32 matches
-
guvernul actual. În ceea ce privește cestiunea care este acum direct în joc, după expunerea făcută cu atâta claritate magistrală de onor. d. Boerescu, putem declara că nu avem nimic de zis și suntem cu toții pentru a se salvgarda interesele noastre, fără, a jicni, după, cum a spus d-sa, acțiunea legitimă ce au unele din puteri în cestiune. Aceasta a fost, d-lor, impresiunea ce am simțit în privința părții întîia a discursului onor. d. Boerescu. Nu am fost însă complect mulțumiți și în privința
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de aceasta. O altă problemă este un copil nedorit, mama gîndindu-se în timpul sarcinii să facă un avort pentru a scăpa de problemă. La ing. Valeriu Popa s-a prezentat o mamă spunînd că fiica s-a o bate și o jicnește. Răspunsul a fost că în timpul sarcinii, mama a vrut să omoare viitorul copil și de aici au apărut aceste probleme. Copii au o viață socială încă din primii ani de viață. Cînd vine acasă unul dintre părinți, rude, ei îi
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Tratatele sau Acordurile ce ar încheia cu terțe Puteri asupra aceluiași subiect și cari vor avea întotdeauna un țel, conform cu menținerea păcii. Articolul 7 Nimic în prezentul Tratat nu va putea fi interpretat sau aplicat în așa fel încît să jicnească drepturile și obligațiunile Înaltelor Părți Contractante, în virtutea Pactului Societății Națiunilor. Articolul 8 Prezentul Tratat va fi comunicat pentru înregistrare Societății Națiunilor, în conformitate cu articolul 18 al Pactului. Articolul 9 Prezentul Tratat va fi ratificat și instrumentele ratificării vor fi schimbate la
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
bărbat politic cu o înaltă cunoaștere a manevrei politice și un om cu un tact admirabil. Întotdeauna animat, niciodată supărat, se folosea minunat de autoritatea ce avea asupra oamenilor și-i juca pe degete - cum se zice - fără ca să-i jicnească. Iată o mostră despre felul său de a proceda. În Târgoviște era președinte de tribunal un domn Politimos, un om de o mare corectitudine și de un caracter inflexibil. Acest magistrat nu convenea însă politicianilor liberali din localitate, care voiau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr, volley, rummy ș. a. - termenii derivați ad hoc din
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
apărut și Irena - la Muedin. Cunoști amestecul din zilele cenușii. Cei care doresc totuși să profite de zi, mergând îndrăsneț la plaje, cu o jachetă de lână peste costum (ordin ca costumele [de baie] să fie foarte decente, ca să nu jicnim (sic) muncitorii ce nu știu încă ce e nudismul și felul de a se îmbrăca la mare), ceilalți, vechii mangalioți ori sindicaliștii, îmbrăcați oarecum de oraș. Și vântul bate proaspăt și bun și se revarsă pe masa de scris, ca
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pre sei române a fost enunțată în vara anului 1871, aproape simultan, de principalele periodice În timpul când funcționa Congresul, se ivește un incident care face senzație și agită presa. Ministrul de Externe Gheorghe Costa-Foru rostește în Senat câteva cuvinte care jicnesc pe ziariști. 188 bucureștii de altădată liberale: Românul, Telegraful, propunerea concretă venind însă din partea oficiosului „fracționiștilor“ ieșeni (fondat la 6/18 iunie 1871), Uniunea liberală, al cărui redactor era A.D. Holban; în numărul din 12/24 august 1871 bisăptămânalul ieșean
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]