1,912 matches
-
Tonalitati > SONETE CU RĂSUNET 2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului nu sunt făcută să te fac robul meu să duc a foame de iasomie aroma îmi aduc aminte de jugul dintre noi îți scriu sonete desuete de o vreme sonetele mele au gust de noapte neodihna genunchilor și neputința glasului ca să te strig m-aș retrage mă tem să nu mă jignească pasul timida mea grijă și oblojeala somnului pierdut
SONETE CU RĂSUNET 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1464495678.html [Corola-blog/BlogPost/366124_a_367453]
-
Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul Domnului este blând și povara lui ușoară. Poate că din Evanghelia după Matei, la Predica de pe munte, s-au pierdut unele rânduri ca acestea: “Ați auzit că s-a spus celor de demult: să nu săvârșiți păcate. Eu însă vă
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
An Înnoit, știu doar oamenii maturi. Vremea-și urmează cursul ca fum ieșit pe hornuri. Și dau cu presupusul, născocitori de zvonuri. Unelte folosite pentru lucrat pământul, acum sunt pregătite. Pentru când vine timpul. De probă se înhamă trăgătoarele la jug. Și câțiva pași se mână, să tragă brazdă de plug. Se face plan de muncă pe timpul din calendar, belșug prin an s-aducă țăranului gospodar. Plugari, croitori, cismari, maeștri sau muncitori, unelte de gospodari să atingă de trei ori. Grădina
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420374923.html [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
Perișani, exploziile obuzelor au încetat. A încetat și ea să mai biciuie boii, care acum mergeau la pas cu limbile scoase de-un cot. La Pripoare, a tras carul pe prundul Văii Băiașului, a dejugat boii, i-a legat de jug cu funii și apoi le-a pus sub boturi o mână de fân. Plăvanii nici nu s-au uitat la fân: se smuceau de funii, trăgnd la apă, săracii. Femeia nu i-a adăpat, erau prea înfierbântați și puteau muri
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
suntem o masă de manevră dar străin e interesul celui care poartă fesul ca necunoscuta din algebră suntem buni de dus cu preșul pentru-un tron sau pentru-un scaun dictator sau poate claun cum se joacă fedeleșul am dus jugul pân-aici ducă-l alții mai departe dincolo de noi e moarte noi suntem o țară de calici! Referință Bibliografică: Noi suntem o țară de calici! Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi
NOI SUNTEM O ŢARĂ DE CALICI! de ION UNTARU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Noi_suntem_o_tara_de_calici_ion_untaru_1329381373.html [Corola-blog/BlogPost/345070_a_346399]
-
amiază Soarele este-n bolta cerului și trimite fierbinți raze pe întinsul câmpului. Noi prânzim, ne odihnim, cu apă ne răcorim și mai facem câte-o glumă să ne veselim. Către seară strângem fânul și încărcăm carul, boii trag în jug alene, praful urcă-n valuri. Facem un popas și boii-i adăpăm la cișmea, ne spalăm și noi cosașii, în uluc, alăturea. Ne așteaptă-n prag bunica cu plăcinte și cu vin, ne zâmbește și ne-ndeamnă să ne odihnim
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
au suferit și ei cât se poate de mult, urmând pilda Mântuitorului, adică: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
de cetate” - să salveze ce a mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație / Ne-au fost impuse legi umilitoare / Îngenuncheați sub jug și silnicie / Ne-au sufocat ginte minoritare // Secătuită țara se destramă / Finanțele-s pe mână de borfași / Președinția - permanentă dramă / Senatul țării - pentru arendași // Se construiesc secrete catacombe / Atacă corbii cerul României / Și croncănesc ca Țara să sucombe / Plătim cu
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
om pe care, până și vorbele-l dor, și își clădește „castele cerești” (Mă mir). Iată și Crezul poetic al autorului: „Nu m-am rugat, nici n-am cerșit credinței / Respectul îl sădesc, nu îl impun / Nu mă aplec sub jugul umilinței / Eu mă închin doar Neamului străbun // Nu am visat la râuri de lumină / De raza lor se irosește-n van / M-am ridicat încrâncenat din tină / De-am fost lovit de Marele Divan // Am înfruntat și bezna, și teroarea
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
de Al Doilea Război Mondial. A luptat pe Frontul de Est și pe Frontul de Vest. A fost decorat cu Coroana României, cu spade și panglică de Virtute Militară pentru fapte de vitejie (lupta de la Soroksár-Cehoslovacia), cu Medalia Eliberarea de sub jugul fascist, cu POBEDA URSS:Medalia Crucea Comemorativă a celui de Al Doilea Război Mondial, cu Steaua Republicii pentru fapte de arme împotriva Germaniei fasciste. PUBLICAȚII A colaborat la publicația LECTURA PEDAGOGICĂ și a făcut traduceri tehnice pentru REVISTA DE FIZICĂ
SCURTE DATE BIOGRAFICE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428655793.html [Corola-blog/BlogPost/350357_a_351686]
-
În grădină ceapa-și cere Dreptul sfânt la frunze noi. A răbdat ca omu-n iarnă Gerul cruntelor nevoi. Usturoiu-i dă cu tifla, Verde-crud, îngemănat. Nu a pierdut nici o frunză; E de-o lună semănat. În pridvor, ca răbufnirea Vitelor din jug scăpate, Doi căței se iau la harță, Lângă blidul plin cu lapte. O fetiță le zâmbește Și-ncepe coarda să sară, Nu îi ceartă, nu-i gonește. Ce să-i faci... E primăvară! Din volumul INTRE ANOTIMPURI, de Rodica Elena
E PRIMĂVARĂ! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/E_primavara_rodica_elena_lupu_1330586812.html [Corola-blog/BlogPost/365251_a_366580]
-
Autorului Mama Cântec și descântec întrupat în vrajă Mlădie prin timp, reamintind de flori. Angelică -ntrupare care scânteiază Zidind nemurirea cu fete și feciori. Plămădită doar din dragoste și dor Generoasă, topești cu zâmbetul tristeți Împletești bucuriile, imprevizibilul sonor La jugul născuților, în aurite dimineți. Mâinile tale, cupă fermecata-n destăinuire Sub mângaierea lor orice durere piere Ochii tăi, potopitoare izvoare de iubire Imbrățisarea-ți caldă, adevarată avere! Ești singura ființă și în absență implorată Când “săbii” nevăzute ori văzute m -ating
MAMA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mama_elena_armenescu_1331239993.html [Corola-blog/BlogPost/342147_a_343476]
-
-o. Revoluțiile noastre, mai mult gălăgioase decât sângeroase, s’au făcut toate de sus în jos, până la exproprierea latifundiilor și împroprietărirea țăranilor. Țăranul însuși, incapabil de a se organiza și de-a iniția răsturnări sociale, ar fi purtat în eternitate jugul servituții. Ideile liberale și democratice au pătruns la noi din afară, evident, dar au găsit aici teren favorabil. Curentele generoase umanitare, proclamând sfințenia libertății individuale, erau în aer, la începutul secolului trecut, în toată lumea, întocmai cum azi e în aer
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
implicat în luptele pentru putere din Ardeal, pendulând dintr-o tabără în alta, sprijinind conform intereselor Moldovei partidele rivale. La început a sprijinit partida filo-otomană a loan Zapolya, ca apoi să se alieze cu Fedinand de Habsburg pentru a înlătura jugul turcesc. În martie 1527 Petru Rareș încheie un tratat de alianță cu Polonia. Drept urmare a încheierii acestui tratat, domnul Moldovei îl susține pe aliatul Poloniei Ioan Zapolya, care era și omul turcilor, în lupta pentru coroana Ungariei. În ianuarie - februarie
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
un biet român plebeu,Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute.Am obosit să număr doar stelele ce-apun,Apoi să caut soare prin ceața suferinței,Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardăSpunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardăVisând printre suspine la glia lui să zboare.Te rog pe Tine, Doamne
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
cu cât Silvia Chifiriuc poate fi ascultată fără teama că incită la apărare! Dimpotrivă, e îndemnătoare la comuniune sufletească și apropiere! Cântă cu un glas de vioară! La auzitul lui suferă o înfrângere devastatoare zisele voci, dezacordate, grele ca un jug a ce a mai rămas din muzica ușoară românească și ca un trăsnet a ce a ajuns a fi mângâierea melosului. Ascultând-o pe interpreta Silvia Chifiriuc se află că mai sunt încă voci alinătoare, față de care e gata să
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433304851.html [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
de război”! Churchill, Stalin și Roosevelt au împărțit și ei în mare secret lumea , fără să consulte chiar lumea aceea a cărei soartă au decis-o la masa verde! Chiar și în România, țară copârțită sub pretexte ca „eliberare de sub jugul burghezo-moșieresc”, sau „apărarea drepturilor minorităților”, și altele, s-au găsit personaje care și-au asumat acte prin care voința națiunii nu a fost consultată, Intrarea în N.A.T.O. ar fi fost „condiționată” de încheierea tratatului de bază cu Ucraina Total
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
inima lui maculată de acea tristețe și l-a trezit, simțind că noua femeie, intră încet în sufletul lui ca o nălucă: “Astăzi ea mă înconjoară,/ astăzi eu blestem și fug./ A mea inimă fecioară/ N-a primit-Azi nu voi jug.” Dar poetul se înșela. Veronica Micle pătrundea în sufletul lui încet-încet ca o necunoscută himeră. După trei luni, Veronica Micle părăsi Viena, lăsându-l pe studentul Eminescu dezamăgit. Nemaiavând bani și neinteresându-l examenele, rătăcitul sentimental se lipsi de examenele
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
cu poezie.” Dintre cântecele interpretate ne reține atenția în mod deosebit „Alăturea cu drumul”, cântec de dragoste și de plug: „ Alăturea cu drumul, măi, /Ară badea cu plugul, măi.// Noroc bun, bade, la plug, măi,/Spune-mi tragu-ți boii-n jug, măi.// Trag, mândro, și-ar trage bine, măi,/ / De nu te-ar vede pă tine, măi,// Că s-agață plugu-n dor, măi, / Trag boii de să omor, măi. Nu-i bai, bade, greu să tragă, măi,/ / Num-o vară ț-am
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Ca sclavul după o dulce alinare, Dar iadul te cuprinde cu obezi, Vino la mine să îți dau iertare. Viața te împinge spre concluzia ei, Și-un simțământ de groază te apucă Căci visele de faimă s-au sfărmat... Ia jugul meu, ca pacea să-ți aducă. Cu tine am pașit prin glod și plâns, Cu tine peste-al morții trist hotar, Zdrobit am fost in colții ei de foc Sperînd că ai să vii să guști din har. Adu-ți
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
urmă, la masa de negocierii dintre viață și moarte, fusese plătit tot de Tine, undeva într-un loc și un timp uitate de lume. Mi-ai cerut doar inima, și imediat mi-ai servit de pe tava de argint a universului, jugul și sarcina Ta. Cărarea e dreapta și îngustă - dar nu mi-e limpede, nici lină - călcând prin iadul acesta zilnic și necruțător. Doar mâna Ta se întinde spre mine de la o vreme, străpunsă - și mă mângâie pe frunte. UN GLAS
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
mare... Și știu...suntem loviți...lipsiți de apărare... E timpul să oprim și ura și vâltoare... Au vreun folos acestea, vreo trebuința, oare? Când guvernanții noștri au ce-i mai bun sub soare... Cât poți să mai suporți amarnicul lor jug... Când ei doar te înhamă că la amarnic plug... Cât poți să mai suporți amarnica durere... Când ei îți iau și carnea...îți lasă numai piele... Cum poți să mai spui da, cum poți să mai spui "poate"... Când ei
PROTEST UN CLIP ÎNCHINAT ROMÂNIEI, POPORULUI ROMÂN SI LUI DUMNEZEU... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Protest_un_clip_inchinat_romaniei_pop_cristian_gabriel_groman_1342630803.html [Corola-blog/BlogPost/355936_a_357265]
-
locurile și oamenii, cu specificitatea lor, absolut în toate regiunile africane în care a lucrat. În însemnările sale despre Africa, el spune că aici a găsit ceva din liniștea sufletului, între oamenii aceștia obidiți, dar încă răbdători, cu grumazul în juguri grele, împăcați oarecum cu soarta... Revine în Maroc în perioada 1974-1976, unde parcă viața nu era aceeași pe care o lăsase în urmă cu trei ani, iar apoi continuă periplul african și merge în Libia generalului Gaddafi, pentru următorii doi
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
târgșorene, vino nene traiul nostru de amar să-l vărsăm într-un pahar să dăm noroc, să-l dăm pe gât că nu ne-a mai rămas decât atât! o fi dulce sau pelin, să-l purtăm așa în noi jugul tras cu umeri goi și butoiul cu prea plin! târgșorene, vino nene s-a umplut târgul de cuci care nu știu nici o limbă și sub nasul nostru plimbă sărăcia pe butuci. Referință Bibliografică: Sărăcia pe butuci / Ion Untaru : Confluențe Literare
SĂRĂCIA PE BUTUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Saracia_pe_butuci_ion_untaru_1339125331.html [Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606]