534 matches
-
Biroului Politic Central, președinte al filialei Sălaj iar în 2015 membru fondator al Partidului Alianță Liberalilor și Democraților- ALDE , membru al Biroului Politic Central, președinte al filialei Sălaj. A publicat proza scurtă în revistele literare Conta ("Uniformele blestemate, Vin tractoarele, Jidov Szopony" etc.) și Caiete Silvane ("Parfum de Havana, Ultimul drum de primar" etc.) Este membru al Jockey Club Român.
Gheorghe-Mirel Taloș () [Corola-website/Science/310994_a_312323]
-
climă temperat continentală cu influențe Medieteraneene. În prezent nu există nici o activitate economică în Satul Godeni cu excepția unui mic butic în partea de N a așezării. Biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1854. Situl DJ-l-s-B-07896; Piscul cu Jidovi, așezare din epoca pietrei ce corespunde culturii Verbicioara, la 1.5 km NE de așezare într-o zonă împădurita. Situl DJ-I-s-B-07895; Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleașa, secolul ÎI - III Localitatea se află la o altitudine de 180 - 220 metri
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneș, Galați, Izvoru Ampoiului, Parau Gruiului, Pătrângeni, Pirita, Podu lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică și Vâltori. Zlatna este o depresiune aflată între 2 lanțuri muntoase - munții Metaliferi de origine vulcanică, cu vârful Jidov cu o înălțime de peste 900 m și de Munții Trăscău, munți formați prin încrețire din care se remarcă vârful Dâmbău cu o înălțime de 1.369 m. Pricipalul rău care trece prin Zlatna este Ampoiul care care are o lungime
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
scrisă de George Coșbuc și publicată pentru prima dată în 1893 în volumul "Balade și idile". În poezia „” George Coșbuc a versificat o legendă românească în care se spune că, într-o seară, în timp ce Isus se afla într-o casă, jidovii - vrând să-l prindă și să-l omoare - au înfipt o creangă verde de copac în fața casei, ca să o recunoască a doua zi. Însă dimineața era câte o creangă asemănătoare în dreptul fiecărei case și, din această cauză, jidovii nu au
Armingenii () [Corola-website/Science/335332_a_336661]
-
o casă, jidovii - vrând să-l prindă și să-l omoare - au înfipt o creangă verde de copac în fața casei, ca să o recunoască a doua zi. Însă dimineața era câte o creangă asemănătoare în dreptul fiecărei case și, din această cauză, jidovii nu au putut să-l găsească și să-l omoare. Pentru păstrarea acestei amintiri, în fiecare an în ajunul zilei de 1 mai (Arminden), toți creștinii își înfig în fața casei cât o ramură verde de copac. Coșbuc a inserat în
Armingenii () [Corola-website/Science/335332_a_336661]
-
unor grupuri alogene, în special sârbi, bulgari, greci, armeni, băjenari din diferite regiuni ale Imperiului Rus. În 1772, în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în Chișinău erau deja așezate 10 familii de armeni, 3 de „sârbi și jidovi”, 3 de țigani și una de greci. În 1774, în urma războiului ruso-turc din 1768-1774 și a înlesnirilor acordate de administrația rusă țaristă de ocupație pentru migranți și băjenari străini, la Chișinău sunt înregistrați în categoria celor 104 birnici (capi de
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
în urma războiului ruso-turc din 1768-1774 și a înlesnirilor acordate de administrația rusă țaristă de ocupație pentru migranți și băjenari străini, la Chișinău sunt înregistrați în categoria celor 104 birnici (capi de familie) 2 greci, 1 sârb, 25 armeni și 16 „jidovi”. În rândul celor 40 rufeturi (membri ai unei corporații de breslași) se găsea doar un grec; în categoria străinilor se mai aflau 6 țigani și un sârb, numărul familiilor de români moldoveni atingând cifra de 111. O dată cu includerea forțată în
Demografia Chișinăului () [Corola-website/Science/312561_a_313890]
-
Iacob cu îngerul) sau poate „Luptătorul lui Dumnezeu”. Există ipoteza că numele Israel însemna de fapt "El (Dumnezeul) este Stăpânitorul". Variantele etnonimice românești vechi ori regionale, devenite azi mai mult peiorative, bazate pe rădăcina slavizată jid- și sufixate cu -ov (jidov) și -an (jidan) provin din numele propriu ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) ( יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
provin din numele propriu ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) ( יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică). (Variantele din urmă „jidov” și mai ales „jidan” au ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română). Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
elinei. Denumirea „evreu” care a intrat în uz în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană („ebreo”), rusă („yevrey”), sârbă, bulgară și greacă („evréos”). În aceste limbi etnonimele provenite din numele ebraic Iehuda („giudeo”, „jid”, „jidov”, „ioudaios”) au căpătat o conotație peiorativă. În limba italiană și numele uzual al religiei iudaice este „ebraismo”, și nu „giudaismo”. Denumirea „israelian” desemnează pe cetățenii statului modern evreiesc Israel, în majoritatea lor evrei, dar și de alte naționalități minoritare - arabi
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
Pe Hristos omoară Cei ce-au ucis pe profeți. 10. Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii. 11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul. 12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.” 13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse și ciulini sunt. 14. Iosif și Nicodim Pe Domnul îngroapă, Cu toată cuviința. 15. Slavă Ție, Doamne, Cel ce dai viață Și-n iad, puternic, cobori. 16. Maica Preacurata Se jelea, Cuvinte
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
ce-au ucis pe profeți. 10. Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii. 11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul. 12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.” 13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse și ciulini sunt. 14. Iosif și Nicodim Pe Domnul îngroapă, Cu toată cuviința. 15. Slavă Ție, Doamne, Cel ce dai viață Și-n iad, puternic, cobori. 16. Maica Preacurata Se jelea, Cuvinte, Pe tine mort văzându
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
se poate dezminți faptul” că la evrei ar exista o sectă, cea a hasidimilor, „care obișnuiește să bea în taină sânge de creștini în scopuri rituale”. Pe ulițele orașului și au făcut apariția bande care strigau în limba rusă „Moarte jidovilor” și răspândeau manifeste în care era scris că, în cinstea sărbătorii de Paști, țarul Nicolae al II-lea în persoană, a dat mână liberă atacării evreilor. Pogromul a durat două zile: 6-8 aprilie dupa calendarul iulian, 19-21 aprilie după cel
Pogromul de la Chișinău (1903) () [Corola-website/Science/313524_a_314853]
-
aceea, scrie două povestiri fantastice: "Zastrozzi" și "St. Irvyne sau Cavalerul de Rozacruce". Revista "Fraser's Magazine" publică, în aceași perioadă, o altă producție literară a lui Shelley, un poem epic, scris în colaborare cu vărul său Thomas Medwin, intitulat "Jidovul rătăcitor" ("The Wondering Jew"). În 10 aprilie 1810, se înscrie la Universitatea din Oxford - unde învățase și tatăl său. Se împrietenește încă din primele zile, cu studentul Thomas Jefferson Hogg, unul dintre viitorii săi biografi. Legenda spune că a participat
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel. Din punct de vedere geomorfologic situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
readuce la viață pe Sf. Petru și îi încredințează cheile împărăției. Ulterior, Sf. Petru ascunde adevărul legat de Iuda, transformând numele său în trădătorul cunoscut din Biblie. Căutând ispășirea faptelor sale violente, Iuda devine, timp de o mie de ani, Jidovul Rătăcitor, înainte de a i se alătura din nou Hristosului în Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgând textul, Har Veris descoperă că este atras de imaginația acestuia, găsind-o mai intersantă decât majoritatea celorlalte erezii apărute din dorința de putere și bani. Sosit
Calea Crucii și a Dragonului () [Corola-website/Science/323236_a_324565]
-
o fată Luțica și foarte ră de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri unul ca să poată sătura. Au purces, au cutrierat toată Europa, au cercat toți berbanții, și ș-au găsit pe un jidov spaniol și l-au luat barbat, cu carele pe la 1844 venind aice, și numindu-l Marchiz de Bedmar, ș-au vândut toate moșiile și țiganii, și s-au dus înapoi la praznicu dracului”". În testamentul său din 13 martie 1859
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
România. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi (fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55-60%. Existența satului Sticlăria este mai veche
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Prezenta zăcămintelor aurifere este legată de localizarea să în apropierea lanțului eruptiv Fericeaua, Dealul Ungurului, Neagră, Runcu, Breaza, Jidovului, aparținând Munților Bihorului. Acest fapt se materializează prin existența numeroaselor mine, realizate de-a lungul timpului în vederea exploatării importantelor zăcăminte aurifere. Altitudinea medie la care este situată localitatea este de 300 m, iar cea maximă este de 1172 m (Vf.
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
îngăduiți a lua moșii în arendă cu toate că, după vechiul obiceiu al Moldovei, izraeliții nu aveau un asemenea drept, obicei consacrat de Domnul Moruz la 1804, apoi prin oficia Es. S. D. vice-prezidentului din septemvrie 1830 către Divanul judecătoresc pentru motivele că "jidovii, nesățioși întru câștig... se silesc a face locuitorilor feluri de strâmtori ce sânt foarte mari și zdruncinătoare pentru dînșii" reprodus în Manualul administrativ al Moldovei din 1855, vol. I, pag. 525 și având a servi ca normă de observat; iar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zelot se repetă în nenumărate articole ale jurnaliștilor evrei sub forma unor odioase persiflări contra creștinismului și germanismului. {EminescuOpX 403} La sfârșit d. Graetz mai relevează că evreii sunt poporul lui Dumnezeu și-și rezumă astfel planurile pentru viitor: "Recunoașterea jidovilor ca membrii egali îndreptățiți a cam pătruns până astăzi: recunoașterea jidovismului însă e supusă unor grele lupte. " Spre a face ideea aceasta și mai străvezie citează cu bucurie în scrisoarea sa deschisă acea modestă vorbă a lui Benjamin Disraelis că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trece drept aderent al clericalilor. Mie, din contra, mi s-a părut că e bine ca asupra mișcării de azi să se rostească fără încunjur un om pe care nu-l poți ignora cu citatele din Lessing "popă netolerant" sau "jidovul trebuie pus pe foc". {EminescuOpX 404} Să nu observăm poate acea schimbare plină de consecuențe care se operează înaintea ochilor noștri? E pozitiv că numai în Berlin trăiesc aproape tot atâți evrei câți sunt în Franța. După cele mai nouă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jumătatea poporului nostru s-ar lepăda de creștinism; nu-i nici îndoială că nația s-a desface, că s-ar risipi tot ce numim german. Lazarus nu observă deosebirea între religie și confesie; el își închipuiește că noțiunile: catolic, protestant, jidov sunt coordinate. Deosebiri confesionale înlăuntrul aceleiași religii poate suporta o nație - deși destul de greu, precum ne-o dovedește istoria suferințelor Germaniei. Deosebirea între catolici și protestanți, oricât de odioasă s-ar ivi la lumina zilei, rămâne totuși o ceartă în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ioan în care Isus îi consideră "fii ai lui Satan" dar și perspective mito-folclorice tot despre diabolizarea evreului, fără a ignora perspectiva politică, din spațiul căreia s-a răspîndit, agresiv, ideea antisemită a satanizării evreului. Nu e ocolită nici legenda jidovului rătăcitor, urmărită în imaginarul Europei Centrale și de Vest, în Transilvania, în Moldova și Țara Românească, acel Ahashverus mereu fără patrie. Cea din urmă secțiune a cărții e intitulată " De la deicid la infanticid ritual", urmărindu-se, atent și bogat bibliografic
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
conține următoarele scene: „Gheena cea împuțită”, „Tartaru” „Scrâșnirea dinților” și „Viermi neadormiți”. În registrul superior al peretelui sudic, se află imaginea lui Moise care conduce cetele de neamuri spre tronul de judecată al lui Iisus. Popoarele sunt identificabile prin inscripții: „jidovi”, „turci”, „nemți”, „tătari”, „frânci”. În pronaosul bisericii din Desești, pe peretele de vest, deasupra intrării - vizaviz de reprezentarea lui Iisus Judecător - este pictată Maica Domnului în chip de orantă. În partea stângă a aceluiași perete, deasupra imaginii Iadului, se află
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]