86 matches
-
luau măsuri privind exploatarea lemnului. Primele încercări de reglementare a folosirii pădurilor sunt datate din timpul domnitorului Alexandru Moruzi, în anul 1792, prin stabilirea vârstei naționale de tăiere și propuneri de a se face împăduriri artificiale, semănându-se ghindă și jir pe moșiile lipsite de arbori. Defrișările s-au intensificat după anul 1829, când a luat un mare avânt cultura cerealelor pentru export, pentru ca, mai apoi, în anul 1844, să se reglementeze tăierile, urmând numirea unor funcționari cu treburi silvice. La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de 3 ori pe zi, după mesele principale. Ceai de arnică, fenicul, mentă, lumânărică, mac de câmp, mușchi de piatră, nalbă mare, pătlagină, plămânărică, podbal și sulfină, cu care se pot face și gargare. Cataplasme În jurul gâtului cu ulei de jir și legături cu fierturi de semințe și frunze de tărtăcuță, de nalbă fiartă În lapte dulce, cu rădăcină de curcubețică, fiartă și pisată, amestecată cu făină de porumb; cu mațe de dovleac prăjite În untură de porc, cu cartofi prăjiți
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Siva-Vasilcuța. Grăi bunul Dumnezeu: / Sivo-leo, / Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de forurile superioare bucureștene, în care se recomandau tot soiul de paliative pentru a învinge foametea și dispariția animalelor din curțile oamenilor, tot datorită acestui flagel. Printre altele, Ministerul Agriculturii recomanda țăranilor fabricarea uleiului de gătit din sâmburi de tomate, jir sau...sâmburi de struguri. Pentru hrana animalelor, aceeași „specialiști” recomandau frunzele arborilor, ce erau mai mult sau mai puțin comestibile. Durându-l capul tot de politica (viitor falimentară) a „organizației” sale, Bighiu mai scria „...Comisia nu a dus nici o activitate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a costat instituția tutoveană suma de 5.780 de lei, nestabilizați. i. Răspunsul autorităților comuniste la criza hranei animalelor? „Începeți propaganda!” Așa cum și pentru hrana oamenilor incompetentele și depășitele autorități „de la centru” sfătuiau organele locale să obțină ulei comestibil din jir, semințe de tomate sau din alte surse (unele extrem de nocive!), s-au găsit capete „luminate” și la Ministerul Agriculturii și Domeniilor ce îndemnau țăranii să culeagă și să distribuie animalelor frunze de copaci sau stuf verde ori chiar uscat sub
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei. De cum dădea porumbul În lapte și până la coacere trebuia păzit de stricăciunile unor răufăcători. Este adevărat că și aceste animale trebuiau să trăiască cu ceva. La colibă, În fața unui foc care era Întreținut toată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu colții sărăciei răsărind dintre văioagele cu salcâmi (leagănul albinelor și legendelor), dintre pădurile Necorița sau Daja, faimoase prin teii (ce frânghii durabile ...!) seculari, prin stejarii ori fagii care hrăneau turme de porci. Dacă n-aș fi păzit porcii la jir sau ghindă, n-aș ști ... Păstrează, locul acesta, „aroma” unui trecut răzeșesc, pentru că, sigur, n-a fost vreodată moșie boierească deși, se spune că boierul Giurgioneanu a construit primul bordei, să se ferească (în păduri, în gura văii) de nahlapi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
medie, telefon nr. 0743.133.345”. De ce? În 1946, mama ne-a testat stomacurile cu borș cu știr, sfeclă furajeră, miez verde de strujan de porumb și boabe de mazăre, linte, bob, fasole, grâu, neghină, ovăs, orz, cânepă, cartofi și jir. Măturam aceste bunătăți din vagoanele de marfă din care fuseseră descărcate cantități de sute de tone și le aduceam acasă. Mama nu se mai obosea să le sorteze, ci punea în borș câte un pumn-două din ele și, vorba ei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
noastre mentale, inclusiv gândirea rațională, intuiția, spiritul, atenția, voința și orgoliul. Gândirea tradițională chineză distinge patru aspecte majore ale spiritului: hun, sufletul uman, asociat cu yang și Cerul; bo, sufletul animal, asociat cu yin și Pământul; yi, gândirea și conștiința; jir, intenția și puterea voinței. Spre deosebire de dualismul occidental, care sanctifică spiritul ca fiind o entitate independentă, superioară și transcendentă corpului, taoismul consideră spiritul a fi floarea trinității taoiste, în timp ce esența (corpul) reprezintă rădăcinile, iar energia (qi) reprezintă tulpina care le unește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
secolelor și absența revigorantă a nevrozelor și a patologiei sexuale care a invadat lumea occidentală de la începutul erei creștine. Cele Cinci Virtuți Cele cinci virtuți cardinale ale filozofiei chineze sunt Bunăvoința (ren), Dreptatea (yi), Politețea (lee), Sinceritatea (hsin) și Înțelepciunea (jir). Atunci când pasiunile animalice pure ale atracției sexuale sunt temperate cu ajutorul acestor virtuți umane, relațiile sexuale dintre bărbat și femeie devin civilizate, echilibrate și armonioase. Bunăvoința în relațiile sexuale, de exemplu, înseamnă abordarea actului sexual cu un spirit de bunătate, generozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
lăptos”, sl. mleko „lapte”, lakatĭ „a fi însetat, a râvni” rom. lacom. Este apoi de remarcat alternanța l/r: fr. blé - rom. grâu; rom. alună - sl. oreh, alb. arrë „nucă”; rs. zlaki „cereale”, sl. zernó „grăunte”, engl. corn „cereale”, rom. jir; sl. glodati „a roade” - rom. a grojdi „a roade, a ronțăi”, ogrinji „resturi de nutreț, cotoare”. Aici se înscrie și grijă, pentru ideea de roadere în interior, de preocupare. Cf. sl. grâzti „a ronțăi”, let. graûzt „ib.”, arm. krcem „ib.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
scăpătatul soarelui, Anton și bătrânul Toma, urmați de Suru, ajunseseră prin dreptul Schitului din deal. Înaintau în inima codrului, pe poteci neumblate de om, călcate doar de sălbăticiuni și jivine. Pământul mirosea a iarbă crudă, a mintă sălbatică și a jir, prin dreptul fagilor. - Trebuie să-l ducim cât mai departe, Antoane... să nu se mai întoarcă, murmura bătrânul, cu fereală, de teamă parcă, să nu-l audă lupul, dar fără convingere, știind că „dacă-i vini să se‟ntoarcă... poți
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vânticel cald... acolo sus era lumină și zarvă, pentru că acolo cânta mierla neagră ca tăciunele, uguiau turturica și porumbelul sălbatec, și ciocăneau ghionoaiele. Jos, pe pământ, prin frunzarul uscat, foșnăiau porcii mistreți. Râmau și răscoleau nepăsători pământul și, când găseau jir ori bureți tineri, grohăiau. În depărtare, în inima codrului, se aude un urlet de fiară... „Oare-i lup..?!“ îi șopti rar un gând, fetei. O creangă se frânse, sub copita murgului, cu zgomot surd... și din nou se așternu liniștea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tânguia bătrânul. Puterea nu vine de la mine, trebuie să mergi să vorbești cu sora mea, Crăiasa Pădurii. Ea va putea să -ți desfacă legământul, spuse Uriașul și plecă spre marginea codrului, unde zărise o turmă de mistreți, care căutau, grohăind, jirul stejarilor proaspăt înroșiți. Bătrânul se îndreptă spre miazăzi, merse cale de două zile și două nopți și ajunse într-o poiană, unde lumina soarelui se prăvălea ca o cascadă deasupra pietrelor nemuritoare. Era o lumină care l învăluia, ca o
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era Mălai Vodă. Alături de mei, care constituia de fapt baza alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag, ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă de hidrocarbonate În alimentația populației spațiului românesc erau meiul și mai puțin grâul, secara și orzul, la care se asociau legumele și fructele. Revirimentul alimentației după 1700 Cultivarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creșteau singure în runcurile, șesurile și pădurile din jurul satului, locuitorii asigurându-le hrana, la un număr limitat, numai în sezonul rece. Așa cum se proceda și în alte locuri, hrana porcilor era asigurată prin strângerea unor mari cantități de ghindă și jir, în absența produselor obținute din cultivarea pământului. Unele sate aveau obligația de a strânge fructul stejarului și fagului, care constituia o dare grea, numită jold <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 276-281. footnote>, menționată în documente, dar nu și pentru vămeni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
muncă: cu brațele pentru cei fără vite mari, cu carul cu boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la cetăți ca salahori, la mori, la cositul fânului, lucrul la jold (obligația de a merge la adunat ghindă și jir pentru hrana porcilor) ; c. Slujbe în folosul domniei sau mănăstirii: straja la mănăstire, la trecători, la cetăți, la mori, urmărirea răufăcătorilor (se făcea până la hotarul satului), primirea și găzduirea oaspeților (pentru satele așezate pe drumurile comerciale, așa cum era cazul locuitorilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
În ce prepară mama ciorba? Unde se macină boabele de porumb? Când este întuneric? Cum este perna? Cine cântă „Oac!Oac!”? În care anotimp cade brumă? Pe unde intrăm în curte? 115. Citiți cuvintele, apoi despărțiți-le în silabe: jar, jir, etaj, ruj, bandaj, viraj, joi, prilej, modelaj, birjă, birjar, lenjerie, mijloc, plajă, stejar, baraj, cârjă, pijama, marcaj, bujor, păianjen, cojocar, curaj, bijuterie, înconjurat, rotunjit. 116. Scrieți după dictare textul: Biju Ursului din parc îi spunem Biju. Nouă ne place să
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
În jos, fără a se da peste cap, grație degetelor lungi cu gheare ascuțite. E și inteligent, iar asta puteți s’o luați tot ca pe un atribut al negentropiei: Anume, atunci când se mai dedulcește la fructe tari, precum nucile, jirul ori alunele, le forțează să intre În vreo crăpătură a scoarței, care-i slujește de menghină, dar Înlocuind dalta cu ciocul. Și, imitând rândunica, dar numai atât cât trebuie, zidește cu glod vreo scorbură, lăsând un loc de „ușă“ la fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru castelul domnesc, muguri de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fabrici sau industrii se vor desființa în baza unei ordonanțe a judecătorului de ocol, iar contravenienții vor fi condamnați și la despăgubiri. Articolul 67 Este oprit a scutură, a strânge sau a ridica spre a-și însuși, fără drept, ghinda, jirul, ranza sau alte fructe, semințe sau producțiuni ale pădurilor, ori ale terenurilor din perimetrul pădurilor. Contravenienții se vor pedepsi cu amendă prevăzută la art. 65 și la despăgubiri. Articolul 68 Acel care va găsi în pădure, sau in marginea ei
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
și aromatice din floră spontană, precum și a tuturor celorlalte produse ale pădurii. Articolul 22 Ministerul Silviculturii este obligat să organizeze extracția primară de esențe și uleiuri eterice din cetina și floră de munte, de uleiuri și celelalte substanțe utile din jir, ghinda, conuri de conifere și alte semințe forestiere, în vederea valorificării prin industrializare de către Ministerul Industriei Chimice și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, după caz. E. Cu privire la gospodărirea pășunilor și fînețelor din zonele montane și perimetrul forestier din celelalte zone Articolul
DECRET nr. 320 din 13 septembrie 1982 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127833_a_129162]
-
folie subțire din material plastic închisă ermetic și prezentate într-un ambalaj cu două porții de dulceața de afine. 0604.99 1. Coronița, cu un diametru de aproximativ 20 cm realizată în principal din materiale vegetale (de exemplu cuișoare, scorțișoară, jir, conuri de pin și de zad aurite sau nu, frunze uscate) asociate cu elemente artificiale minore (de exemplu flori artificiale din materiale textile, imitații de petale din sârmă); toate aceste elemente sunt legate cu sârmă, ale cărei extremități sunt răsucite
DECIZIE nr. 2.008 din 18 decembrie 2001 privind punerea în aplicare a prevederilor Culegerii de avize de clasificare emise de Comitetul Sistemului armonizat din cadrul Organizaţiei Mondiale a Vamilor, actualizată prin aducerile la zi nr. 1-29. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139121_a_140450]
-
pădurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerării naturale a pădurii, de craci sau resturi de exploatare; m) culegerea sau recoltarea, fără drept, din păduri sau alte terenuri din fondul forestier, de rășina, frunzare, muguri, cetina, fructe, plante medicinale, ghinda, jir sau alte semințe forestiere, iarbă, fan, lucerna sau alte asemenea produse; ... n) efectuarea de săpături în păduri sau pe alte terenuri din fondul forestier, pentru a se scoate piatră, pietriș, nisip, pămînt, brazde de iarbă sau altele asemenea, ori aducerea
HOT��RÂRE nr. 2.499 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134761_a_136090]