1,000 matches
-
cînd au cunoscut, din plin, pogromuri și alte atacuri înjositoare. Dar, deși considerați fricoși, evreii au participat în războaiele României moderne (1878, 1913, 1916-1918), nemaivorbind de glorioasa și temuta armată evreiască din Israel. Numeroase surse vorbesc de evreul bun versus jidan rău. Acestea, stăruie autorul, nu sînt doar simple ticuri verbale; în spatele lor zac "secole de clișee mentale". Iar modelul bunului evreu este lămuritor edificat de expresia jignitoare: Dacă toți evreii ar fi ca tine!". Penultimul capitol comentînd "portretul mitic și
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
Italia, lui T. Maiorescu cu o scrisoare datată septembrie 1889 (nuvela a apărut, în Convorbiri literare din august 1889). "Ce ziceți de novela lui Caragiali? Eu o găsesc slabă, cu o invențiune absurdă și cu o totală lipsă de estetică. Jidanul, dintr-un ridicul hangiu ce e, devine o monstruozitate inaccesibilă formulei mele de ethică literară. Vizitiul, dintr-un vagabond foarte posibil ce e la început, se preface într-un caraghios sinistru, a cărui mînă ce se prăjește la o lumînare
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
chiar: poate că în Asia avem noi multe speranțe decât în Europa"...(p. 408). "Dușmanii" Rusiei sunt turcii care îi persecută pe slavii din S-V Balcanilor, francezii socialiști și catolici, englezii neinteresați de inițiativele politico-diplomatice rusești, cârtitorii polonezi și "jidanii" subminatori ai economiei și moralei rusești. Dostoievski este vehement, deseori sarcastic în polemică și adoptă pe alocuri un ton sentențios-profetic supărător și un patos excesiv. S-a remarcat totuși că multe din profețiile negative ale autorului Demonilor s-au adeverit
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
conotații antisemite și xenofobe. "Ajunsesem la concluzia că Carol II nu este numai un element rău, o nenorocire pentru țară, dar un hoț ordinar și un tîlhar... Se făcuse tovarăș de jaf cu cei mai mari jecmănitori ai avutului țării, jidanul Auschnit și grecul Malaxa". Totul, chiar totul, era analizat și judecat din această perspectivă nefastă. Ca factor de putere în opinia publică, Universul a fost în interbelic o tribună a reacționarismului xenofob, neavînd adversari decît în tabăra democrației autentice. Era
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
muncă de detectiv. Indiferent de riscuri, Andrei Oișteanu merge până la capătul ideii și, pentru a ajunge la o concluzie, formulează mai multe ipoteze. Așa procedează, de exemplu, atunci când încearcă să descifreze sensul vechii credințe românești " Când te întâlnești cu un jidan îți merge bine". Optează pentru una dintre ipoteze, cu precauție și capacitatea de a-și convinge cititorul. Măcar o precauție trebuie, totuși, să-și ia și acesta din urmă atunci când citește: de a nu uita că, din moment ce cartea prezintă stereotipurile
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
Brutalitatea limbajului creează impresia falsă că gândirea pe care o exprimă nu este banală și, lăsând la o parte câteva mari excepții, rămâne compatibilă cu un anumit conformism" (București,1994, p.10). Este și cazul acestui Manifest, unde sunt evocați " jidani, țigani și poponari", dar firul se pierde și rămân doar cei din urmă. Ordinea "celorlalți", care merg pe linia "dreaptă" este calificată drept o ordine fascistă. Știm bine cât de greu cade acest calificativ, ca și cel de legionar. Nu știu câți
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
Budapesta în anul 1992. Patru tineri în haine de piele au urcat într-un tramvai pe care l-au vandalizat umilindu-i pe călătorii (printre care se afla și autorul) incapabili să reacționeze și amenințând că " O să le facem tuturor jidanilor de petrecanie" (vezi p. 271). Ierusalimul secuiesc, de Géza Szávai, îmbină istoria cu experiențele personale ale autorului și cu mărturiile bătrânilor din satul său și din localitățile învecinate. Este o carte de suflet, în care zâmbetul nostalgic se îngemănează cu
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
împrejurările în care Mircea Albulescu trebuie să facă rost de bani, în anii '50, pentru cîte-un pui de chef studențesc, îl au pe Amza Pellea în rolul "victimei": "El, Amza, era, săracul, "băiatul" care pățea mereu cîte ceva. Iar eu - "Jidanul" care făcea rost de bani." Blaga, înconjurat de studenți, și Cercul literar de la Sibiu ies din tinerețea lui Ion Besoiu, traversată, fugar, și de umbra unui Maniu elegant, "arhivat", ca imagine, pentru un rol de mai tîrziu. Și marcată definitiv
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
care cumva să se spargă vreun geam al cîrciumii cînd el e acolo. Stelian i-a trimis și el vorbă - că se miră că un român de onoare, ofițer al Armatei conduse de generalul Antonescu, frecventează o cîrciumă laolaltă cu jidani ca Haikis și cu inamici ai Legiunii. Maiorul nu i-a răspuns prin interpuși. A doua zi la ora de plimbare pe strada principală, cînd s-a întîlnit cu Stelian, i-a spus de față cu martori că pentru javrele
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
fi avut loc la Cluj. O știre care putea avea un sâmbure de adevăr, dacă este să cităm un articol din ziarul clujean „Lumea și țara” din 10 martie 1935, cu titlul: „Înzestrarea noastră cu armament nu o pot face jidanii”. Auschnit („omul cu pistrui”) trebuia, în opinia publicației, înlocuit la U.D.R. cu un român. Sezonul balurilor Ziarele vremii anunțau și balurile din acea lună, desfășurate după trei luni în care se interziseseră astfel de evenimente, după atentatul din octombrie
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
noi pentru că, vă întrebați vreodată: merităm mai mult? Un popor care încă mai poate perora despre vagoanele pline cu aur cu care a plecat în ’47 Regele, care poate crede că Ponta și Antonescu îi aduc pe ruși sau că “jidanii” sunt la originea râului planetar, ce fel de discernământ poate avea când e vorba de cei care-l conduc? Sigur, speranța începe să dea semne de viață, Piața Universitii mai mișcă din când în când, rar, cănd cuțitul ne ajunge
"Eu, domnule Pleșu, cu berbecul m-am lămurit, aleg gâștele!" () [Corola-journal/Journalistic/43350_a_44675]
-
care au pregătit-o ei, au nevoie de bestii cum e Xhaferi. De mult timp pregătesc lovitura asta. „Trebuie să ne scoatem“, mormăia în fiecare dimineață Xhaferi. Mirko dădea din cap și fuma mentolate. O facem. Sunt numai tablourile unui jidan bătrân, Monsieur Gaspadin. Mirko nu vorbea aproape niciodată. Doar din când în când deschidea gura ca să râdă acru de Xhaferi. Numai el îndrăznea asta. îi spunea, dar fără să surâdă: — Măi Xhaferi, am să ți-o dau într-o zi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de el, i-a fost scârbă încă de la început, de când se băgase cu albanezii, ar vrea să-l vadă mort, cu ochiul bâhlit, fără nici o licărire, dar nu mai poate da înapoi. Azi e ziua. Trebuie să meargă acasă la jidan, la Gaspadin. Binefăcătorul lui. Ceilalți vor sta la ușă, iar el o să le deschidă pe dinăuntru. Pe drum, Nur Iulian se gândește la multe lucruri. Știe că evreii au o carte de magie uluitoare care se numește Sufăr Iuțirea. O
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
insistat asupra violenței și trivialității atacului, în registrul pamfletului (C. Stere e numit "un biet creștin, un băsărăbean, pripășit prin Iași ș...ț refugiat din Basarabia, azi salariat al jidănașilor de la Leterarul Eveniment", "acel nenorocit șce și-aț vîndut sufletul la jidani, recurgînd la falșuri numai pentru a apăra pe jidani și socialiști"), dar aproape că n-a pomenit motivul real: cel atacat, "sub pseudonimul C. Șărcăleanu înjură săptămînal pe dnii Vlahuță, dr. Ureche, Delavrancea", după ce, în anul precedent, în articolele din
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
C. Stere e numit "un biet creștin, un băsărăbean, pripășit prin Iași ș...ț refugiat din Basarabia, azi salariat al jidănașilor de la Leterarul Eveniment", "acel nenorocit șce și-aț vîndut sufletul la jidani, recurgînd la falșuri numai pentru a apăra pe jidani și socialiști"), dar aproape că n-a pomenit motivul real: cel atacat, "sub pseudonimul C. Șărcăleanu înjură săptămînal pe dnii Vlahuță, dr. Ureche, Delavrancea", după ce, în anul precedent, în articolele din "Evenimentul" și "Adevărul", "vedea ce tendinți greșite animă pe
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
opune, pare-se, legea. în fapt, se opune Piki Pogoneanu. Iar Vivi nu are nici curajul, nici interesul să treacă peste această opunere. Tot ce-mi oferă este un loc de Ťdiurnistť. Refuz, se înțelege. Eu rămîn pentru ei un jidan. Undeva, în umbră, e poate loc pentru mine. Dar a încerca să fac un pas spre locurile mai din față este o obrăznicie". Antisemitismul e înregistrat precum o umoare activă ori latentă, venită din străfunduri ancestrale, inepuizabilă. Amenințarea acesteia îi
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
înfipți în partid decît el, erau dați deoparte. În statul Legionar nu mai era nevoie de idealiști, ci de băieți care să pompeze fonduri la București, pentru a acoperi cheltuielile partidului nostru aflat la putere. Caraeni era de acord că jidanii trebuie puși cu botul pe labe, cum superb susținuse răposatul Nae Ionescu cînd îl făcuse de doi bani pe ovreiașul ăla de Sebastian, dar nu să-i jefuiești banditește. Și nici să le iei mijloacele de trai, fiindcă ăsta nu
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
de Stelian, cînd tu n-ai fost în stare nici să-ți păstrezi nenorocita aia de cîrciumă, la licitație. Caraeni știa că Generalul n-avea nimic împotriva acestor măsuri de românizare forțată și că nici el nu-i înghițea pe jidani, dar aflase că voia, ca șef al statului, ca treaba să meargă. Cu puterea mai degrabă simbolică pe care o mai avea, profesorul l-a chemat pe Stelian la el acasă. Cîrciumarul i-a transmis că era prea prins de
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
la Vaslui! Adio ș-un praz verdi! Nu mai mă fac eu mari ca nenea Ionel, niciodată! Hotărât lucru, dom’șoara Elizăbet este de la oraș și este foarte inteligentă, ea știe adevărul și nu minte! Chiar tăticuțul meu spunea că jidanii sunt cei mai deștepți oameni de pe pământ și că ei conduc lumea! Da, are dreptate! Băiete, gata cu fetele! Altfel, nu mai ajungi tu mare și voinic, așa cum este Ionel, nu mai poți juca voley, fotbal, nu mai poți călări
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-i planul lor... La sfârșitul săptămânii, au încărcat două sănii învârfonate cu saci și au plecat la târg, să predea cotele... În timp ce prubuluia grâul, Aizic magazionerul clătina din cap: „Da’ ce marfă-i asta? Aveți noroc că Aizic îi un jidan de treabă și că ne cunoaștem de când țineam dugheană... Că altfel... Noapte de noapte, lumina tremurătoare a farurilor mașinilor securității măturau omătul ulițelor satului... A doua zi, câte unul din săteni spunea șoptit: „Știi? L-o rădicat pe... ” „De ce?” „Cine
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
destule poșete și zorzoane care să-i placă, a-nceput să-l ia peste picior, să-l facă troacă de porci, că era sătulă de evrei, că îi era scîrbă de ei, că și în Paris nu dăduse decît peste jidani care cu vorbe dulci nu făcuseră altceva decît să atenteze la buzunarul ei. Ăsta a fost motivul, nu mai voia să audă de tine, mai ales că mai aveau o evreică în familie, și asta era mai mult decît suficient
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
părerea mea, bășina trebuie interpretată drept o reacție de transfer negativ din partea lui. — Păsuleț, ești minunat! „Păsuleț“, când e pisicuța și mâța mea blândă la așternut - iar când se luptă pe viață și pe moarte: — ’Re-ai al dracu’ de jidan împuțit! Vreau să mă mărit, să fiu om! Eu urma să fiu, vasăzică, pasul ei înainte... dar nu urma să fie și ea pasul meu? Ce altă făptură comparabilă cu Maimuța mai cunoscusem eu până atunci - sau o să mai cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la fel de bine ca mine? Numai că, așa cum stau pe spate, jetul îmi părăsește țeava la orizontală, zboară peste toată lungimea bustului și îmi aterizează cu un plescăit jilav, cleios, dogoritor, drept în ochi. Fir-ar mă-ta a dracu’ de jidan împuțit! țipă Bubbles. Mi-ai încleiat toată canapeaua! Și pereții! Și veioza! — Mi-a intrat în ochi! Și să nu mă mai faci tu pe mine jidan, băi, asta! Ești jidan, un jidan împuțit! Ai încleiat totul, măscăriciule, nenorocitule! Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
jilav, cleios, dogoritor, drept în ochi. Fir-ar mă-ta a dracu’ de jidan împuțit! țipă Bubbles. Mi-ai încleiat toată canapeaua! Și pereții! Și veioza! — Mi-a intrat în ochi! Și să nu mă mai faci tu pe mine jidan, băi, asta! Ești jidan, un jidan împuțit! Ai încleiat totul, măscăriciule, nenorocitule! Uite ce-ai făcut cu pernițele astea! Este exact cum m-au prevenit părinții mei - la prima neînțelegere, cât de mică, o șikse nu mai știe decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în ochi. Fir-ar mă-ta a dracu’ de jidan împuțit! țipă Bubbles. Mi-ai încleiat toată canapeaua! Și pereții! Și veioza! — Mi-a intrat în ochi! Și să nu mă mai faci tu pe mine jidan, băi, asta! Ești jidan, un jidan împuțit! Ai încleiat totul, măscăriciule, nenorocitule! Uite ce-ai făcut cu pernițele astea! Este exact cum m-au prevenit părinții mei - la prima neînțelegere, cât de mică, o șikse nu mai știe decât să te facă jidan jegos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]