50 matches
-
la chirii , el când să mai învețe? − Marie, poate că ai și tu dreptate. Noi trebuie să facem rost de bani, vindem oile, ceva cereale, pielea calului mort, să vedem ce adunăm și să cumpărăm ori un cal ori niște junci, cum spui tu; Au mers la iarmaroace, au vândut pe rând ce au plănuit și au adunat o sumă de bani ca să le ajungă pentru ce-și puseseră în gând. De vândut ce au avut de vânzare au mers la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jugăr de pământ arător. Legea îl obliga pe conscriptor să ia în evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a câta parte de sesiune dispunea (sesiunea reprezentând o gospodărie) capul familiei, și mai apoi de: boi, vaci, junci și juninci, cai și iepe, oi și capre, porci și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și crude, și pârguite și coapte, iar de la o vreme am scăpat la pepeni și ne-au scăpat de foame strugurii. O cloșcă a scos pui, un purcel a crescut până la Crăciun. După ce tata a vândut pepeni, a cumpărat o juncă a făta, și ne-am revenit. La Titi însă au rămas urmări pe toată viața, urmări pe care mama le-a prevăzut chiar din ziua în care am rămas fără alimentele cu care eram obijnuiți. Pe timpul când activiștii de partid
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze, la Perieni - Bârlad, Stațiunea de cercetări pentru combaterea eroziunii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
potroace”, dat spre dimineață, să se trezească lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi totul sau aproape totul, s-a convertit în bani. Se „juruia” o juncă, o oaie, două, un sacă de grâu etc., unii se țineau de cuvânt, alții uitau sau se revanșau la cumetrie și cu alte ocazii. La spartul nunții, buchetul miresei era aruncat în ceata tinerilor nuntașii și care se întâmpla să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ISTORIA ÎN LITERATURA PAȘOPTISTĂ Prof. Juncă Geraldina Deniss Școala Generală „Gheorghe Mârzescu”, Iași În Introducție la Dacia literară Mihail Kogălniceanu recomanda scriitorilor români trei motive de inspirație: istoria, natura și folclorul: Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dacă este Baal, mergeți după Baal!" Poporul nu i-a răspuns nimic. 22. Și Ilie a zis poporului: "Eu singur am rămas din proorocii Domnului, pe cînd prooroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci. 23. Să ni se dea doi junci. Ei să-și aleagă un junc, pe care să-l taie în bucăți și să-l pună pe lemne, fără să pună foc. Și eu voi pregăti celălalt junc, și-l voi pune pe lemne fără să-i pun foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
rom. vițel, fr. veau, it. vitello. Româna a mai moștenit din latină pe junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani) nepus la jug“ < lat. iuvencus (păstrat și în italiană și franceza dialectală) și pe junincă < lat. iunix „juncă“. porc și scroafă Porc și scroafă sunt moștenite din lat. porcus, respectiv lat. scrofa. Primul este moștenit în toate limbile romanice, celălalt numai în română, italiană și retoromană. În toate limbile romanice a fost moștenit și lat. verres > rom. vier
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mine și zise încet, cu frică parcă: —Sărut mâna, cuconașule... Ochii ei mari rămăseseră pironiți asupra mea. Nu spuneau nimic, nu voiau nimica ochii ei; se uitau cu curiozitate la mine. Erau doi ochi negri, umezi ca niște ochi de juncă. Mă privea cu stăruință - și simții un fior fierbinte în lungul trupului. Încruntai sprâncenele mirat de această tresărire a ființei mele. —Vra să zică te-ai întors la bărbatu-tău, zisei eu cu liniște. Da, cuconașule... Nu puteam să trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Lepădatu și-a început slujba la vitele boierești. Sandu Faliboga l-a dus la ocoale ș-acolo l-a descântat puțin, cu glasul lui aspru: —Iaca, măi băiete, aicea-s vitele. Într-un ocol sunt mulgătoare, dincolo sterpe, mai încolo juncile, juncii; iaca, toate sunt după rânduială așezate... Tu îi lua mulgătoarele. Acestea trebuiesc purtate la locuri bune, prin bahnă, unde mai este iarbă verde, ori prin locurile unde a mai rămas mohor... —Bine, bade Sandule, om merge și mi-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și-a început slujba la vitele boierești. Sandu Faliboga l-a dus la ocoale ș-acolo l-a descântat puțin, cu glasul lui aspru: —Iaca, măi băiete, aicea-s vitele. Într-un ocol sunt mulgătoare, dincolo sterpe, mai încolo juncile, juncii; iaca, toate sunt după rânduială așezate... Tu îi lua mulgătoarele. Acestea trebuiesc purtate la locuri bune, prin bahnă, unde mai este iarbă verde, ori prin locurile unde a mai rămas mohor... —Bine, bade Sandule, om merge și mi-i arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
asemenea nume se cunoaște că are să fie om strașnic. Culi nu știa că asemenea nume e de pe vremea lui Decebal-Crai. Pe întuneric, și-a scos o țigară din tabachere și a aprins un lemnuș. A văzut cum stau vacile și juncile pe așternutul lor, rumegând. Calul era în picioare; a întors capul și a făcut: Hn-hn! A tras ușa după el și a strâns-o în clanță; s-a aplecat la geamul de alături: —Bezarbarză! Numaidecât s-a auzit frământare dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
În ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de Rîu, și anume cu împăratul Asiriei, capul și părul de pe picioare; ba va rade chiar și barba. 21. În ziua aceea, fiecare va hrăni numai o juncă și două oi 22. și vor da un așa belșug de lapte, încît vor mînca smîntînă, căci cu smîntînă și cu miere se vor hrăni toți cei ce vor rămînea în țară. 23. În ziua aceea, orice loc care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
în singurul și adevăratul Dumnezeu al lor. Totuși, în sufletele lor apreciau focul, ca element purificator al trupului păcătos și mort și atunci au recurs la o stratagemă simbolică substituind trupului // omenesc care trebuia incinerat, diferite animale (boi, oi, capre, junci, iezi, porumbei, turturele etc.) plus sacrificii vegetale (grăunțe, făină, untdelemn, vin etc.) după felul și intensitatea păcatului fiecăruia. Aducerea unor atari sacrificii, înseamnă că ei își recunosc păcatul. Prin punerea mâinilor de către preoți, păcatul trecea victimei, care prin înjunghiere, suferea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
lipsiți de orice agresivitate, alegând neimplicarea, foarte asemănători tăurașului Ferdinand. Corrida nu era pentru ei; doar mirositul de flori sub Încântătorul arbore de plută. Și cât de asemănători cu Eloii din romanul fantastic al lui H.G. Wells, Mașina timpului. Încântătoare junci umane păstorite de Morlocii canibali care trăiau o viață subterană și se temeau de lumină și foc. Da, Wells, bătrânelul acela dur, cutezător, avusese, până la urmă, viziuni profetice. Shula nu greșea În Întregime cu campania ei pentru memorii. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Joiana și țăranul Un țăran de prin Moldova, cu familie săracă, A plecat la târg în țară ca să cumpere o vacă. Și cum banii, bată-i vina, din ogradă nu-l aruncă, Reuși, ca la căruță, să înhame-o biată juncă. Fără vlagă, costelivă, blânda noastră junicuță Nu putea să tragă plugul, deci o puse la căruță, Să se nvețe-ncet cu munca și să capete osânză, Ca în primăvară, poate, să dea lapte pentru brânză. Trecu iarna, primăvara, și, din cea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Fără vlagă, costelivă, blânda noastră junicuță Nu putea să tragă plugul, deci o puse la căruță, Să se nvețe-ncet cu munca și să capete osânză, Ca în primăvară, poate, să dea lapte pentru brânză. Trecu iarna, primăvara, și, din cea juncă posacă, Apăru acu-n ogradă o frumoasă, mare vacă. Grasă, sobră, arogantă și cu ugerul prea plin, Aștepta să fie mulsă de țăranul Cătălin. Bucuros, nevoie mare, c-a scăpat de sărăcie Și gândind deja la brânza ce în putini
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
toată noaptea din cauza lui Emily și nu prea m-am odihnit. O simt cum mă privește: privirea aceea calmă, fixă, care te cântărește, pe care a avut-o când m-a prezentat Rich: cam cum te-ai uita la o juncă În obor. —O, știu că tu ești de felul tău palidă, draga mea, recunoaște ea voioasă. Dar un pic de ruj poate face minuni. În ceea ce mă privește, am numai cuvinte de laudă pentru nuanța „Rug de toamnă“ de la Helena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
orice privire deveneau zadarnice. Cu mare părere de rău mă ridicam la sfârșitul fiecărei zile, cu mare bucurie mă întorceam acolo a doua zi. Adesea, în timp ce stăteam adâncit în gânduri, îmi aminteam versete, mai cu seamă pe cele din surata juncii, care evocă îndelung Kaaba. „Am așezat Locuința Sfântă pentru ca ea să fie refugiul și adăpostul oamenilor, și am spus: luați popasul lui Avraam ca loc de rugăciune.“ Buzele mele murmurau cuvintele Celui-de-Sus, ca pe vremea Marii Recitări, fără să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
său. 3. A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă; dar ei n-au vrut să vină. 4. A trimis iarăși alți robi, și le-a zis: "Spuneți celor poftiți: "Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă." 5. Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui. 6. Ceilalți au pus mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cintra cerurilor goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori în goană [...]. / Buhai cu zimbri, junci cu vaci cât malul. / Și-nchise în oborul cerurilor late, / Năvalnicele boaite / Bălțate, negre ori țintate, / Se îmbulzesc și suflă-nspăimântate / Ca la vederea unei haite... Se-mpung, se-ncalecă, se iau în coarne, / Zăplazurile zării stând să spargă”. Subsidiară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
-și lasă neterminată propria-i operă. Așa cum Venus Anadiomene este măreața capodoperă a celebrului pictor Apelles din Cos, așa cum Pallas Atena este capodopera lui Fidias, așa cum sculptorul Calamis își datorează gloria statuilor sale ecvestre și Miron aceleia a faimoasei sale junci, tot așa poetul din Sulmona e o parte, și nu ultima, din operele lui Sextus: mai mult, e un dar, o operă a bunătății lui grijulii (tutela). În a patra epistolă, după atâta dezolare, Ovidiu dezvăluie bucuria unui fericit presentiment
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
O SCURTĂ ISTORIE DESPRE ISTORIA MUZICII Prof. Juncă Ciprian, Școala „Ion Ghica”, Iași Ce Înseamnă istoria muzicii? Istoria este povestea tuturor evenimentelor care s-au petrecut În lume. Istoria muzicii este, se Înțelege, povestea tuturor evenimentelor muzicale de care omul Își poate aminti. Dintre ele fac parte viața
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]