361,600 matches
-
promite încă o dată măsuri excepționale la Muzeul Satului scrie tot Jurnalul cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia scris cu "C", în acest caz. * COTIDIANUL a cerut părerea rectorilor universităților existente asupra ideii premierului Năstase ca în fiecare județ să se înființeze cîte o instituție de învățămînt superior. Nu știm dacă era nevoie. Nici instituțiile de învățămînt superior existente nu se pot lăuda că au numai profesori de elită și că-și merită numele. De unde și-ar putea racola
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
rezerviști) în România de dinaintea primului război mondial. Născut la sud de Dunăre pe teritoriul Albaniei de azi, aflat sub imperiul otoman, tatăl meu Toma S. Țoghiu, din care a derivat Țoiu, pentru înlesnirea pronunției locale, după stabilirea sa în Urziceni, județul Ialomița, a făcut primul război mondial ca soldat. Încetățenirea a avut loc abia după terminarea conflagrației. În România ajunsese cu vaporul pe baza unui pașaport otoman impresionant: o patalama uriașă de hârtie cretată de 60 cm pe 30 cm., pe
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
30 de ori "săru'-mâna" până ajungeam "în centru" și mă simțeam foarte bine" (Interval, nr. 3, 1998). Uneori este evaluat pozitiv - în chip mult mai discutabil - și respectul tradițional al poziției sociale: față de o profesoară ("directoarea școlii din C., județul Argeș"), care deplînge într-un interviu pierderea de prestigiu - ""Altădată și femeile bătrâne îmi ziceau "sărut-mâna"". "Supraviețuiți?" "Exact! Ăsta e cuvântul: supraviețuim"" (Curierul Național, nr. 2353, 1998) - , sau față de un ofițer: "E colonel, dar sătenii nu-i spun "Să trăiți
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
mai jos. Educația atenuează totul, diferențele rămân însă clare în mintea personajelor. Cel care le transgresează o face de nevoie și e privit cu mare dispreț: "Cînd România a capitulat în august 1944 și a declarat război Reichului, comandantul de județ, Schenker, de profesie tăbăcar și cizmar, s-a lepădat de toate pieile lui. Fără să se sinchisească de ele sau să-și ducă într-un loc sigur familia, s-a aruncat într-o căruță, deghizat în țăran român cu un
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
ei se simt nu atacați, ci răsfățați? Iar cu fiecare milion de dolari adăugați la teșcherea, diminutivele devin tot mai suprarealiste. Atât de suprarealiste încât n-ar fi exclus ca din numele României înseși să nu mai rămână decât fostul județ Romanați.
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
în același timp structuri și sfere de interes diferite. Anumite informații nu i-au fost accesibile lui Gillet privind motivațiile bunelor relații dintre patriarhul Iustinian Marina și Gheorghiu-Dej (cel dintîi îl adăpostise pe viitorul dictator în modesta sa parohie din județul Galați, spune Pavel Câmpeanu)- e vorba despre elemente de mică importanță, dar care doar puse laolaltă dau imaginea autentică a comunismului românesc, la fel cum se întîmplă cu istoria asimilării uniaților - la Gillet există o foarte coerentă expunere a rațiunii
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
Buzași Gherontie Cotore este menționat în unele istorii literare ca "un precursor al Școlii Ardelene". Se cunosc despre el puține date biografice. Nicolae Caușa în Dascălii Blajului (Blaj, 1943), ne spune că s-a născut în 1720, la Totoi, în județul Alba. A studiat, ca și Inochentie Micu Klein, la Tyrnavia; după terminarea studiilor vine la mănăstirea din Blaj, printre primii trei călugări. În anul 1753, episcopul Petru Pavel Aron îl numește vicar general. Se opune în 1756 alegerii ca episcop
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
comunistă începe pentru Anatolie Paniș la 19 septembrie 1950, când este arestat pentru un motiv de neînțeles astăzi: spusese cum că Basarabia ar fi o provincie românească. Situația părea cam neclară în acei ani. Anchetatorii Securității craiovene opinau că acest "județ", greu de localizat pe hartă, ar fi fost furat de Antonescu de la ruși. Totuși, dată fiind complexitatea problemei, tânărul basarabean este livrat Securității bucureștene din Calea Rahovei. În acest sediu draconic exista o gheretă strâmtă, cât să ai loc în ea
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
Poeta Viorela Codreanu Tiron, originară din Bârlad, județul Vaslui, Își Începe cariera la revista Nemuritorii, În calitate de redactor și secretar de redacție. Acestui moment Îi urmează un stagiu la România Liberă, unde, alături de profesorul C. Ignat, scriitoarea se ocupă de pagina culturală a publicației. Totuși, Viorela Codreanu Tiron mărturisește
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
vag indicate și nu mai știi cât anume e meritul autorului. Să se fi schimbat situația după 1989? După cât am putut observa, problemele au rămas aceleași. Abundă sesiunile de comunicări ale elevilor și ale profesorilor, fiecare școală, fiecare oraș, fiecare județ au ambiția de a se evidenția printr-un număr cât mai mare de participanți. Celor mai mulți tineri nu li se inculcă ideea că a face o comunicare înseamnă a avea ceva de spus, ceva cât de modest, dar care-ți aparține
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
întîmplat în 1981. Ia nevastă-mea a doua repartiție, adică ne uitam amîndoi pe hartă unde s-o ia, doctoriță stagiară. Scosese în acel an Ministerul Sănătății la concurs niște locuri prin dispensare comunale, în toată țara, dar numai prin județele mai aproape de București nu. Cine a avut de-a face cu acel soi de repartiții își amintește că principiul de lucru era eliminarea treptată. Unde sînteți, voi, frumoase vremuri ale Ceaușismului după care plîng atîția dintre contemporanii mei?! Unde e
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
lume se aduna la ele și cu sfinte poezii de amor filial scrise de Corneliu Vadim Tudor pentru Elena Ceaușescu.Și tot eliminînd - mai era și iarnă! - mă trezesc spunîndu-i nevesti-mi: "Du-te la Faraoani..." Asta e o comună din județul Bacău. Și am o inspirație - La Bacău, te duci la revista Ateneu și întrebi de Sergiu Adam. M-a întrebat dacă îl cunoșteam pe Sergiu. "nu, dar o să te ajute!" Nu-l văzusem niciodată pe Serviu, nu vorbisem cu el
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
mai e, în DEX 1996, o "clasă socială exploatatoare...". în textele actuale sînt destul de frecvente derivatele, mai vechi sau mai noi, în -ime, cu sens ironic: șefime ("șefimea de la PRO TV", Evenimentul zilei, 1707, 1998, 2; "șefimea de la Prefectura și Consiliul Județului", arhiva Viața liberă, an 2000), funcționărime ("toată funcționărimea aciuată prin birourile din oraș", adevarul.kappa.ro; "funcționărimea arogantă", litterae.net), ștăbime ("toată ștăbimea Clujului se dă mare pe motoscutere vara", greenagenda.org), poețime ("poețimea română de pretutindeni, surprinsă de ineditul
Șefime, ștăbime, securime... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14601_a_15926]
-
m-a privit zâmbind și-a mormăit în stilul său atât de expresiv: "Tinere domn, ai avut în față niște persoane la picioarele cărora s-a aflat un oraș întreg. Niște superbe doamne adorate de cei mai puternici bărbați ai județului. Iar eu să nu le acord nici cinci minute?!" Am zâmbit recunoscător, răsuflând ușurat că maestrul atâtor complicate strategii ale supraviețuirii știuse să anihileze cu eleganță și generozitate involuntara, dar reala, mea mojicie. Ca relativ tânăr jurnalist, aveam scuza că
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
Ediția a XXIII-a Se desfășoară în perioada 9-11 mai 2003 în mai multe localități ale județului Alba. În contextul Festivalului se organizează următoarele concursuri naționale (devenite tradiționale): 1. Concursul de creație literară și de creație muzicală pe versuri de Lucian Blaga - deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, ai Uniunii Scriitorilor din România
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
Festivalului se organizează următoarele concursuri naționale (devenite tradiționale): 1. Concursul de creație literară și de creație muzicală pe versuri de Lucian Blaga - deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai uniunilor de creație, ai Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Compozitorilor din județ și țară (scriitori, compozitori, muzicieni, profesori, studenți etc.), poeziile trimise la concurs vor fi dactilografiate la două rânduri. Compozițiile muzicale, de preferat, să fie însoțite de casete înregistrate. Lucrările vor purta un motto, același cu cel din plicul ce conține
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
Lucrările vor fi trimise până la 23 aprilie 2003 pe adresa Centrului Cultural "Lucian Blaga", B-dul Lucian Blaga, nr. 45, cod. 2575, Sebeș, jud. Alba. 2. Concursul de artă plastică, grafică și ex libris - se adresează tuturor artiștilor plastici, graficienilor din județ și țară, membri sau nemembri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România. Pentru arta plastică se are în vedere realizarea unui portret al lui Lucian Blaga, cu dimensiuni până la 50/70 cm. Lucrările de artă plastică vor fi depuse la sediul
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
ai Uniunii Artiștilor Plastici din România. Pentru arta plastică se are în vedere realizarea unui portret al lui Lucian Blaga, cu dimensiuni până la 50/70 cm. Lucrările de artă plastică vor fi depuse la sediul Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebeș, județul Alba, până la 23 aprilie 2003. Juriile, formate din specialiști, scriitori, muzicieni, compozitori, critici de artă, vor acorda, pentru fiecare concurs, premiile instituțiilor organizatoare ale unor reviste cotidiene, societăți culturale, asociații ale scriitorilor, Uniunea Scriitorilor, Ministerului Culturii și al Cultelor, Academia Română
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
Culturii și al Cultelor, Academia Română etc. La latitudinea acestora stau neacordarea și redistribuirea unor premii. Informații suplimentare la telefoanele 0258/ 813119, 819212 - Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Alba și 0258/732939 - Centrul Cultural "Lucian Blaga" Sebeș, județul Alba.
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
în chip de mică notă la rubrica cititorilor. Precizez că relativ lunga listă, azi aproape deloc fierbinte, de autori epurați din biblioteci în iunie 1988, apărută în articolul meu din Mozaicul, nu a fost întocmită de un inspector școlar din județul Dolj, cum a menționat Cronicar în Rl. Cel puțin eu, în articol, n-am scris astfel. Mă aflam atunci, când am notat-o, la Târgu Jiu, în Gorj. În articol n-am menționat nici un județ. Și nici nu i-am
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
de un inspector școlar din județul Dolj, cum a menționat Cronicar în Rl. Cel puțin eu, în articol, n-am scris astfel. Mă aflam atunci, când am notat-o, la Târgu Jiu, în Gorj. În articol n-am menționat nici un județ. Și nici nu i-am atribuit inspectorului acela de limba română alt rol decât de a fi citit-o. Nu cred că el era mai mult decât un instrument servil al puterii. De altfel, convingerea mea a rămas, de atunci
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
privatizărilor cu cântec, a import-exporturilor deocheate s-a dovedit insuficientă pentru prea multele guri ale național-securistimii. Îmi vine în minte un ins, provenind dintr-un târg banatic, nu deștept, nu prost, dar puternic sprijit de organe și avansat fulgerător "la județ". Vremurile i-au îngăduit să facă doi-trei ani de carieră, suficient să-l apuce damblaua băutului. În scurtă vreme, a ajuns acolo unde trebuia să ajungă: la PRM, partid pe care-l reprezintă azi la cel mai înalt nivel. Citesc
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
partidului la guvernare, spre a răspunde în fața primului ministru dacă adăpostesc sau nu în mijlocul lor baroni. Presa a numit așa conducători ai acestor filiale sau foarte influente personaje din preajma lor care, lățindu-și afacerile în întrecere cu timpul, au transferat județul în propriile buzunare, feudă cu toate șansele de a deveni ereditară. Fixându-se pe bărbați de preferință corpolenți, cu triple bărbii, popular numite gușă, de-o palmă mai late decât fruntea, lenți la vorbire și cu dificultăți a coborî din
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
palmă mai late decât fruntea, lenți la vorbire și cu dificultăți a coborî din jeep-uri neasistați, presa a bombardat cu nume - parcă predestinate, dar să nu ne legăm de ele - scontând pe efectul, să recunoaștem ieftin că, pe cât e județul mai sărac, pe atât mai bogat jupânul. Chemați să dea socoteală forului suprem al partidului, șefii de filiale nu puteau minți în fața agerului prim-ministru, pe care nimeni nu-l poate duce de nas. Una după alta, filialele s-au
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
Una după alta, filialele s-au declarat, prin șefii lor, răspunzând unicei întrebări: "aveți baroni?" Cu mâna pe inimă, în cea mai deplină sinceritate, sfidând riscurile, șefii de filiale au răspuns răspicat, deschis, ca unii ce-și cunoșteau la perfecție județul: "nu!" Neîndoios, în nici o organizație județeană P.S.D. nu s-a cuibărit vreun baron. Dispariția lor a fost spontană, totală, ireversibilă. Dinozaurii au dispărut și ei cu toții, dar nu în intervalul unei săptămâni. Uimițiune! Să vezi că nu vezi, și cum
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]