181 matches
-
adaptarea la relația conjugală devine preocuparea lor, greu de îndeplinit, întrucât pupila muzicianului Marcian este posedată de un adevărat incub, supranumit „Leopardul”, un bărbat ce a devenit ideal prin amintire și aspirație, pe care l-ar fi cunoscut cândva în junețea estudiantină. Astfel, deși are o serie de calități sociale: avocat, flautist, în fine ministru sau consilier al Premierului, Lucian contravine idealului făurit de Ina, pentru că este o incarnare a soțului, a previzibilului, a ritualului sau, mai mult, și deci odios
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
cel Bătrân, cu petreceri dezlănțuite, focuri de artificii subacvatice realizate cu ajutorul anghilelor electrice, farandole din mijlocul cărora nu mai poți scăpa, orgii și banchete. David este un colecționar bătrân care vine în Orașul Oracolelor pentru a fi întinerit de Madonele Juneții. Ritualul are efectul scontat, dar duce la moartea Madonei, ceea ce atrage furia locuitorilor orașului. David este pe cale de a fi linșat, dar este salvat de Sirce, o femeie care vede în el împlinirea unei profeții vechi a Maeștrilor Vorbelor. Conform
Carnavalul de fier () [Corola-website/Science/328692_a_330021]
-
pe bani occidentali îmbrățișează cu atâta nerușinare obiceiuri levantine, cred că dezastrul e mai gros decât ne imaginăm! În ce-l privește pe Ion Iliescu lucrurile sunt destul de limpezi - cum să reformezi un dinozaur comunist care și atunci când vorbește despre junețea sa de dansator de "conga" nu uită că acest lucru se producea la "reuniuni"?! -, însă tare mi-e teamă că aroganța d-lui Năstase e un semn al fricii intrate în oase. Promisiunile imposibil de onorat, strângerea tot mai pronunțată
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
știrbită. A dovedi această știrbire nu e greu. Reproducem mai la vale textul autentic, cel francez, al formulei cu care cele trei mari puteri ne-a recunoscut independența. {EminescuOpX 416} {EminescuOpX 417} {EminescuOpX 418} {EminescuOpX 419} {EminescuOpX 420} {EminescuOpX 421} JUNEȚEA LUI MIRABEAU. DRAMĂ ÎN 4 ACTE 2254 Tânărul Gabriel Mirabeau e în închisoare pentru că o damă, uzurpând alături cu tatăl său locul mumei, împodobită cu diamantele pe care aceea le purtase, îl prigonește de cinci ani. Tatăl său, robit de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
corapoarte urmează discuțiile în cadrul cărora un număr important de participanți vor lua cuvîntul. Ne vom referi la o mică parte dintre ei, spicuind cîteva "perle". Primul este Geo Bogza, de la care vom afla ce probleme de conștiință îl frămîntau în junețe: "În contradicție cu starea de spirit generală a unui mediu mic-burghez, cînd la 16 ani, la sunetul sirenei, vedeam că alți oameni intră în fabrică la ora 6 dimineața, iar eu eram liber să mă plimb, iar la prînz aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Anestin, P. N. Alexandrescu și un V. Cârlova. Se republică, sub titlul M. Kogălniceanu profesor, fragmente din cursul ținut de istoric la Academia Mihăileană din Iași în anul 1843, iar din D. Bolintineanu - articolul Datoriile către patrie. V. Lambru traduce Junețea regelui Enric de Ponson du Terrail. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289262_a_290591]
-
perete, bilele pe trotuar și biliardul de buzunar. (Despre biliardul de buzunar va trebui să discut altă dată. Pentru noi nu era propriu-zis un joc, ci, mai curând, o reformă protestantă. Îl jucam înainte sau după fiecare criză importantă din junețea noastră.) Mingea la perete, spre informarea cititorilor rurali, se joacă în fața treptelor sau a fațadei unui bloc. Arunci mingea într-o ornamentație arhitectonică din granit - un amestec popular manhattanez de coloane grecești ionice și romano-corintice -de la fațada casei noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori schematice sau sărăcăcioase, Geoffrey Chaucer sesizează și notează elementele care individualizează portretul, detaliile amănunțite care spun multe despre caracterul eroinei, despre poziția socială pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cuvenitele reflecții. Scriitorul e un reflexiv, un contemplativ, care mimează afectele poeților romantici. Mai conform firii sale poate fi socotit un Apolog, unde predică o existență cumpătată, sub semnul rațiunii. În volumul selectiv Păcatele tinerețelor (1857), trei secțiuni (Amintiri de junețe, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) sunt ocupate de scrieri în proză, capitolul de poezie intitulându-se, cu autoironie, Neghină și pălămidă. Lipsit de facultatea invenției, N. fie recurge la anecdotică, fie se bizuie pe propriile suveniruri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Povestiri, Craiova, 1896; Realiste, Craiova, 1896; Alte schițe umoristice, București, [1897]; Epigrame, București, 1900; Ultimele schițe umoristice, București, 1900; Căderea guvernului, București, 1902; Povestiri patriotice, București, 1902; Tuns și frezat, București, [1902]; Din viața mea de medic, București, 1903; Din junețea lui C. A. Rosetti, București, 1903; Din viața regelui Carol, București, 1903; Eminescu intim, București, 1904; Limba literară și toate ortografiile în timp d-o sută de ani în România, București, 1905; B. P. Hasdeu, București, 1908; Alte schițe umoristice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
estetice (care sunt directe, nemediate) în trăiri intelectuale, singurele făcute să bucure sufletul devoratorilor de artă și de literatură. Interesant e că timpul joacă și el un rol important, îndepărtându-l pe om de natura percepută nemijlocit cândva, în fragedă junețe: "Cu timpul, emoțiile estetice au devenit mai mult intelectuale. Nemaifiind în stare să avem emoții directe, pur estetice, nu admirăm fenomenele naturii, cât admirăm, prin amintiri și sugestii istorice, ruinile, tablourile vechi, sau orice altă operă de artă a trecutului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
curtea unui boier, că e trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului Caragea îi dete îndestulă pricină a medita și a vedea valurile și necazurile vieției, intrigile societății și deșertăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
odă etc.68. În versiunile târzii ale acestei biografii, reluate în mai toate colecțiile de vieți de scriitori până spre sfârșitul secolului, acestor oportunități li se va spune simplu, prin modernizare, "ocaziuni": Ocaziunea cea mai firească pentru poesie e vârsta juneței (amorul) [...]. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o elegie asupra mormântului acestui patriot însemnat. Cu ocaziunea întemeierei școalei de la St. Sava compuse el oda etc.69. Din punct de vedere sociologic, ceea ce subliniază aceste figuri
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la lumea acțiunii și această intermitență se încarcă ambiguu: este o oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el ceva. Ocaziunea cea mai firească pentru poezie e vârsta juneței (amorul). Cele dintâi încercări poetice fură niște madrigale și elegii amoroase. După aceea, arestarea boierului Filipescu i dete cauză de ajuns a medita și a vedea valurile și necazurile vieței. Însoțind pe arestatul boier la moșia lui Bucovul, talentul său
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Un om față cu istoria, JL, 1994, 17-20; Cornelia Ștefănescu, „Originalitate... măsurată”, JL, 1994, 17-20; Mihai Șora, Neasemuitul Ionesco..., „22”, 1994, 21; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu în căutarea libertății și a lui Dumnezeu, VR, 1994, 11-12; Arșavir Acterian, Ceva din junețea bucureșteană a lui Eugen Ionescu, APF, 1995, 3-4; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu și „diavolul” politic, VR, 1995, 3-4; Ungureanu, La vest, I, 103-112; Caraion, Tristețe, 96-102; Petreu, Jocurile, 138-154; Ierunca, Semnul, 270-272; Marian Victor Buciu, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
să fie util țării [...], cu o percepție acută a realului, dar și cu predispoziție romantică spre reverie. MARIN BUCUR SCRIERI: Ceasurile de mulțumire ale lui..., București, 1843; Apel la toate partidele urmat de Încrederea-n sine, Paris, 1850; Scrieri din junețe și esiliu, I-II, îngr. Vintilă C.A. Rosetti, București, 1885; Scrierile lui..., I, îngr. Vintilă C. A. Rosetti, București, 1887; Amintiri istorice, îngr. Vintilă C.A. Rosetti, București, 1889; Pagini din trecut, îngr. Vintilă C.A. Rosetti, București, 1902
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
faun”, C. Stere, „de ortodoxă și apostolică înfățișare”, „chipul de sfânt bizantin al lui Bacovia”). E mai în largul lui în asemenea ochiri decât în teoretizările, nu lipsite de bun-simț, pe care, din unghiul artei pentru artă, le încercase în junețe (definiția artei, a frumosului, despre naturalism, despre simbolism, sancționat, rigid, ca o „fantezie deșartă”, „în căutarea neînțelesului”, despre „pornografia în artă”, despre dramatizarea romanelor, care ar fi un „atentat împotriva esteticei”). Câteva substanțiale „portrete scandinave” sunt probabil preluate din surse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
discuție aprinsă la Academie în jurul lui „u mut” între Gh. Sion, Al. Roman, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu, despre sumarele gazetelor „Observatoriul” și „Telegraful român” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” din Brașov, „Luminătoriul” din Timișoara etc., despre apariția volumelor Scrieri din junețe și exil (I) de C.A. Rosetti și Note critice de Nicolae Densușianu ș.a. „Foița” ziarului este ocupată de un lung „episod din războiul ruso-româno-turc”, Cum încărunțește cineva într-o noapte, semnat Don Ascanio (D.C. Ollănescu-Ascanio), de legenda Domnul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
reflexiv-critică a adultului nici elementele contextuale ale universului adolescentin configurat epic (PTAP: „pregătirea tineretului pentru apărarea patriei”, „acțiunile” pionierești etc.), nici imaginarul existențial al protagonistului. Timpul exterior furnizează mai mult elemente cu funcție scenografică, lăsând culoar timpului interior, al primei juneți, cu toate accelerările, expectativele și elanurile sale. Cu un limbaj constituit, până în pragul excesivității, din argotisme liceale (și nu numai), V. își identifică personajele și concomitent își portretizează cititorul-țintă. SCRIERI: Muzici și faze, București, 2000. Repere bibliografice: Mihai Iovănel, Faze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290488_a_291817]
-
mintală a cărei trăsătură dominantă este delirul sistematizat bazat pe tulburarea cognitivă, dar independent de fundamentul ei afectiv, de Richard von Krafft-Ebing, care nu admite forma acută, dar recunoaște forma cronică primitivă (originară, atunci când debutul se produce în copilărie sau junețe; tardivă, atunci când debutează la maturitate) și forma cronică secundară (cea mai frecventă, ea fiind stadiul final al ipohondriei, maniei și îndeosebi al melancoliei). În Psychopathia Sexualis, with especial reference to the antipathic sexual instinct, a medico-forensic study (1886), când e
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
După ce părăsește revista ieșeană, va reveni sporadic în presă, la „Opinia”, „Adevărul”, „Viața socială”, „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. Volumele Amintiri de A. Vlahuță și I. L. Caragiale (1938) și Îndurare! (1939), întoarceri la climatul și preocupările literare ale juneții, din care se născuseră scrierile din volumul Mi-a cântat cucu-n față (1910), par a avea o întârziere de câteva decenii. Deoarece aparține întru totul unei orientări caracteristice pentru presa aflată în descendența „Contemporanului”, pe traiectoria ce duce spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
de vârstă, dar și în rândul tinerilor.” Era epoca, își amintește Kogălniceanu, pildă el însuși de patriotism și ardoare a sentimentelor, când roiuri de tineri, plini de entuziasm, crezând în viitorul patriei lor și al lor, uniți toți, cu curajul juneței ce nu se îndoiește de nimică și pentru care stavilă nu este, se apucaseră de lucru.” Presa în limba naționlă nu este considerată numai o forță de progres și de educare a oamenilor,așa cum ideologia “luminilor”secolului al XVIII-lea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ascundă urmările bolii ce avea s-o răpună la 48 de ani morbus Basedovi, cum se menționează în "Liber mortuorum" din Cernăuți. Scena a fost, pentru ea, nu un simplu miraj și o posibilitate de a-și etala grația și junețea. O dovedește faptul că, din clipa în care a considerat că-i bine să nu mai apară în public (de prin 1885), își amenajează un teatru în miniatură acasă, unde joacă frecvent, cu statornică pasiune, dimpreună cu fiii ei. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
C. Negruzzi se manifestă, în ceea ce privește metafora, printr-o scădere netă a poeticității în nuvelele istorice în comparație cu scrierile neistorice. Punctele de maximă diferențiere sunt mai ales în ceea ce privește metaforele de intensitate medie și împrumuturile ori calcurile metaforice. De exemplu, în Amintiri din junețe și Scrisori la un prieten − vs. Alexandru Lăpușneanu −, există incomparabil mai multe metafore calchiate din franceză: "crude fatalități" (< fr. cruelle fatalité); "vis fantastic" < fr. fantastique (cf. rêve ~); "suvenirea ei ar sili imaginația mea să galopeze fără voie" < fr. galopper (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
glorifică eroii trecutului, invocă demnitatea în restriște, aruncă blesteme împilatorilor străini. În pofida sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]