45 matches
-
vanilie, rom. Se mai poate turna și puțină zeamă din aroma respectivă, astfel încât toate turtele sa fie cuprinse în zeamă și julfa care s-a ridicat deasupra. Se dă la rece și se servește a doua zi. Peste turtele cu julfă se poate pune și miez de nucă măcinat. Alivancă moldovenească (rețetă din regiunea comunei Butea, Iași) INGREDIENTE: * 225 grame mălai, * 900 ml lapte sau chișleag, * 300 grame smântână, * 200 grame zahăr, * 100 grame unt, * 125 zahăr, * 200 grame brânză de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
era de adunat, pentru vite, oi. Celelalte după cum știi și tu, că nu-i așa de mult timp de când ai plecat. - Vasile, Săndel acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu-i așa de mult timp de când ai plecat. - Vasile, Săndel acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu multă grijă le pune în cuiele poziționate la mijlocul fiecărui perete a camerei unde va avea loc șezătoarea, coboară de pe pat și privește spre a avea o lumină corespunzătoare pentru fiecare participant la șezătoare. Pregătește două ceaune, unul pentru fiert julfa, iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite pleavă, pentru a « înflori » mai repede, dând un gust dulce și aromat, consumat cu multă plăcere de către cei ce foamea le va da
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de grâu și de grăunțe, stinsese focul mai de mult și trimis de maică-sa la zămnic, scoase câteva sticle cu vin Nohan de Bogdana, pe care le pusese sub masa de lângă geamul casei așteptând noile porunci, iar Maria adunase julfa de deasupra fierturii din ceaun și o pregătea cu cele necesare pentru a unge turtele coapte pe plită. Lențâca cu Maricica pregătise această șezătoare-clacă mai din timp, făcând un fel de prăjituri din aluat cu miez de nucă și mere
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și prăjiturile și vinul Nohan cu o aromă deosebită, de degustat, apoi băut cu multă plăcere, pregătindu-se de plecare fiecare la casele lor. - Fetelor și ceilalți coriști, să nu uitați de repetiția ce o vom face mâine, la aceeași
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Vasile cel Mare. Ultimul răzeș din Moldova și triunghiul lui de aur Șoferii de tiruri opresc și stau la masă fiindcă aici găsesc un borș, și sarmale, și poale-n brâu, și turte dospite, coapte pe plită, și plăcinte cu julfă... ca la bunica. Trec și vechi politicieni aprigi, în căutarea fraierilor care mai ascultă încă promisiunile lor. Se uită și ei lung și jinduind penal după fetele care aduc “frunze-n buze, drob de sare pe spinare” și pleacă mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-le, au posibilitatea să devină negustori, cum făceau în trecut doar evreii, dar dintre cei scăpătați. Ce mai făcea mama din cânepa sa, culeasă, înainte de a ajunge cu dânsa la baltă, ca să fie murată, t opită cum ziceau alții? De julfă și turtele de la Crăciun, a ți auzit ? Frumoase obiceiuri mai erau la noi în anii cop ilăriei mele, ca în toată Moldova și pe cuprinsul întregii țări, de altfel. Cânepa, dar și sămânța de cânepă aveau un rol însemnat în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bătător numit pilug, făcut din lemn de ulm sau de frasin, după o umezire, cu apă semi-caldă, din miezul firului de sămânță ieșea o făină albă ca foaia de hârtie. Ea se numea diferit, în unele sate i se zicea „julfă”, în alte le „bârță” sau „torbă”, iar adesea „laptele boului”. Da, „laptele boului”, dar de ce așa, n-am aflat, mama nu ne-a spus niciodată, poate nici nu știa, după cum nici despre tehnologia descrisă n-am aflat prea multe de la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
punea sămânța de cânepă la bătut cu pilugul era un fel de buduroi, prevăzut cu o scobitură, anume făcută în corpul lemnului care fiind răchită, se scobea ușor și adânc. Aici, înăuntru, se așeza sămânța care primea loviturile pilugului (chilugului). Julfa rezultată era ceva delicios, o delicatesă , căreia, deși i se zicea „hrana săracilor” nu prea era la îndemâna oricui. O aveau numai bunii gospodari. Cei care își chibzuiau bine lucrurile în familie și gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dormi noaptea. Să ai putere de muncă a doua zi. Restul turtelor pregătite de mama, poate și mai bine întinse și coapte pe plita sobei din casă aveau și ele rostul lor principal. Înmuiate și umplute cu straturi succesive de julfă, după un anumit meșteșug, asortate cu miez d e nucă, mirodenii și zahăr ori miere de albine, după poftă și gust, numite „pelincile Domnului” ajungeau la noi cei ai casei în noaptea de Crăciun, numai după ce venea preotu l să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
apare „Bau-Bau”-ul), căci am ceva urgent de bătut la mașină. * Radiind de fericire, dna Gheorghiță mi-a spus azi (14 februarie 1989) că Gelu a obținut cetățenia germană și că, de Crăciun, va veni acasă să mănînce „turtă cu julfă”. Nu știu ce-i asta, așa că am recurs la dicționar. Șăineanu dă următoarea explicație: „Julfa (jolfă) f. Mold. 1. semințe oleaginose de cînepă întrebuințate ca aliment pentru păsări și cu care se prepară un ulei alimentar; 2.mîncare de post din julfă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fericire, dna Gheorghiță mi-a spus azi (14 februarie 1989) că Gelu a obținut cetățenia germană și că, de Crăciun, va veni acasă să mănînce „turtă cu julfă”. Nu știu ce-i asta, așa că am recurs la dicționar. Șăineanu dă următoarea explicație: „Julfa (jolfă) f. Mold. 1. semințe oleaginose de cînepă întrebuințate ca aliment pentru păsări și cu care se prepară un ulei alimentar; 2.mîncare de post din julfă pisată și fiartă cu crupe: turtă cu julfe Cr. [și jufă=pol. iucha
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
julfă”. Nu știu ce-i asta, așa că am recurs la dicționar. Șăineanu dă următoarea explicație: „Julfa (jolfă) f. Mold. 1. semințe oleaginose de cînepă întrebuințate ca aliment pentru păsări și cu care se prepară un ulei alimentar; 2.mîncare de post din julfă pisată și fiartă cu crupe: turtă cu julfe Cr. [și jufă=pol. iucha, zeamă].” Asta să fie mîncarea preferată a lui G.? *„Show” Filioreanu la învățămîntul de partid cu tema „Democrația muncitorească revoluționară”. Stenografiat, cuvîntul său ar putea constitui un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dicționar. Șăineanu dă următoarea explicație: „Julfa (jolfă) f. Mold. 1. semințe oleaginose de cînepă întrebuințate ca aliment pentru păsări și cu care se prepară un ulei alimentar; 2.mîncare de post din julfă pisată și fiartă cu crupe: turtă cu julfe Cr. [și jufă=pol. iucha, zeamă].” Asta să fie mîncarea preferată a lui G.? *„Show” Filioreanu la învățămîntul de partid cu tema „Democrația muncitorească revoluționară”. Stenografiat, cuvîntul său ar putea constitui un document pentru caracterizarea unei anumite specii de activiști
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ungea tocul ușilor și ferestrelor cu usturoi, în noaptea de Sântandrei. Apoi, ritualurile de care încă se mai povestea pe la porțile satului, în apropierea acestei zile și mai ales nopți și nu în ultimul rând, vărzările și plăcintele cu bostan, julfa și alte bunătăți ale bucătăriei bunicii din „cartea” rurală, pe care le așteptam în postul Crăciunului. Și, să nu uit de fetele mari, care așteptau această noapte un an întreg, în speranța lor de a-și vedea ursitul! Credem că
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
nr. 62, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Poduri beton armat", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Str. Paltinului, localitatea Roznov, lungime = 30 m, Str. Zorilor, localitatea Roznov, lungime = 30 m, str. Parohia II, localitatea Slobozia, lungime = 30 m, "Pod Julfa" - str. Preot Cozma, localitatea Slobozia, lungime = 55 m, "Pod Burlacu" - Str. Dispensarului, localitatea Slobozia, lungime = 45 m", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1970, 1972, 1975, 2010, 2010", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "4.742.134" - la poziția
HOTĂRÂRE nr. 1.373 din 28 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228916_a_230245]
-
se deschide în oraș o școală superioară de fete, iar în 1874 apare o tipografie. Primul teatru apare în anul 1879 iar la începutul secolului XX s-a terminat construcția căii ferate ce lega Erevan de Gyumri (Alexandropol), Tbilisi și Julfa. În anul 1913 orașul este legat la o rețea telefonică. Armenia a fost un timp scurt între anii 1917 și 1920 independentă înainte de a fi integrată în URSS, devenind Republica Sovietică Socialistă Armenească. În această peroadă are loc un proces
Erevan () [Corola-website/Science/306459_a_307788]
-
fost deschisă la Batumi pe 11 mai. La această conferință, otomanii și-au extins pretențiile, cerând ca să le fie cedate orașele Tiflis, Alexandropol și Echmiadzin. Otomanii doreau de asemenea să fie construit o cale ferată care să lege Kars și Julfa de Baku. Noul stat armean, pe teritoriul căreia avea să fie construită calea ferată, trebuia să asigure libera circulație a mărfurilor otomane tranzitate spre Baku. Membrii armeni și georgieni ai republicii federale caucaziene au încercat să se opună adoptării tratatului
Tratatul de la Batumi () [Corola-website/Science/322179_a_323508]