45 matches
-
era de adunat, pentru vite, oi. Celelalte după cum știi și tu, că nu-i așa de mult timp de când ai plecat. - Vasile, Săndel acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
nu-i așa de mult timp de când ai plecat. - Vasile, Săndel acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
acum sunteți amândoi, haideți să terminați de bătut în chiuă sămânța de cânepă, să vă facă mama julfă, ca de obicei în ajunul Crăciunului, când se mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu multă grijă le pune în cuiele poziționate la mijlocul fiecărui perete a camerei unde va avea loc șezătoarea, coboară de pe pat și privește spre a avea o lumină corespunzătoare pentru fiecare participant la șezătoare. Pregătește două ceaune, unul pentru fiert julfa, iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite pleavă, pentru a « înflori » mai repede, dând un gust dulce și aromat, consumat cu multă plăcere de către cei ce foamea le va da
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de grâu și de grăunțe, stinsese focul mai de mult și trimis de maică-sa la zămnic, scoase câteva sticle cu vin Nohan de Bogdana, pe care le pusese sub masa de lângă geamul casei așteptând noile porunci, iar Maria adunase julfa de deasupra fierturii din ceaun și o pregătea cu cele necesare pentru a unge turtele coapte pe plită. Lențâca cu Maricica pregătise această șezătoare-clacă mai din timp, făcând un fel de prăjituri din aluat cu miez de nucă și mere
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și prăjiturile și vinul Nohan cu o aromă deosebită, de degustat, apoi băut cu multă plăcere, pregătindu-se de plecare fiecare la casele lor. - Fetelor și ceilalți coriști, să nu uitați de repetiția ce o vom face mâine, la aceeași
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se unge cu ulei și se presară miezul de nucă cu zahăr. Din mai multe foi, între 5 și 10, se face un rulou; se învârte într-o tigaie și se dă la rolă. Se mănâncă caldă; este foarte hrănitoare. Julfă. Foietaj cu umplutură din sămânță de cânepă care se prepară după ce s-a îndepărtat crusta tare prin batere cu chilugul în piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rolă. Se mănâncă caldă; este foarte hrănitoare. Julfă. Foietaj cu umplutură din sămânță de cânepă care se prepară după ce s-a îndepărtat crusta tare prin batere cu chilugul în piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe tavă și se taie ca un tort. Se făcea în mod obișnuit de sărbători. Nu am auzit atunci de proprietățile halucinogene ale cânepii. Cap. X - Viața spirituală a satului. Manifestări ale spiritului popular în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rezervată mai curând sărbătorilor. Mai mult, în urmă cu 100 de ani, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care azi tot mai puțini români le mai consumă: știr, podbal, frunze de sfecla, hrișca, mei, bob, ulei de cânepă, jufă (julfa) - un produs obținut din sămânță de cânepă.
Ce mâncau românii în urmă cu 100 de ani. Se mânca mai sănătos ca acum? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79724_a_81049]
-
să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și se fierbe la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau să împrumute ceva din casă. La Dumbrava, flăcăii umblau cu colindatul la case cu fete mari și tocmeau muzica pentru horele de la sărbătorile de iarnă. Până la Crăciun, gospodinele pregăteau turtele cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și se fierbe la foc mic până se „urdește”, după care se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până se „urdește”, după care se alege. Se adună într-un vas, se adaugă zahăr și arome și se întinde în straturi alternative peste turtele foarte subțiri, coapte pe plită, care, în prealabil, au fost muiate în zeama rămasă de la julfă. Cu aceste turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul în Ajunul Crăciunului. Copiii care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așa cum, făcea întotdeauna Vasilica... Acum, a făcut-o el. După plecarea Părintelui, casa a rămas goală și pustie... bătrânul Iorgu a început să plângă cu suspine... ”Unde ești Fata? unde ești?” El își aminti cum Vasilica făcea ”Pelincele Domnului”, cu julfă multă și cu miere... mânca până ce nu mai putea. - Tare bune mai erau!... își zise el. Masa era încărcată cu: chișcă, sărmăluțe în foi de viță, aburind, cârnați, curcan la cuptor, cozonaci rumeni, plăcinte ”poale’n brâu” cu brânză de
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Vasile cel Mare. Ultimul răzeș din Moldova și triunghiul lui de aur Șoferii de tiruri opresc și stau la masă fiindcă aici găsesc un borș, și sarmale, și poale-n brâu, și turte dospite, coapte pe plită, și plăcinte cu julfă... ca la bunica. Trec și vechi politicieni aprigi, în căutarea fraierilor care mai ascultă încă promisiunile lor. Se uită și ei lung și jinduind penal după fetele care aduc “frunze-n buze, drob de sare pe spinare” și pleacă mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în viața mea, dar habar nu am ce-a fost. O cremă cu gust fin. De vanilie ? De floare de portocal ? De iasomie ? De liliac ? Hai, spune-mi te rog ce ai pus în crema asta delicioasă ? ! I se spune julfă. E un extras din semințe de cânepă pe care l-am îndoit cu urdă proaspătă adusă de Artim azi dimineață. Era mulțumit, nevasta lui merge bine, i-a scăzut fierbințeala. Ei sunt cei care mă ajută la tot ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tuturor morților”, se coceau și se dădeau de pomană „pentru sufletele morților” colăcei rituali cu semințe de cânepă sau cu „lapte” obținut prin pisarea acestora. Zeama obținută prin fierberea semințelor pisate de cânepă (în care se adaugă miere) se cheamă julfă, jolfă (Transilvania, Moldova) sau chiar lapte de bou (57, p. 212 ; 140, p. 358 ; 141, p. 129). După August Scriban, jolfă este „un fel de mâncare din semințe de cânepă pisate” (232). Colăceii erau unși cu miere (zahăr) și erau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la jumătatea secolului al XVII-lea (îndreptarea legii, Târgoviște, 1652) (145, p. 7). În unele regiuni ale țării (în zona Vaslui, de pildă), în noaptea de Sf. Andrei, ca gest ritual împotriva strigoilor, țăranii consumau la miezul nopții plăcinte cu julfă din semințe de cânepă (220, p. 194). În nordul Moldovei, gospodinele făceau în ajun de Crăciun turte cu miere și semințe de mac sau de cânepă și le dădeau de pomană (54, p. 51). Sufletul mortului este și el narcotizat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Steaua strălucește Și lumii vestește... Frumoase colinde, dragii mamei copilași, suspină Natalița, intrată, fără veste în odaia caldă, mirosind a zăpadă proaspătă, cernută de vântul iernii. Dar Natalița avea în mâna dreaptă un castron, de unde se iveau, învârvoiate, turtele cu julfă, păturelele care-l înveleau pe pruncul Hristos. După ce vă potoliți foamea, să-l ajutați pe tăica să aducă carnea de porc în tindă! Hotărî Natalița. Eu o să iau coada! strigă Saveta Eu vreau șorici! spuse Ion, târnuind o pelincă umplută
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
apăsat Fetea. Că noi n-am avut școală, nici nu știu a mă iscăli! Alte vremuri, vecine, suspină megieșul Dimitrie. Dar, hai mai bine să ne bucurăm de nașterea pruncului Hristos! Bătrana puse înaintea oaspeților o strachină cu turte cu julfă, scoase, din cuptor, o oală cu sarmale, cartofi copți și o tingire, în care străluceau plăcinte cu bostan. Se strânseră toți în jurul unei mescioare, cu trei picioare, așezată înspre laița de la geam. Se închinară la icoanele sfinte și începură a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ou fierte cu flori de tei, cu rășină albă, miere de albine, tămâie topite. Se bea ceai de cimbru de câmp și mlădițe de măr dulce sau șovârv, de 3 ori pe zi, timp de 3 zile, sau se consumă julfă din cimbru de câmp și sămânță de cânepă (românească, nu turcească, deoarece aceasta conține canabis). UMFLĂTURĂ LA BURIC Se face la copii când aceștia răcesc și se tratează prin: Legători aplicate pe buric cu piper negru pisat și amestecat cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]