84 matches
-
Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu insecte, râme, moluște (melci, limacși) , broaște, reptile (șopârle, șerpi), uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan, Mindanao și Filipine. le au
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
a fost construită o rețea de drumuri sporind nivelul de viață al locuitorilor. În prezent se ocupă de exploatarea și comercializarea lemnelor pentru foc și destinații industriale, patru societăți comerciale cu 19 angajați. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir fiind suficiente, creșterea animalelor - oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi, căi, a fost nu doar o ocupație lesnicioasa ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de Producție
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
și fructe de pădure, sau roade scoarța puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații. În scorburi, pe sub pietre sau în camere săpate în pământ și apoi acoperite, își face rezerve de semințe și fructe: de jir, ghindă, alune, semințe de conifere. În România reproducerea are loc din aprilie până în septembrie, femelele fătând de 3-4 ori pe an. Maxima activității de reproducerea este în lunile mai și iulie. În unii ani însă, pot naște și în lunile
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
dealurilor cu puțin soare. Exploatarea sistematică a pădurilor a început în jurul anului 1950 de către societatea româno-sovietică în condiții dificile, cu forță de muncă redusă și sezonieră, cu mijloace de muncă precare, până în 1955. Locuri de pășunat și păduri bogate în jir (fructul fagului) fiind suficiente, creșterea animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a fost nu doar o ocupație lesnicioasă ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, tpzuri, cum le spuneau oamenii, forme
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de tulpină subțire la plantele erbacee și ramură tânără de 1-2 ani la plantele lemnoase), muguri și uneori scoarță de copac, frunze verzi rămase sub zăpadă, diferite frunze și ierburi uscate, precum și plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda și jirul constituie hrana de bază. Acceptă și reacționează bine la hrana administrată complementar de om: fân, frunzare (frunze uscate servind ca așternut sau nutreț pentru vite), suculente (nutrețuri provenite din plante cu tuberculi și din rădăcinoase) și concentrate. Lupul este dușmanul
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
untdelemn, dar și pentru hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți). Principalii constituenți cunoscuți (ai miezului):- apa 4,74; - proteină brută 14,34; - materii grase 23,08; - materii extractive neazotate 32,27; - fibre 21,99; - substanțe uscate 3,58.Jirul are un ulei foarte fin (conținand oleina, putină, stearină și palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci. Invelișul miezului conține fagină, substanță moderat toxică. Jirul este foarte hrănitor. Se mănăncă prăjit, ca maroanele (castanele).
Jir () [Corola-website/Science/314988_a_316317]
-
materii extractive neazotate 32,27; - fibre 21,99; - substanțe uscate 3,58.Jirul are un ulei foarte fin (conținand oleina, putină, stearină și palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci. Invelișul miezului conține fagină, substanță moderat toxică. Jirul este foarte hrănitor. Se mănăncă prăjit, ca maroanele (castanele).
Jir () [Corola-website/Science/314988_a_316317]
-
post (sarmale de post și altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nucă e folosit în unele tratamente populare, mai ales din pricina untdelemnului pe care îl conține. Acest untdelemn era folosit în vechime de români, alături de untdelemnul de fag sau jir, atunci când nu se putea folosi untdelemnul de măsline. Cojile de nucă, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confecționarea de mici jucării pentru copii - în special bărcuțe, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier și ornamente rustice. În trecut erau
Nuc () [Corola-website/Science/302564_a_303893]
-
pe care avem dreptul s-o declarăm prefăcută”. Aliajul dintre arhaic și modern, colorând și lexicul, conferă textelor un caracter mozaical. Termeni regionali („jăchilă”, „brusnat”, „chisnovat” etc.) stau alături de neologisme, în asocieri neobișnuite („fripturi anahoretice”, „covrig fosil”, „miros heteroclit”, „apologia jirului” etc.). Procedeelor vechilor poetici - fraza amplă, comparația hiperbolică, epitetele plasticizante, digresiunea - li se insuflă o nouă energie. Umorul are alte trăsături decât cel al lui Creangă, cu care H. a fost comparat. Homerismul delirant al lui Hogaș nu e de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea, elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 octombrie 1951, au fost plecați în localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră, Matei C-tin, urmează în mod regulat cursurile de alfabetizare de pe lângă Dir. Atel. C.F.R. Nicolina. În cinstea zilei de 7 noiembrie, cea de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
curățit terenul din jurul școlii și s-au făcut diferite reparații la clădirea școlii. De asemenea elevii însoțiți de prof. maistru, tov. Enache Neculai, împreună cu pedagogii, în ziua de 1 Octombrie 1951 au fost plecați în Localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră Matei C-tin, urmează în mod regulat cursurile de alfabetizare de pe lângă Dir. Atel. C.F.R. Nicolina. În cinstea zilei de 7 Noiembrie, cea de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era Mălai Vodă. Alături de mei, care constituia de fapt baza alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag, ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă de hidrocarbonate În alimentația populației spațiului românesc erau meiul și mai puțin grâul, secara și orzul, la care se asociau legumele și fructele. Revirimentul alimentației după 1700 Cultivarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
moșia Mănăstirii Răchitoasa, a purtat numele de Cioara. Casele din zonă au ars pe rând de 22 iunie, iar oamenii s-au retras în partea de jos a dealului acoperit de fagi și stejari unde mulți mistreți, căutând ghinda și jirul, afânau cu râtul solul, încât zona a luat denumirea de Valea Râtei. Micuța așezare este populată de oameni bătrâni înzestrați cu mare credință, ce nu vor să se despartă cu nici un chip de pământul în care s-au născut. Alții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luau măsuri privind exploatarea lemnului. Primele încercări de reglementare a folosirii pădurilor sunt datate din timpul domnitorului Alexandru Moruzi, în anul 1792, prin stabilirea vârstei naționale de tăiere și propuneri de a se face împăduriri artificiale, semănându-se ghindă și jir pe moșiile lipsite de arbori. Defrișările s-au intensificat după anul 1829, când a luat un mare avânt cultura cerealelor pentru export, pentru ca, mai apoi, în anul 1844, să se reglementeze tăierile, urmând numirea unor funcționari cu treburi silvice. La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
creșteau singure în runcurile, șesurile și pădurile din jurul satului, locuitorii asigurându-le hrana, la un număr limitat, numai în sezonul rece. Așa cum se proceda și în alte locuri, hrana porcilor era asigurată prin strângerea unor mari cantități de ghindă și jir, în absența produselor obținute din cultivarea pământului. Unele sate aveau obligația de a strânge fructul stejarului și fagului, care constituia o dare grea, numită jold <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 276-281. footnote>, menționată în documente, dar nu și pentru vămeni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
muncă: cu brațele pentru cei fără vite mari, cu carul cu boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la cetăți ca salahori, la mori, la cositul fânului, lucrul la jold (obligația de a merge la adunat ghindă și jir pentru hrana porcilor) ; c. Slujbe în folosul domniei sau mănăstirii: straja la mănăstire, la trecători, la cetăți, la mori, urmărirea răufăcătorilor (se făcea până la hotarul satului), primirea și găzduirea oaspeților (pentru satele așezate pe drumurile comerciale, așa cum era cazul locuitorilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
i s.n. "bastonaș, vărguță"): med. ro. bacil, s.m. (cf. fr. bacille, s.m.); bacteri(o)-, bacter "bacterie" (cf. gr. βακτηρία,-ας s.f. "bastonaș, bastonul-semn al judecătorului"): med. ro. bacterie (cf. bactérie s.f.); balani-, balan "ghindă" (cf. gr. βάλανος,- ου s.f. "ghindă, jir; curmală); balist(o)-, -balisto- ,,mișcare, azvârlire (cf. lat. ballista,-ae s.f. ,,mașină de azvârlit pietre"; cf. gr. βάλλω,- ειν vb. "a arunca"): med. ro. balistofobie s.f. (cf. fr. ballistophobie, s.f.; en. ballistophobia); batmo- "excitabilitate" (cf. gr. βαθμός,- οϋ s.m. "prag
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei. De cum dădea porumbul În lapte și până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și aceste animale trebuiau să trăiască cu ceva. La colibă, În fața unui foc care era Întreținut toată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a costat instituția tutoveană suma de 5.780 de lei, nestabilizați. i. Răspunsul autorităților comuniste la criza hranei animalelor? „Începeți propaganda!” Așa cum și pentru hrana oamenilor incompetentele și depășitele autorități „de la centru” sfătuiau organele locale să obțină ulei comestibil din jir, semințe de tomate sau din alte surse (unele extrem de nocive!), s-au găsit capete „luminate” și la Ministerul Agriculturii și Domeniilor ce îndemnau țăranii să culeagă și să distribuie animalelor frunze de copaci sau stuf verde ori chiar uscat sub
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
În jos, fără a se da peste cap, grație degetelor lungi cu gheare ascuțite. E și inteligent, iar asta puteți s’o luați tot ca pe un atribut al negentropiei: Anume, atunci când se mai dedulcește la fructe tari, precum nucile, jirul ori alunele, le forțează să intre În vreo crăpătură a scoarței, care-i slujește de menghină, dar Înlocuind dalta cu ciocul. Și, imitând rândunica, dar numai atât cât trebuie, zidește cu glod vreo scorbură, lăsând un loc de „ușă“ la fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor, interpret și dirijor, erau variate, mergând de la contrabas, la percuție, până la solo interpretat la vioară pe o singură coardă. Peste zumzăitul odihnitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu colții sărăciei răsărind dintre văioagele cu salcâmi (leagănul albinelor și legendelor), dintre pădurile Necorița sau Daja, faimoase prin teii (ce frânghii durabile ...!) seculari, prin stejarii ori fagii care hrăneau turme de porci. Dacă n-aș fi păzit porcii la jir sau ghindă, n-aș ști ... Păstrează, locul acesta, „aroma” unui trecut răzeșesc, pentru că, sigur, n-a fost vreodată moșie boierească deși, se spune că boierul Giurgioneanu a construit primul bordei, să se ferească (în păduri, în gura văii) de nahlapi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
În ce prepară mama ciorba? Unde se macină boabele de porumb? Când este întuneric? Cum este perna? Cine cântă „Oac!Oac!”? În care anotimp cade brumă? Pe unde intrăm în curte? 115. Citiți cuvintele, apoi despărțiți-le în silabe: jar, jir, etaj, ruj, bandaj, viraj, joi, prilej, modelaj, birjă, birjar, lenjerie, mijloc, plajă, stejar, baraj, cârjă, pijama, marcaj, bujor, păianjen, cojocar, curaj, bijuterie, înconjurat, rotunjit. 116. Scrieți după dictare textul: Biju Ursului din parc îi spunem Biju. Nouă ne place să
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]