169 matches
-
dar și la contribuția filosofică a acestuia, discutate într-un amplu context al mișcării ideilor filosofice pe plan național și universal la finele secolului al XIX-lea. În sumar, figurează și alte studii, consacrate lui P.P. Negulescu, Vasile Băncilă, Athanase Joja, Tudor Vianu, Eugeniu Sperantia ș.a. Pe lângă eseuri literare, D. semnează frecvent în paginile „Tribunei” interviuri cu personalități ale vieții culturale românești și străine. SCRIERI: Partea și întregul. Liniamente în antropologia filosofică românească, Cluj-Napoca, 1994; În scorbura din oglindă, Cluj-Napoca, 1997
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
literară a lui I. Heliade-Rădulescu, București, 1935, 297-303; Pillat, Tradiție, 88-116; Streinu, Clasicii, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’epoque des lumières, Sibiu, 1945, 365-429; G. Călinescu, Impresii asupra literaturii spaniole, București, 1965, 11-26; Vianu, Studii, 545-559; Athanase Joja, Logos și ethos, București, 1967, passim; Georgescu, Polivalența, 63-186; Clasicism, baroc, romantism, Cluj, 1971; Cornea, Originile, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1979, 115-144; D. Păcurariu, Clasicismul românesc, București, 1971; Marino, Dicționar, I, 283-353; Streinu, Pagini, IV, 355-358
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
occidentale, Ed. TEA, Milano, 2004, p. 169-170 (în orig. History of Western Philosophy, by G. Allen & Unwin LTD. London 1946). cf. Milhaud, Gaston, Les philosophes géomètres de la Grèce. Platon et ses prédécesseurs, Ed. Vrin, Paris, 1931, p. 269. Cf. Ath. Joja, Istoria gândirii antice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 224. Gilbert Durand, op.cit., p. 146. Cf. Cratylos, 440a. Ath Joja, op.cit., p. 237. v. L. Brunschvicg, Les étapes de la philosophie mathématique, PUF, Paris, 1947, p. 43. H. Joly, op.cit., p.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Milhaud, Gaston, Les philosophes géomètres de la Grèce. Platon et ses prédécesseurs, Ed. Vrin, Paris, 1931, p. 269. Cf. Ath. Joja, Istoria gândirii antice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 224. Gilbert Durand, op.cit., p. 146. Cf. Cratylos, 440a. Ath Joja, op.cit., p. 237. v. L. Brunschvicg, Les étapes de la philosophie mathématique, PUF, Paris, 1947, p. 43. H. Joly, op.cit., p. 362. Cf. HYPERLINK "http://www.politis.fr/article.php3?id article=119" http://www.politis.fr/article.php3?id article=119 „Or, la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Prezidiul din Birou și din președinții de secții și de filiale, întreaga conducere a instituției academice neputând intra în funcție decât după aprobarea ei de către Consiliul de Miniștri. Între 1948 și 1990, la conducere s-au aflat, între alții, Athanase Joja, Ilie G. Murgulescu, Miron Nicolescu, Theodor Burghele, Gheorghe Mihoc, Radu Voinea. Din 1990, conducerea, aleasă numai de Adunarea generală, este formată dintr-un Birou, alcătuit din președinte, patru vicepreședinți și secretarul general, și din Prezidiu, format din membrii Biroului, precum și
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Theodor Burghele, Ștefan Milcu, Ioan Enescu, Iuliu Hațieganu, Ana Aslan, Marius Nasta, Grigore Moisil, Alexandru Myller, Octav Mayer, Miron Nicolescu, Alexandru Ghica, Caius Iacob, Tiberiu Popoviciu, Ștefan Procopiu, Șerban Țițeica, Remus Răduleț, Emil Pop, Dumitru D. Roșca, Mihail Ralea, Athanase Joja, Traian Ionașcu, Duiliu Marcu, Octav Doicescu, Camil Ressu, Iosif Iser, Jean Al. Steriade, Gheorghe T. Kirileanu ș.a. Alături de aceștia au fost aleși, pe criterii strict politice însă, și câțiva reprezentanți ai noii puteri: Mihail Roller, A. Toma, Barbu Lăzăreanu, Ion
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
operau Într-o societate În plin avînt, ce se scălda În binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți În străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1928, Chișinău), prozator și dramaturg. Este fiul Isabelei, profesoară de limbi străine, și al lui Mozes Jurist, funcționar. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității din București între anii 1946 și 1950 (avându-i între profesori pe Mircea Florian, Athanase Joja, H. H. Stahl). Încă student, este angajat în 1947 redactor la secția de literatură pentru copii a Editurii de Stat. În această perioadă își începe activitatea scriitoricească și de traducător. În 1948 se transferă la Radiodifuziunea Română, unde lucrează mai
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
apărute în numărul 49/1959, poezia lui A.E. Baconsky. În plus, Academia, în colaborare cu Comisia Națională pentru UNESCO, inițiază între 18 și 25 ianuarie 1960 o dezbatere, aparent inocentă, intitulată Umanismul și epoca noastră, la care participă Athanase Joja, Emil Condurachi, Al. Graur, Iorgu Iordan, Ștefan Milcu, Andrei Oțetea, Mihai Ralea, Tudor Vianu, ale căror intervenții sunt tipărite începând cu numărul 5/1960. Adevărat cal troian introdus în tabăra adepților jdanovismului, dezbaterea se va solda cu o ultimă masă
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
douăsprezece din cele optsprezece volume ale ediției originale a operelor lui Hegel. Însemnări despre Hegel (1967) edifică asupra imensului travaliu depus de traducător, ca și asupra pătrunderii lui profunde și subtile în arcanele sistemului și expresiei hegeliene, care, după Athanase Joja, „nu admite traduceri, ci interpretări: e ceea ce a făcut D.D. Roșca”. SCRIERI: L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et de l’art, Paris, 1928; ed. București, 1968; Actualitatea lui Descartes, Brașov, 1933; Mitul utilului. Linii de orientare
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
filosofiei, I-II, București, 1963-1964, Știința logicii, București, 1966, Prelegeri de estetică, I-II, București, 1966, Studii filosofice, București, 1967, Prelegeri de filosofie a religiei, pref. trad., București, 1969. Repere bibliografice: N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1940, 219-228; Athanase Joja, Logos și ethos, București, 1967, 261-264; N. Tertulian, Misiunea unei generații, RL, 1978, 20; Vaida, Mitologii, 204-207; D.D. Roșca în filosofia românească. Studii, coordonator Tudor Cătineanu, pref. Dumitru Ghișe, Cluj-Napoca, 1979; Cotruș, Meditații, 502-506; Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
valoare de articol-program, informează cititorii că V.n. „va fi periodicul de luptă a culturii și problemelor democratice”. Printre colaboratori se numără Petre Constantinescu-Iași, I. Bernstein, Eugen Jebeleanu, A. Toma, V.V. Stanciu, Petre Pandrea, Gheorghe Dinu (Ștefan Roll), George Ivașcu, Athanase Joja, Lucrețiu Pătrășcanu, S. Oeriu, Ștefan Tita, I. Vitner, Nicolae Moraru, Geo Dumitrescu, Mihnea Gheorghiu, Aurel Baranga, Florica Șelmaru, Horia Liman, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Igor Grinevici, Laurențiu Fulga, Tudor Vianu, Ștefan Voitec, Traian Săvulescu, Ștefan Tita, Eugen Relgis, M. Gh.
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
Cântecul, 120-125; Petru Creția, Cuvânt despre memorialistica lui Tudor Vianu, MS, 1996, 3-4, 1997, 1; Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, București, 1996, 53-55; Velea, Universaliști, 7-18; Alexandru Zub, Tudor Vianu, DL, 1997, 4; Centenar Tudor Vianu, MS, 1997, 2-4 (semnează Crizantema Joja, Alexandru Duțu, Marin Diaconu, George Gană, Vasile Lungu, Silviu Angelescu, Paul Cornea, Adrian Marino, Barbu Brezianu, Valentin Lipatti ș.a.); Mircea Anghelescu, Anul Vianu: un început, LCF, 1997, 34; Z. Ornea, Scrieri inedite ale lui Vianu, RL, 1997, 39; Tudor Vianu
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
scriu I. Ludo, Lucian Boz, A.L. Zissu, Ada Ludo, F. Brunea-Fox. Se dau traduceri din Lion Feuchtwanger, Șalom Alehem, Ben. Aharon, A. Kabac ș.a. Alți colaboratori: Ion Pas, Gala Galaction, George Silviu, Tudor Teodorescu-Braniște, Lucrețiu Pătrășcanu, C.I. Parhon, Athanase Joja. M.Pp.
RASPANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289143_a_290472]
-
mereu neexplicit din comportamentul unui obiect individual. În principiu însă, științele generalului sunt capabile să explice totul. Într-o asemenea viziune, mecanismul explicației științifice este de a reatașa individualul la general. Este, de exemplu, punctul de vedere susținut de Athanasie Joja(1965). În aceeași manieră poate fi explicată și istoria. Explicația istoriei poate ficonsiderară că o desfășurare în timp a explicației oferite de științele generalului. Raționând după modelul fizicii, filosofii secolului al XVIII-lea considerau că întreaga istorie este complet explicabilă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
of Anthropological Theory, a History of Theories of Culture, Thomas Y. Crowell, New York. Huxley, J. (1973), „The evolutionary vision”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Joja, A. (1965), „Despre logica istoriei”, în Teorie și metodă în științele sociale, vol. 1, Editura Politică, București. Lenin, V.I. (1969), „Karl Marx”, în Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Lévi-Strauss, C. (1968), Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
applied to a school situation”, în W.J. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Johnson, A.W. (1978), Quantification in Cultural Anthropology. An Introduction to Research Design, Stanford University Press, Stanford. Joja, A. (1965), „Despre logica istoriei”, în Teorie și metodă în științele sociale, vol. 1, Editura Politică, București. Kaplan, A. (1965), The Conduct of Inquiry: Methodology for Behavioral Science, Chandler Publishing, San Francisco. Karnal, J. (1985), Contradictions and Dilemmas. Studies on
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1998; Echilibrul spiritual, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; 21 de conferințe radiofonice, București, 2000. Ediții: Mihai Eminescu, Lecturi kantiene. Traduceri din „Critica rațiunii pure”, cu două fragmente de Titu Maiorescu, București, 1975 (în colaborare cu Alexandru Surdu); Athanase Joja, Istoria gândirii antice, București, 1980 (în colaborare). Traduceri: H.G. Wells, Omul invizibil, București, 1935; René Descartes, Regulae ad directionem ingenii, Brașov, 1935, Meditationes de prima philosophia, București, 1937; Immanuel Kant, Despre forma și principiile lumii sensibile și ale celei inteligibile
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
cel care poate acorda puteri depline pentru negocierea unor tratate de stat, ceea ce constituie o interferență gravă a Partidului țn treburile Ministerului Afacerilor lor Externe. Un exemplu de astfel de amestec este o notă din 1952, conform căreia „tov. Atanasie Joja Consilier Ministerial la MAE va fi Împuternicit să semneze tratatul Între Guvernul RPR și Guvernul R.P. Ungaria asupra regimului frontierei de Stat Româno-Ungare și Convenția asupra modului de rezolvare a conflictelor și incidentelor de frontieră”. Studierea dosarelor din fondurile Secției
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
curățenie, măturam, spălam podelele, mă ocupam de oalele de noapte - când erau... Uite de ce n-am vrut să-mi schimb numele, când cu „repatrierea”. - N-are nimic latin, numele - cert este Însă că seamănă cu altenume țânțărești: Goga, Goja, Goșe, Joja, Boga, Loga, Moga... - Țânțărești, dar mai ales ciobănești, zice tata. Se pare că noi am venit Încoace... - adică Încolo, acolo a rămas Basarabia, săraca... - nu călări, ci la coada oii; nu cu lănci - cu bâte... Drumul Oilor... - Dar Drumul Oilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
V. Blănaru și M. Schwartz, iar apoi ca revistă literară, socială și politică în 1933, fiind o tribună de luptă antifascistă, în jurul căreia s‐au atașat colaboratori precum Stelian Dumbravă, Ion Palodă (dr. I. Weinfeld), Barbu Zaharescu, Gh. Ivașcu, Atanase Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Joja, Hari Goldstein, A. Ismail, Herman Schvartz, Perahim, Ion Andronache, Gh. Nedelea, Lazăr Beneș, Nicolae P andelea, sub direcția gazetarului M. Negreanu. Gh. Ivașcu scotea la Iași revista „Manifest”; Perahim era pictor și procura desene antifasciste pentru Pă reri, Atanase Joja desfășura activitate de gazetar la Galați. Revista începuse cu un tiraj de 500 exemplare ș i ajunsese la 2000, dar în luna iunie a anului 1936, democrația guvernării liberale i‐a suspendat activitatea pentru că: „consecvent liniei luptei de apărare a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Probleme de stilistică, București, 1964, p. 83-125 Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Polirom, Iași, 2006 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București, 1971, p. 267-284 Joja, Ath., Limbaj natural și limbaj științific, în "Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Polirom, Iași, 2006 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București, 1971, p. 267-284 Joja, Ath., Limbaj natural și limbaj științific, în "Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969 Kant, Immanuel, Prolegomene la orice metafizică viitoare care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București, 1971, p. 267-284 Joja, Ath., Limbaj natural și limbaj științific, în "Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969 Kant, Immanuel, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]