea Gheorghe a’ lu’ Ciorap, că și el are nasul mare și căciula căzută pe nas, ca ăsta! - Ba nu! A dat cu gura Petruța, că nea Mitică are mustață și căciulă jerpelită, jupuită pe margini. Spunea mama că poartă căciula aia de vreo zece ani! - Și ce dacă are mustață, și-a apărat nea Miticul Dică. Cifra unu nu poate avea mustață? Domnișoară Iulia, faceți-i mustață, că așa are nea Mitică
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
massmediei. Când călugărițele din oraș remarcând asemănarea cu Isus a bărbatului cu aspect de pustnic nebun cu părul încâlcit, cu chipul emaciat, purtând în priviri un fel de tristețe de dincolo de vremi și corpul necrozat, slăbit, îmbrăcat în niște pantaloni jerpeliți au început să-și taie șuvițe din părul său pentru a le păstra ca talismane, mitul era gata fabricat, iar "sanctificarea" sa putea să înceapă. Apologet al revoluției totale, Che renunța la orice privilegii implicit la funcția de ministru al
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]
-
film. În sensul mai larg, urmărea un film, o peliculă, o imagine mai mult sau mai puțin mișcătoare. Halatul ei, în sfârșit pus pe capacul închis al toaletei. Cel mai tânăr voia să stea, s-a gândit, cu bascheții lui jerpeliți, dar a trebuit să-l urmeze pe teoreticianul tradițional cu părul strâns, altfel risca să-și distrugă viitorul universitar. Sau căderea pe scări, încă foarte departe, probabil ore întregi înainte ca detectivul particular, Arbogast, să se prăvălească cu spatele pe
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
cadavrului. Dau la o parte cearșaful și, în cea mai urâtă morgă din lume, văd limpede trupul înțepenit al celui pe care până odinioară îl strigam tată. Are urme de sânge pe gât, e murdar și îmbrăcat cu niște haine jerpelite, fără o cizmă și cu o șosetă ruptă. Developez în viteză imagini cu șobolani de diferite mărimi, prin ochii lui de mort - care nu mai respiră, și nu mai clipește, și nu mai miroase, și nu mai cântă. Vreau să
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
greș, conform specialiștilor. Zici că sfântul ăsta n-apare decât pe ambalajele de ciocolată și că nu găsești nici picior de Valentin în calen darul tău creștin-ortodox? Ceartă-te cu Teoctistul, nu cu noi. Să găsească el un sfânt mai jerpelit și să-l înlocuiască. Până una-alta, astăzi ai voie să te iubești cu cine poftești. Firește, cu acordul persoanei în cauză. Să-ți scoți la mezat sentimentele pătimașe, romantice, iubărețe. Să faci declarații publice până nu mai poți cui
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
comportament, probabil că ajunsese la vârsta aceea căreia îi șade bine cu ieșiri din fire din partea puberului și ieșiri din pepeni din partea maturului. Înțelepciunea cu care se învrednicise proaspăta autoare de romane dădu roade. Fagotul se întoarse într-o dimineață jerpelit ca vai de el și declarând că îl macină un sentiment de concupiscență impetuoasă țfagotul mai avea uneori porniri de a se exprima mai pretențios decât era cazul, vârsta, bat-o vina...), cu capul cât o bute și puțind de la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tulburi intimitatea bruscându-i gândurile. Este greșit să judeci omul după îmbrăcăminte! Se știe că nu haina face pe om, ci omul face haina! Dar și în privința aceasta se cunosc multe excepții! Am cunoscut un cerșetor care, în hainele lui jerpelite, era mare profesor universitar! Ori pe o bancă în parc, îmbrăcat în straie jalnice de văcar, dormea la soare un mare scriitor.... Mergem uneori pe mai multe cărări pentru a rezolva o problemă. Când, la un moment dat, „cărările” se
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Iată Însă că destinul a hotărât să ne dea Întâlnire În ziua aceea, chiar În barul ăla nenorocit, plini de bețivi zgomotoși: genul de corsicani care iau viața În piept de pe la paisprezececincisprezece ani, cu femei și alcool, slabi și negricioși, jerpeliți, dar unu’ și unu’. Mi-am cumpărat o sticlă de tărie și m-am așezat lângă un tip imens - tipul bonomului, roșu la față, privind Într-o sacoșă cu câteva fire de pătrunjel și cu două căpățâni de țelină - și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
chiar o dată s-a Întâmplat să intrăm În barul acela, după multe insistențe din partea nevesti-mii, care ținea morțiș să Își aducă aminte de anii de liceu. Am intrat și ne-am așezat la o masă oarecare. Lângă noi, un individ jerpelit, degradat de alcool, mirosind a gunoi, a pișat, a nefericire. Își lasă capul pe umărul meu și plânge: — Violeta... În noaptea aceea a fost călcată de o mașină. Tăcerea devenise violentă, insuportabilă, Împotriva căreia și-au aprins țigările, Încercând să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
oră, dar să nu aruncați apa după aia. Zeama verde care rămâne conține ce-i mai bun și e excelentă pentru supe și ficat. S-a întors și m-a examinat calmă, remarcând, fără să o arate, sandalele mele savant jerpelite și gramatica tibetană din coș. — Tocmai ies dintr-o relație odioasă, mi-a zis. Sunt depresivă, licantroapă, iau medicamente și nu mă bucură acum decât răutatea din mine. Stai departe și nu mai mesteca gumă când vorbești cu femei. Am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
trei sute de mii de franci, ca un fel de alocație? O să verific în curând, își spuse Charlot. Ce rost are să întind de banii ăștia cât mai mult, iar la sfârșitul săptămânii să fiu cu o săptămână mai bătrân și mai jerpelit? Era ora când se serveau aperitivele și, pentru prima oară de când se întorsese la Paris, se încumetă să pășească în teritoriul său, în teritoriul pe care îl cunoștea atât de bine. Până atunci nu remarcase cu adevărat înfățișarea neobișnuită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai desfigurat, și mai respingător. Am să mă despoi de haine și am să le azvârl. Pe toate! Nu-mi mai trebuie niciun fel de eleganță. Am să umblu murdar, jerpelit, ca un vagabond. Îmi cumpăr un butoi și mă bag în el. Am să trăiesc, astfel, adevărata viață înțeleaptă, pe care a dus-o acel îndepărtat Diogene. Și n-o să-mi pară deloc rău, cu siguranță. Chiar dacă sunt cu totul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
răspund cu promptitudine la salutul meu, În așteptarea, probabil, a unui câștig cât de mic. Dintre ei (cinci la număr), Îl simpatizam pe Filozof, cum i se spunea. Pletos, cu barba Încâlcită și hainele din cale-afară de soioase și de jerpelite, Filozoful, mut din naștere, mă salută Întotdeauna cu degetele fluturate ca o batistă, Într-un fel foarte delicat. Ridică apoi mâna și, cu arătătorul Înțepenit, Îmi face un semn ciudat, desenând ceva În aer și scuturând greoi din capul păros
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
auriu, pe care și-l Împletea În două cozi grozave, ce le purta Întinse În lateral ca niște aripi de libelulă - de-aia o și poreclisem Libelula - fapt care-i creiona o alură absolut fantastică) și cu un băiat grăsun, jerpelit Îmbrăcat, vulgar, grețos și cu burta veșnic Înfometată. Lui Îi spuneam Goanță. Ieșeam alături de ei În fiecare zi, plimbând cele trei vițelușe și o capră bezmetică „de-a lungul și de-a latul lumii”, cum ne plăcea nouă să glumim
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
îl așteaptă Max (James Woods), cu o curviștină goală într-un sicriu pentru a sărbători întoarcerea printre cei vii a lui Noodles al cărui rol magistral îl are Robert de Niro. Suntem acum în atmosfera glamoroasă a anilor '30, băieții jerpeliți s-au topit și în locul lor au apărut patru bărbați eleganți, stilați și gangsteri în toată puterea cuvîntului, ocupîndu-se cu trafic de alcool, jefuirea băncilor etc. Afacerile sunt acum mult mai mari și mai periculoase, însă totul strălucește în jur
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
enigmei legate de tine. Altfel cum ar fi aflat cei interesați adevărul despre cum s-a metamorfozat Potaie de-a lungul tristei sale derive, și cum rătăcește el după moarte exact la fel cum a făcut-o și în timpul vieții, jerpelit și bolnav? — Te punem pe picioare cît ai zice pește, Curistule, spune Gulie, venindu-i inima la loc, respiră? îl întreabă pe Dendé care încă stă aplecat deasupra trupului aflat în leșin, cu capul spart și mandibula dislocată, aduceți-mi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
au ,,colonizat-o,,cerșetorii noștri.... Au izbutit! O trudă lungă, nesfârșită, dar a meritat! Și uite, cum, cele două Islande se vor Înfrăți, vor deveni țări surori prin care va curge același sânge: sângele glorioșilor noștri cloșarzi. Iar tu, Sisif jerpelit, vei jeli gunoaiele, și Îți vei da seama că fără ele, viața ta nu reprezintă nimic. Te vei trezi Într-o dimineață și vei vedea că sunt tot acolo, În ghetoul tău iubit, ocrotite de lege, ca niște copaci seculari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să fac lucrul ăsta. Și de ce aș face-o? -Ai dreptate, de ce ai face-o? răspunde Plăcințica absentă. Treisprezece Ziua a fost chinuitoare. Lui Antoniu i s-au umflat picioarele În asemenea hal, Încât cu greu și-a descălțat adidașii jerpeliți. Plăcințica a stat și ea cu cartonul atârnat de gât toată ziua și s-a zgâit la trecători cu privirea ei ironic-inocentă. Prada nu a fost Însă pe măsura așteptării. Sunt zile de vacanță, și mulți locuitori au plecat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu care cineva se joacă, au o privire rea, și sfidătoare. Mâinile monstruoase, enorme, cu degete deformate, par lucrate În lemn de sculptorul Aurel Vlad. E Îmbrăcat Într-un trening bleumarin și poartă pe-un umăr o geantă de voiaj jerpelită, din care iese gâtul unei sticle. Adidașii soioși, complectează ținuta. Trenul Își anunță trecerea pe calea ferată din apropiere, cu un șuierat lung și puternic și arătării Îi tresar mușchii fețeii și ai abdomenului, ca unei jucării mecanice. -Nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
unei lanterne pe chipul decedatului, fără să constate nimic suspect. A rămas autopsia. Ea va stabili cu precizie cauza morții. Acum, el poate să afirme, că nu sunt semne vizibile de violență. Cloșardul este scos din pivniță Într-o pătură jerpelită și, Înainte ca trupul lui să fie vârât În duba parcată lângă rigolă, o carte cu coperțile vișinii și două caiete cu sârmă, alunecă din pătură, pe trotuarul plin de zloată. Spectatorii ies din cinematograf, comentând gălăgios, filmul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
e ocupat cu vânzarea berii furate de la fabrica de bere de lângă Bursă, cântă muzică populară rusească pe un acordeon răblăgit. Mustața Îi zbura În toate direcțiile, ochii apoși nu i se odihneau niciodată. De fapt, arată puțin ca un doberman jerpelit, așa că eu l-am numit pentru mine Dabermann. Stând la birou, am Încercat să-mi aranjez În minte ultimele idei pe care mi le aminteam Înainte ca umbrele cu pumni de fier să scoată și sufletul din mine. Totuși, Încercările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
dorea de fapt moartea Îl făcu să rămână din nou fără cuvinte. Își mișcă privirile neliniștit dintr-un loc În altul, de la harta de pe perete la micul raft de sub ceas, plin de cărți de strategie și istorie militară, cu copertele jerpelite. Într-un sfârșit, privirile Îi poposiră asupra celor doi soldați de pază. Unul se uita undeva peste el, fără să-i dea nici o atenție, concentrat să aibă privirile fixe și arma În poziția corectă. Celălalt Îl privea cu ochi mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
zeci de ani dintre Mașina timpului în versiunea anilor ’60 și cea ieșită pe ecrane în această vară! În schimb, pe atunci vedeam cuvinte. Mări de cuvinte pe care le sorbeam cu lăcomie. Îmi amintesc perfect Mașina timpului, un exemplar jerpelit pe care l-am împrumutat de la biblioteca sindicală din Eforie Nord. Îmi amintesc înfiorarea cu care am ascultat deodată zgomotul valurilor, târziu, în noapte, în vreme ce citeam acea imagine pe care n-aș putea s-o uit, a Pământului peste un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ori, dacă mă gîndesc bine. Hai, drăguțelor! — Da, În sala de licitație de pe Chancery Lane. — Lumea-i mică, zise celălalt, ațintindu-și asupră-i doi ochi blajini. — Obișnuiți să cumpărați cărți? Îl Întrebă Rowe și se uită la hainele cam jerpelite ale individului. — Cumpăr și vînd, răspunse acesta, ghicindu-i gîndul. SÎnt Îmbrăcat În haine de lucru. Știți, cărțile sînt pline de praf. — Vă interesează cărțile vechi? — Specialitatea mea e literatura horticolă. Mai ales arhitecții peisagiști din veacul al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]