68 matches
-
1 pct. 204 din Ordonanța de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza ca custode al fructelor pe un pândar (jitar) de câmpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cimpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211484_a_212813]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cîmpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158803_a_160132]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cîmpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168956_a_170285]
-
2, ap. 31. (2.881/2004) 91. Izman Elena, fiica lui Bondarenco Victor și Elena, născută la data de 17 iunie 1981 în localitatea Molovata, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Dubăsari, satul Molovata. (400/2004) 92. Jitari Constantin, fiul lui Constantin și Zinaida, născut la data de 20 iulie 1983 în localitatea Glinjeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Armenească nr. 40, ap. 57. (4.154/2008) 93. Lașcu Tudor, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215341_a_216670]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cimpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210622_a_211951]
-
Nicolae, fiul lui Iacob și Parascovia, născut la data de 21 aprilie 1958 în localitatea Cocieri, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 31, bl. 2, ap. 193. (8.216/2003) 110. Jitari Iurie, fiul lui Vasile și Elena, născut la data de 5 octombrie 1966 în localitatea Miciurin, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Stolniceni nr. 3. (3.604/2008) 111. Lari Petru, fiul lui Dumitru și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216314_a_217643]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cimpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210562_a_211891]
-
noiembrie 1923 în Sărată Veche), născut la 18 martie 1966 în localitatea Fălești, județul Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Fălești, str. S. Lazo nr. 49, județul Bălți; - Iariomenco Iana, născută la 11 noiembrie 1991. 15. Jitar Evelin, fiul lui Jitar Anatolie (fiul lui Nichifor, n. la 1 martie 1923 în Clocușna, și Olga), și Tanea, născut la 16 februarie 1981 în localitatea Clocușna, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Melestiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161851_a_163180]
-
Veche), născut la 18 martie 1966 în localitatea Fălești, județul Bălți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Fălești, str. S. Lazo nr. 49, județul Bălți; - Iariomenco Iana, născută la 11 noiembrie 1991. 15. Jitar Evelin, fiul lui Jitar Anatolie (fiul lui Nichifor, n. la 1 martie 1923 în Clocușna, și Olga), și Tanea, născut la 16 februarie 1981 în localitatea Clocușna, județul Edineț, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Melestiu nr. 14/4. 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161851_a_163180]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cîmpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
județul Chișinău) și Iulita, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ohrincea, raionul Criuleni. (1.945/2004). Copii minori: Iurcu Marius, născut la data de 29.08.2006, și Iurcu Nicoleta, născută la data de 29.09.2004 61. Jitari Larisa, fiica lui Alexandru și Olga (fiica lui Moraru Vladimir, născut la 19.07.1916 în localitatea Pererița, raionul Briceni), născută la data de 29 februarie 1984 în localitatea Pererița, raionul Briceni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cimpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226295_a_227624]
-
1 pct. 204 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 467 avea următorul conținut: "Art. 467. El va așeza că custode al fructelor pe un pindar (jitar) de cîmpuri al comunei sau pe o altă persoană din comuna unde se află cele mai multe din fructele urmărite, cu precădere însă pe acela ce va fi arătat de creditor." Articolul 468 *) Art. 468 a fost abrogat prin art. 1 pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și le strângea din capătul locurilor. Chiar dacă țăranii aveau pământ, aceștia tot lucrau la boier, iar produsul final se dijmuia. De această dijmă nu se ocupa direct boierul ci administratorul moșiei
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
sunt reproduse poezii de Barbu Nemțeanu, Ion Minulescu, Camil Baltazar, Oreste, Artur Enăchescu, A. Toma, Alfred Moșoiu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, V. Russu-Șirianu, Al. Mateevici. Se mai publică versuri de Nichifor Crainic (Amintirile, În taină), Ion Pillat (Moș Gheorghe jitarul, Ștrul Leiba, Ilinca lui Ion, Anisia, Părintele Niculai, Vlad plugarul), G. Topîrceanu (Balada Popii din Rudeni), Otilia Cazimir (Lumini și umbre), Mihai Codreanu (Nemurirea, Poveste veche), Ada Umbră (Voi plopi înalți..., Noapte de vară, Strofe mici din vremuri mari ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ș.a. Tot vornicul avea grijă ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban, Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru. Jitarul era cel care păzea țarina în timpul verii și închidea poarta țarinei, fapt pentru care primea de la fiecare sătean o mică parte din recoltă (o baniță de porumb și una de grâu). La mijlocul secolului trecut, jitari ai comunei au fost Calancea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dobraniș, Lupu, Obreja și Piseru. Jitarul era cel care păzea țarina în timpul verii și închidea poarta țarinei, fapt pentru care primea de la fiecare sătean o mică parte din recoltă (o baniță de porumb și una de grâu). La mijlocul secolului trecut, jitari ai comunei au fost Calancea, Bătrânu, Benescu, Carp, Samson, Drug ș.a. Prin aplicarea Regulamentului Organic, satele erau subordonate ocoalelor 1 (Ocolul Traian cu sediul la Traian, ținutul Bacău), care erau conduse de priveghetori numiți de Domn, aleși dintre mazili 2
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le însămânța. Înainte vreme plugurile erau construite în totalitate din lemn, cu excepția fierului lung și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar, tiră, hubăr, mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul intim în formă epistolară), D. Anghel (Pelerinul pasionat, Povestea celor necăjiți, Tinereță), Mihail Sadoveanu (Biserica Jitarului), Liviu Rebreanu (Ordonanța domnului colonel, Mărturisire), Gib I. Mihăescu (Squarul), Victor Papilian (P.N.V., Popa ăl bătrân) ș.a. Ion Agârbiceanu este prezent aproape de la început, cu un mare număr de schițe și nuvele (Adormirea lui Moș Ioniță, Râvna părintelui Man, Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]