95 matches
-
li s-a atribuit o aură de apărători ai celor mulți și năpăstuiți. Cum a ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o band adevărată de prădători pe la curțile boierești (se considerau haiduci) care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajunsă Jianu și banda lui din Muntenia în Moldova, până la bejenarii bucovineni din Lunca este mai greu de stabilit, însă nu este exclusă ca „Banda Jianului” să fie o prelucrare și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o band adevărată de prădători pe la curțile boierești (se considerau haiduci) care a fost anulată prin intervenția jandarmilor. Un alt alai care însoțea Anul Nou era jocul caprei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte le-am aflat și de la Ilie Vraciu și Mihai Căținaș. *în 1906 la Școala Lunca era un cercă cultural „Vasile Alecsandri”, cu un președinte 28 Mărturia domnului Mircea Trandafir (28.V.2009), în școala din Slobozia. 29 Despre Banda Jianului din Lunca Filipeni, cu personajele din „piesă” am aflat de la Ignătescu Mircea. 30 Preot Gheorghe Antohi, Istoricul bisericii parohiale „Cuvioasa Paraschiva” din parohia Fruntești, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău. Colecția de documente Arhivele Naționale, Direcția Județeană Bacău; Inventar Parohia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din flinte Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte Peste câmpuri în neștire Vezi căsoaie de nomazi Construiesc, ce nesimțire, Și-n pădurile de brazi. Plai oltean din vremi trecute Cu recolte și păduri Ai
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Poezie > Cântec > LIVIU-FLORIAN JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) Autor: Liviu Florian Jianu Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului CÂNTECUL UMBREI Și întinzând paharul, spuse: Dar să se facă voia Ta, si nu a mea. Și-atunci, pe scaunul de Judecător
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
aveam nimic , nici eu, să-i spun, Ca un Anselmus, după ea, nebun - S-o ținem amândoi, să nu se piardă, Așa grăbit, în ceață grea - de iarnă... Că revine. ---------------------------- Liviu-Florian JIANU Craiova februarie 2015 Referință Bibliografica: Liviu-Florian JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) / Liviu Florian Jianu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1532, Anul V, 12 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Florian Jianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
avut o minunată sinteză în răscoala lui Tudor. Pandurii n-au fost numai o răzvrătire și o dinamică, ci și un freamăt de largă poezie. O sinteză de eroică și vis. Un cântec și o vitejie. La fel, în romantica Jianului și a haiducilor olteni...Pe plan estetic, cea mai măiastră sinteză a specificului sufletesc oltean e Doina. Doina de pe Olt sau de pe Jiu. (Revista „Gândirea”, Anul XVII, nr. 4, Aprilie 1938) Și cine a doinit atât de cutremurător și de
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
destinului“ Vasile Popa - „Ultima noapte la Tanais“ Critică literară Stan Brebenel - „Incursiuni în universul peniței“ Istorie literară Doina Drăgan și Andreia-Elena Lampinen-Anucuța - „Anuarul Asociației LIGA SCRIITORILOR - Filiala Timișoara-Banat, nr.3“ Monografie Ioan Velica - “ România s-a cutremurat“. Dumitru Gălățan-Jieț - „Petrecerile jienilor momârlani“ Nuțu Roșca - „Mănăstirea Moisei“ Ionel Cionchin - „Banatul cuvânt și pământ românesc“ Ștefania Kory Calomfirescu - „Școala de neurologie în medicina clujeană“ Eseu Iustinian Gr. Zegreanu - „În numele tatălui“ Epigramă Gavril Moisa - „Pișcături și-nțepături“ Selecție Ion Bindea, Euigen Pop, Aurel Buzgău
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 PENTRU PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351777_a_353106]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > EUGEN EVU - MIC DICȚIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mârlănia, din familia lexicala a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeași prașila cu „român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor... Berbecii acuplați cu oile, le „mârleau”... Câtă ură poate fi
MIC DICTIONAR AL URII „DE SINE” (PATAPIEVICI) de EUGEN EVU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353246_a_354575]
-
Tăcerea destinului “. Vasile Popa-“Ultima noapte la Tanais “. Critică literară Stan Brebenel-“Incursiuni în universul peniței “. Istorie literară Doina Drăgan și Andreia-Elena Lampinen-Anucuța-“Anuarul Asociației LIGA SCRIITORILOR-Filiala Timișoara-Banat, nr.3 “. Monografie Ioan Velica-“ România s-a cutremurat“. Dumitru Gălățan-Jieț-”Petrecerile jienilor momârlani “. Nuțu Roșca-“Mănăstirea Moisei “. Ionel Cionchin-“Banatul cuvânt și pământ românesc. Ștefania Kory Calomfirescu-“ Școala de neurologie în medicina clujană“. Eseu Iustinian Gr.Zegreanu-“În numele tatălui “. Epigramă Gavril Moisa-“Pișcături și-n țepături “. Selecție Ion Bindea, Euigen Pop, Aurel
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359380_a_360709]
-
păstorii, păstrători de obiceiuri, datini și tradiții, au rămas la milenara lor preocupare. Îi găsim și astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din ungurescul „maradvány”. Altul, în schimb, constituie o caracterizare a stării lor înapoiate, „om care trăiește singuratic la munte”. Apele care au
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din fl inte Cete de ipochimeni Ne conduc, dar nu au minte Peste câmpuri în neștire Vezi căsoaie de nomazi Construiesc, ce nesimțire, Și-n pădurile de brazi. Plai oltean din vremi trecute Cu recolte și păduri
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Las, parintie, zicea nea Nelu, că doar îi vin sfințât!” Știam de acasă că slujba s-a terminat, căci îl auzeam pe nea Nelu cântând pe uliță Maramureș, plai cu flori. Dar în copilăria tatei, de sărbătorile mari, tunau Bătrânii jieni de la stâni și colibi, încălțați cu opinci, cu straie înverigate, cu părul rătezat la umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
răsuflat din străfunduri, cu lacrimi de ușurare în ochi. Eram expert la „napti sterparești”. În capitală, cât stătusem în gazdă, mâncam o dată pe zi pireu cu ochiuri și de două ori pe zi ciorba de cartofi cu brânză a sterparilor jieni. Noaptea a trecut greu. Era lună plină, stâncile umede luceau, în târlă se băteau berbecii de răsunau toate căldările muntelui. Și-am dormit cu cojocul lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc, ci instrument de învățătură de minte pentru
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
Acasa > Impact > Analize > EUGEN EVU - MÂRLĂNIA Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mic dicționar al urii „ de sine” (Patapievici) Mârlănia, din familia lexicală a mârlanilor jieni, așa batjocoriți odinioară, de ungurii din Imperiu, și din aceeai prăsilă cu „ român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor.... Berbecii acuplați cu oile, le „ mârleau”... Câtă ură poate fi
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
lacrimile florii celei urâte.- De ce plângi, floare? A întrebat-o. Când toată lumea este fericită, tu plângi? Floarea a tresărit. Îi vorbise chiar soarele?- Da, da, i-a răspuns soarele, care citea toate gândurile florilor, chiar eu.... XII. LIVIU-FLORIAN JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI), de Liviu Florian Jianu, publicat în Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015. CÂNTECUL UMBREI Și întinzând paharul, spuse: Dar să se facă voia Ta, și nu a mea. Și-atunci, pe scaunul de Judecător, A stat chiar
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
scrisul, agricultură, cronicile, gospodăritul, sugestiile minore, fără niciun rezultat și probabilitate de realizare, și făcutul de unul singur. Și încă ceva. Dacă cineva mă urmează, și ratează ca mine, nu e vina mea. Are fiecare, exemple ... XVI. LIVIU-FLORIAN JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI), de Liviu Florian Jianu, publicat în Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014. CÂNTECUL LUI PARIS Elena din Troia vinde struguri în piață. De ce, Regină? Ca bobul cel blond În iedera-ți vie, flămând vagabond, Nu-mi vinzi
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
bădie ieși afară, Vin îngerii în cete lumină să-ți aducă Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară Și spune-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige Cu datini din străbuni vin să alunge răul. Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu și-s obosiți de drum, Dar n-
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
Acasa > Poezie > Cantec > LIVIU-FLORIAN JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) Autor: Liviu Florian Jianu Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului CÂNTECUL LUI PARIS Elena din Troia vinde struguri în piață. De ce, Regină? Ca bobul cel blond În iedera-ți vie, flămând vagabond
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
de spus, și totuși o voi spune: În partitura, m-am văzut pe mine. Un interpret, cu alții, pe mâini bune. Sperând că ni se-ntâmplă o minune. Că revine. ---------------------------- Liviu-Florian JIANU Craiova septembrie 2014 Referință Bibliografică: Liviu-Florian JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) / Liviu Florian Jianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1369, Anul IV, 30 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Liviu Florian Jianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
SCRIITORILOR-Filiala Timișoara-Banat, nr.3. “ Monografie Ștefania Kory Calomfirescu-“Școala de neurologie în medicina clujeană “. Nicolae Cosmescu și Cornel Țiț-“Destine de campioni “. Ionel Cionchin-“Banatul cuvânt și pământ românesc “. Vasile V.Filip, Menuț Maximinian-“Ritualurile de trecere“. Dumitru Gălățan-Jieț-“Petrecerile jienilor momârlani “. Confluența artelor Floarea Cărbune-“Alchimia frumosului în grafica și picture lui Mihai Cătrună “. Lazăr Morcan și Ion Cărășerl-“Pe urmele Iancului-Tradiții și artă “. Dumitru Velea- PETRU BIRĂU -Arta ca reînceput și adăpost. Secțiunea eseu Antonia Bodea-“Fulgurații “. Iustinian Gr.
PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345888_a_347217]
-
Panu, aga Anast. Fătu, spătarul Cozadini, maior Malinescu, vornicul Mihail Cogălniceanu, aga Iancu Docan, pitarul Gheorghe Masian, d. Dumitru Savin, postelnicul Costachi Vîrnav, vornicul Dimitrie Rallet, spătarul Neculai Cananău, clucerul Ștefan Călin, Simeon a Stancei, vornicul Sevastian Cananău, aga Alecu Jian, vornicul Alecu Forăscu, Costachi Morțun, Toader sin Pavel, postelnicul Dim. Grigoriu, vornicul Grigorie Balș, postelnicul Mihai Jora, comisul Vas. Zaharia, Const. sin Vasile Ostahi, aga Dim. Gheorghiad, logofătul Gheorghieș Sturdza, logofătul Const. Sturdza, vornicul Cost. Hurmuzache, d. Ioan Levîrdă, aga
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ani, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, care este aproape întotdeauna fatal. Medicii săi i-au sugerat operarea imediată, care să fie urmată de chimioterapie și tratament cu radiații - abordarea convențională de tip „taie, otrăvește și arde”. Totuși, Feng Jian a refuzat să urmeze sfatul lor. În schimb, a găsit un profesor și a început să practice qi gong Guo Lin, seria practică special elaborată pentru cancer, însoțită de o atenție deosebită acordată dietei, de exerciții regulate, de odihnă din
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
protagonist pe Iancu Jianu. În același an, cartea este tradusă în românește de Teodor Nica și cunoaște numeroase reeditări, fiind bine primită de critică și larg receptată de public; a fost și dramatizată de Const. N. Mihăilescu, sub titlul Iancu Jianul, și pusă în scenă de Ion Șahighian, în 1942. Al doilea roman scris în germană, Der Pandur (1912), continuă firul epic al celui dintâi, dar are ca centru de greutate personalitatea lui Tudor Vladimirescu. Sarea norodului, o evocare a lui
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări: documentele colecției Hurmuzachi, lucrările lui A. D. Xenopol, N. Iorga, memorialistica lui Ion Ghica, C. D. Aricescu, I. Heliade-Rădulescu; prin I. Șt. Cezianu, strănepotul lui Iancu Jianu, a cunoscut în amănunt genealogia Jienilor. Zeci de personaje istorice se perindă de-a lungul romanului, creionate alert, uneori printr-o singură trăsătură distinctivă, într-un fel ca în cronica lui Gr. Ureche. Din culegerile lui Sim. Fl. Marian împrumută stihuri de doină și baladă haiducească
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]