106 matches
-
când ești dator moștenitorilor lui Stroussberg două sute ș-atîtea zeci de milioane; dezvoltă industrie sau meșteșug când le-ai făcut și drum ca să înlesnești concurența străină; fă treabă când vezi că pe zi ce merge țara ici se șocățește, colo se jidovește, dincolo se grecifică, ba când vezi că însuși elementele politice determinante sunt pe zi ce merge mai cosmopolite, mai străine. Acuma bune rele or fi fost finanțele sub guvernul conservator, nu discutăm. Părerile noastre sunt demult cunoscute. Guvernul conservator a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cizer, raionul Zalău, trec la comună Ciucea, raionul Huedin. - Grupul de 5 case situat în fața stației CFR Apahida, comuna Dezmir, inclusă în teritoriul administrativ al orașului Cluj, trece la comună Apahida, inclusă în teritoriul administrativ al orașului Cluj. - Localitatea componentă Jidovită din orașul Năsăud, raionul Năsăud, se desființează. Regiunea Crișana - Comună Ursad trece din componența raionului Salonta în componență raionului Beiuș. - Se înființează comună Suncuius, raionul Alesd, formată din satele Balnaca și Balnaca Groși de la comună Bratca și din satul Suncuius
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
politic capabil să le reprezinte interesele și care, din diferite motive, nu erau pregătite de concurența puternică pe care o reprezenta elementul evreiesc prezent în Principate. "Polițaiul din Iași a fost și este jidov, pinarii și măcelarii din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prezent în Principate. "Polițaiul din Iași a fost și este jidov, pinarii și măcelarii din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de arbitraritatea judecătorilor pământeni, căci, dacă nu-i place judecata lor, apelează la protecția străinilor numindu-se târtan."611 Faptul că exista la mijlocul anului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politic capabil să le reprezinte interesele și care, din diferite motive, nu erau pregătite de concurența puternică pe care o reprezenta elementul evreiesc prezent în Principate. "Polițaiul din Iași a fost și este jidov, pinarii și măcelarii din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
prezent în Principate. "Polițaiul din Iași a fost și este jidov, pinarii și măcelarii din Iași sunt jidovi, în 30 de ani au putut să ne ia comerțul, să ne umple orașele și să devină burghezia noastră. Nu se află jidovi cerșetori, acest rol l-au rezervat se vede numai popoarelor în care trăiesc, jidanul e scutit de arbitraritatea judecătorilor pământeni, căci, dacă nu-i place judecata lor, apelează la protecția străinilor numindu-se târtan."611 Faptul că exista la mijlocul anului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
2. Androneasa, babă 3. Marie, babă 4. Vârvara, săracă 5. Dochița Brăhoaiei Rufeturi (preoți și dascăli) 1. Preotul Mihălache 2. Preotul Ștefan 3. Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de furătură! Și îmi mai dă Ionică Minciunică prilejul să fac o altă constatate senzațională: cea mai mare parte a celor care astăzi își spun mozaici sau evrei, sînt nesemiți nu-miți în scrierile secolelor Xl-XlX din Rusia și Europa centrală, jidovi iar în alte texte din aceeași perioadă apar cu numele de cazari. Facerea ne spune la ,,10,2 Fii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal; Meșec și Tiras. 10,3 Fii lui Gomer: Așchenaz, Rifat și Togarma
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
umeri (...), avea un piept crescut și pietros, de nu puteai să-ți iei ochii de pe el, și fața îi era blândă și dulce, ca de zeiță, cu buzele cărnoase, însângerate, și ochii negri, arzători, de te făceau să tremuri"427. Jidovii sau uriașii de unde își revendică descendența, sunt primii oameni creați de Dumnezeu și căror seminție a pierit la potop, anormalitatea Oanei fiind "semnul unei biologii sacre" 428. Episodul împreunării cu taurul are rădăcini și în credințele populare autohtone legate de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Cărucioara Sâliei,/ Coș mare de jidăvoaică;/ Căpățâna de la roată/ Sînt dește de jidăvoaică...”. Impresia sporită „de sinistru și de funebru” se încarcă și de sugestia atemporalității acestei apariții terifiante, știut fiind că pământul a fost mai întâi locuit de uriași („jidovi”). Este Sâla vinovată de dispariția lor, sau pur și simplu și ei au încercat să o răpună pentru a echilibra Lumea și au pierdut? Și mai important este că fetișurile din care e făcută căruța aparțin unei ,jidăvoaice”, ceea ce augmentează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
locuitori în 1831 (vezi Anexe, grafice, fig. 5). Condica Visteriei Moldovei din anul 1816 consemnează date semnificative, referitoare însă numai la contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei, 84 de oameni); - jidovi hrisovoliți (125 lei); - oameni fără bir (295 oameni); - slujitori (454 oameni); - postelnicei și alții cu cărți de iertare și de neamuri (62 oameni); - târguri: 2, 5 ocoale, 84 de sate. Totodată, statistica atestă că numărul birnicilor din târgul Huși („liudi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Însă, Înainte de ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și le-a umplut tot capul de râie. Și de atunci jidovii Își tund și rad capul, pe unde i-a ajuns stropeala, și numai pe de Înainte, pe unde nu i-a ajuns zeama din pricina urechilor, lasă părul să crească și poartă așa-numiții perciuni” <endnote id="(113, II, pp. 131-132
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai În iconografia creștină, ci și În teatru (fie el popular sau cult, românesc sau evreiesc), atunci când actorul trebuia să Întruchipeze un evreu. În cadrul ritualurilor mascate dintre Crăciun și Anul Nou - În alaiul „Caprei”, de exemplu -, câțiva țărani „se fac jidovi” <endnote id="(32, pp. 319 și 330)"/> sau „se Îmbracă jidani” <endnote id="(200, p. 110)"/>. Francisc Nistor a publicat una dintre puținele imagini ale unei astfel de „măști de evreu” din Maramureș. Toate elementele de recunoaștere despre care am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau „jidovească”), despre care amintește (din păcate, fără să dea amănunte) Artur Gorovei În studiul său din 1931 privind Descântecele românilor <endnote id="(150, p. 98)"/>. Este, de asemenea, posibil ca „boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau baia rituală pe care o practica evreul, obișnuința lui de a consulta doctorul și chiar lipsa printre evrei a militarilor, considerați principalii transmițători ai bolilor venerice. „Cât pentru boalele veneriene - scria un jurnalist român la 1885 -, sunt foarte puțini [jidovi] bănuiți, că mai n-au militari ca să le poarte pe la case și să le ducă cu cinste și mărire până În creierii munților” <endnote id="(735)"/>. Un descântec de deochi asemănător cu cel de mai sus a fost cules În 1890
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu tenul roșcat, cu ochii oblici, cu figura lată și plată”, care ar fi năvălit În România „din Polonia și Rusia” <endnote id="(244, p. 24)"/>. Este imaginea clasică a mediilor antisemite românești. Bătându-și joc de scriitorii evrei sau „jidoviți”, cu „rasa lor” și „taraba lor”, Vintilă Horia Îi numește „criticaștrii pistruiați” (Sfarmă Piatră, nr. 48, 22 octombrie 1936). Într-o altă revistă legionară, Elena Wolf-Lupescu (poreclită „Roșcovana”), metresa regelui Carol al II-lea, era percepută „cu părul roșu «ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70, p. 177"/>). În Moldova, usturoiului i se spune „ai jidovesc” <endnote id="(559)"/>, iar expresia românească „Pute a usturoi” e folosită ironic de către antisemiți pentru a indica prezența În apropiere a unui evreu <endnote id="(3, p. 23)"/>. Să fie oare adevărat că În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul”, să aibă „sudori mari de sânge” și „buboaie mari În cap, care se sparg”, astfel că sângele „se scurge pre păr și pre barbă” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mircea Eliade se arăta Îngrijorat că „neamul românesc”, fiind „cotropit de evrei”, va pieri „Îmbătat de vorbe și alcool” <endnote id="(675, p. 64)"/>. Pentru Corneliu Zelea Codreanu, publi cistul român Petre Pandrea, care În anii ’30 scria la ziarul „jidovit” Adevărul, era un „șabăs-goim” angajat la „taraba Sărindarului” <endnote id="(771, p. 187)"/>. De altfel, de la sfârșitul anilor ’30, nu numai cârciumile (și alte unități comerciale) evreiești au fost „românizate”. Prin acțiunea de „românizare a sufletelor”, evreii au fost excluși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aur a tăiat din bietu galbenu ăsta ; ar trebui stăpânirea să spânzure pe astfel de calpuzani” ; sau : „afurisitu de jidov, Îi ia auru [de pe monedă] cu apă tare” <endnote id="(824, p. 403)"/>. Și În proza lui Vasile Alecsandri „zarafii jidovi” pileau „zimții [galbenilor] cu un instrument ce-i zice chilă [= pilă]” (Istoria unui galbân, 1844 ; <endnote id="cf. 444, pp. 19-20"/>). Alecsandri a fost necruțător la adresa „jidovilor cămătari” : „[Ei] au misia de a calici pe boieri, de a corumpe țăranii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David jidovul Cavitul, Iuda Musaban, Tabia jidovul, „Mentes i Avram, ovreii”, Banc - „neguțător frânc”, Hagi Dovleg, David Cavason ovreiul, Medim, Menahim Psimon ovreiul, Antonie Paspatu, Simon Cucul, Avram Iacov, Isaac și Abraam Haruha, Aron, Abraam Iacul <endnote id="(822, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți” capătă identitate etnică : „Omul de treabă - spune unui țăran bețiv preotul Belciug, din romanul Ion (1920) de Liviu Rebreanu - nu se ține toată ziulica numai să Îmbogățească pe [cârciumarii] jidovi și să-și otrăvească trupul cu hâlbăriile lor drăcești” <endnote id="(737, p. 30)"/>. Vorbind despre satul românesc, Daniel Barbu fixează la veacul al XVIII-lea epoca În care „biserica Începe să sufere concurența cârciumii, ce se ridică În fața ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cârciumii ; mai degrabă invers. Din timp În timp, evreilor le era „interzis dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845 etc.) <endnote id="(536, p. 129)"/>. „Jidovii să nu fie slobozi a ținea orânzi de băuturi prin sate. Orânzile de băutură prin sate să se ție de creștini”, prevedea o lege votată În 1842 de Obșteasca Adunare a Moldovei <endnote id="(778, p. 338)"/>. După restricțiile introduse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]