123 matches
-
Jitia este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Cerbu, Dealu Sării, Jitia (reședința), Jitia de Jos și Măgura. Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină în DN2
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină în DN2), iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C pornește de la Jitia spre sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad, și duce în județul Buzău către Bisoca și Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jitia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
se termină în DN2), iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C pornește de la Jitia spre sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad, și duce în județul Buzău către Bisoca și Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jitia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,51%). Pentru 2,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,45%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Jitia din Deal, Jitia din Vale, Dealu Sării, Vintileasca și Neculele, cu o populație totală de 1869 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,45%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Jitia din Deal, Jitia din Vale, Dealu Sării, Vintileasca și Neculele, cu o populație totală de 1869 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Jitia din Deal, Jitia din Vale, Dealu Sării, Vintileasca și Neculele, cu o populație totală de 1869 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu 2319 locuitori în satele Dealu Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu 2319 locuitori în satele Dealu Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia inclus
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia inclus pe lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în satul Jitia și ridicat în 1934. El este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia inclus pe lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în satul Jitia și ridicat în 1934. El este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
județul Buzău de Râmnicelu. Prin nord, este traversată și de șoseaua națională DN2N, care o leagă spre est de Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumbrăveni (unde se intersectează cu același DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Sihlea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sihlea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Софии) - principala organizație bisericească a Novgorodului - era al doilea proprietar de terenuri agricole. Marile moșii bisericești și mânăstirești, (votcina), ocupau terenurile cele mai fertile în cele mai bine dezvoltate regiuni ale țării. Pământ se mai afla în proprietatea țăranilor mijlocași "jitii liudi" (житьи люди), și în proprietatea țăranilor de rând "svoezemțî" (своеземцы). Cea mai obișnuită formă de exploatarea a pamânturilor era "arenda în parte", prin care proprietarii dădeau în folosință lucrătorilor terenurile agricole în schimbul a jumate din recoltă. Economia casnică se
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
Milcovul și Focșani (unde se termină în DN23), și spre sud de Ciorăști. La Mărtinești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2N, care o leagă spre vest de Sihlea, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de haltele de mișcare Tătăranu și Obilesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătăranu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
o mănăstire ortodoxă din România situată pe teritoriul administrativ al satului Băltăgari din comuna Bisoca, județul Buzău. Este localizată la poalele muntelui Ulmușoru (943 m) într-o pădure de foioase și conifere, pe drumul dintre reședința comunei (Bisoca) și satul Jitia, reședința comunei cu același nume județul Vrancea. Aparține de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Are statut de monument istoric, având . A fost ctitorită în anul 1730 pe cheltuiala domnului Constantin Mavrocordat. Vechea vatră a schitului a fost
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
incintă mai sunt trei cladiri, una de lemn și două din zid pentru chilii, precum și alte clădiri cu rol de anexe gospodărești. Schitul Muntioru cu hramul Schimbarea la față, care se află la 64 km de Râmnicu Sărat trecând prin Jitia, la aproximativ 7 km de Vintileasca pe un platou înalt din zona rezervației Poiana Muntioru.
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
Poiana Mărului de lângă satul Bătlăgari, pe DJ204C, monument clasificat drept monument de arhitectură de importanță națională. Ea cuprinde două biserici de lemn: biserica Nașterea Maicii Domnului și biserica Duminica Tuturor Sfinților. Există un litigiu între comuna Bisoca și comuna vecină Jitia (județul Vrancea) cu privire la delimitarea teritoriului între cele două comune și care privește terenul pe care este construită mănăstirea.
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
acesta, într-o depresiune subcarpatică care poartă același nume, situată în zona de sud a județului Vrancea la hotarul cu județul Buzău. Prin comună trece șoseaua națională DN2N, drum de importanță locală care o leagă spre vest de Chiojdeni și Jitia și spre est de Bordești, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu. La Blidari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ204P care duce spre nord la Gura Caliței și apoi spre est la Dumbrăveni, unde se termină
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Buzău. La Dumbrăveni, aceasta se intersectează cu șoseaua națională DN2N, care leagă comuna spre est de Sihlea și Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Tot la Dumbrăveni, din DN2 se mai ramifică și șoselele județene DJ205B și DJ204F, care duc spre Gugești, și DJ204P, care duce spre vest la Gura Caliței și Dumitrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
altele, la beție. Poezia, poezia, poezia... Ce este poezia? Poezia este atunci când... Instantaneu, el realizează că are pielea de găină, cordul-sloi, părul țeapăn-măciucă, iar dinții i se lovesc de-a surda, între ei. În spatele haitei, se stârnește mișcare. Cățelandrii și jitiile de pripas, din josul ierarhiei, cu cozile lor debălăzate, roase și ciuntite de pecingini, păreau că se repliază schelălăind, din calea unei alte prăpădenii teribile, o arătare cu mult mai îndârjită și mai fioroasă. Acesta este Baal! Priviți-l...! Marea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și jertfă în revelarea adevărului creștin. Biografii legendare și date istorice se îmbină în predicile ce povestesc viața lui Simion Stâlpnicul, faptele împăratului Constantin în apărarea creștinilor, prezența apostolilor Petru și Pavel în timpul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Mihai Eminescu, Geniu pustiu (1989) ș.a., multe transpuneri figurând în antologii sau în sumarul unor publicații. A mai tălmăcit proverbe și zicători românești (1978) sau texte ce ilustrează proza și publicistica (1977) ori povestirea română contemporană (1982). SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Jitia i tvorcisti [Mihail Sadoveanu. Viața și opera], Kiev, 1980. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Nikoara Pidkova [Nicoară Potcoavă], Kiev, 1957, Tvori [Opere], introd. trad., Kiev, 1980 (în colaborare); Francisc Munteanu, U misti na Mureși [În orașul de pe Mureș], Kiev, 1958; Radu Tudoran
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
246 80 1.120 8. C.S.V. Garoafa Garoafa 36.247 98 363 9. C.S.V. Gugesti Gugesti 36.248 240 720 10. C.S.V. Gură Călitei Gură Călitei 36.249 240 740 11. C.S.V. Homocea Homocea 36.250 240 740 12. C.S.V. Jitia Jitia 36.251 130 1.850 13. C.S.V. Maicanesti Maicanesti 36.252 136 3.864 14. C.S.V. Milcovul Milcovul 36.253 280 2.260 15. C.S.V. Movilita Movilita 36.254 114 876 16. C.S.V. Naruja Naruja 36.255 207 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
80 1.120 8. C.S.V. Garoafa Garoafa 36.247 98 363 9. C.S.V. Gugesti Gugesti 36.248 240 720 10. C.S.V. Gură Călitei Gură Călitei 36.249 240 740 11. C.S.V. Homocea Homocea 36.250 240 740 12. C.S.V. Jitia Jitia 36.251 130 1.850 13. C.S.V. Maicanesti Maicanesti 36.252 136 3.864 14. C.S.V. Milcovul Milcovul 36.253 280 2.260 15. C.S.V. Movilita Movilita 36.254 114 876 16. C.S.V. Naruja Naruja 36.255 207 1.473
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
nimic. Lumea a luat tot ce se putea, făină, mălai, ulei, tot ce se poate mânca. Acum avem noroc că a venit curentul. Putea să moară toată lumea din comună că nu aveam cu ce să comunicăm", a spus primarul comunei Jitia, Nicolae Noapteș. O situație similară se înregistrează și la Vintileasca și la Bordești, unde pâinea a fost adusă în magazine cu sania trasă de cai, după șase zile în care localitatea a fost complet izolată. Vineri s-a vândut "cu
Zeci de mii de oameni din Vrancea, izolaţi şi fără alimente, aşteptă ajutorul () [Corola-journal/Journalistic/23648_a_24973]
-
de 3,5 tone; -A2 București - Fetești și Basarabi - Lazu; -DN2B Buzău - Brăila; -DN22 Râmnicu Sărat - Brăila; -DN3 Lehliu Gară - Călărași; -DN24D Bârlad - Galați; -DN5A Hotarele - Mironești; -DN2C Costești - Smeeni; -DN22F Nalbant - Horia; -DN23B Măicănești - Ciorăști - Codrești; -DN2N Bogza - Dumbrăveni - Jitia; -DN23A Focșani - Ciocârlești - Bălești; -DN2L Tișița - Panciu; -DN2M Focșani - Odobești; Pe DN21(E584) Brăila - Însurăței - Bărăganu - Slobozia s-a reluat pe un fir; autovehiculele circulă escortate de poliție; Pe DN2 București - Râmnicu Sărat traficul s-a reluat, însă sunt zone
Raport infotrafic: Ce drumuri sunt blocate în continuare () [Corola-journal/Journalistic/23772_a_25097]
-
10. Ciorăști 32. Slobozia Ciorăști 11. Cotești 33. Suraia 12. Dumbrăveni 34. Tătăranu 13. Dumitrești 35. Tîmboești 14. Garoafa 36. Tulnici 15. Golești 37. Urechești 16. Gugești 38. Valea Sării 17. Gura Caliței 39. Vînători 18. Jariștea 40. Vîrteșcoiu 19. Jitia 41. Vidra 20. Măicănești 42. Vintileasca 21. Mera 43. Vrîncioaia 22. Milcovul 44. Vulturu �� 3. JUDECĂTORIA PANCIU cu sediul în orașul Panciu ORAȘE 1. Mărășești 2. Panciu COMUNE 1. Cîmpuri 5. Soveja 2. Fitionești 6. Străoane 3. Movilița 7. Țifești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]