940 matches
-
generații de muzicieni este întotdeauna una care constituie un stimul pentru ambele echipe de a se întrece în performanțe și pentru public în orice caz un câștig Reporter: Cum ați ales d-voastra și Elvin trupele invitate Riff, E-motions, Sophie June și The Noise la Smart Hermannstadt Rock? Ricky Dandel: Elvin și cu mine am avut ideea de a crea un show în care se întâlnesc două generații de muzicieni rock într-o înfruntare amicală. Elvin va cânta alături de Elvin Dandel
"Colaborarea între artişti, fie autohtoni sau străini, nu reprezintă nicio problemă" by http://www.zilesinopti.ro/articole/5845/colaborarea-intre-artisti-fie-autohtoni-sau-straini-nu-reprezinta-nicio-problema [Corola-blog/BlogPost/98029_a_99321]
-
Elvin și cu mine am avut ideea de a crea un show în care se întâlnesc două generații de muzicieni rock într-o înfruntare amicală. Elvin va cânta alături de Elvin Dandel Band din Germania. El vine cu invitatii săi Sophie June și E-Motions din Germania și Italia, vedete în devenire și studenți la Academia de Muzică și Teatru din München. Eu voi susține show-ul meu cu trupa Riff și amândoi am ales trupa sibiană de rock The Noise care va
"Colaborarea între artişti, fie autohtoni sau străini, nu reprezintă nicio problemă" by http://www.zilesinopti.ro/articole/5845/colaborarea-intre-artisti-fie-autohtoni-sau-straini-nu-reprezinta-nicio-problema [Corola-blog/BlogPost/98029_a_99321]
-
to help those who hâd been hardest hit by President Basescu's austerity politics. The new government’s policies proved popular with the Romanian electorate, delivering a landslide victory for the Social Liberal Union în the regional elections în early June. În response, President Băsescu started what can best be described aș a vicious personal and political attack on Prime Minister Ponta. He sought to halt the government’s reform agenda, appealing beyond his powers to the constituțional court to block
PROTECTING ROMANIAN DEMOCRACY.THE CURRENT POLITICAL CRISIS IS NOT ABOUT A RETURN TO TYRANNY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Semnalul_de_la_washington_ponta_apara_mihai_marin_1343212446.html [Corola-blog/BlogPost/359094_a_360423]
-
așa de de fraged ca mezinele Gran Canaria, cu cele 10-15 de milonuțe sau Tenerifa și Gomera, cu doar 7-10 milioane acolo. Ca să nu mai vorbim de pifanele La Palma și El Hierro, cu zgârcitele lor 0,75 - 2 milioane. Jună sunt fără pereche, pentru că, dintre toate suratele am învelișul cel mai proaspăt. Un sfert din crusta mea grunjoasă s-a format nu demult, între 1730 și 1736 iar o părticică mică de ”pieliță” cu trei protuberanțe fistichii, pe o porțiune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lanzarote-%cb%97-cerere-calatorie/ [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
de joburi - 18 mai, ora 09.00, Banca de Joburi - Atelier marca incubator 107Scenaristică și scriere vizuală - 18 mai, ora 13.00, Ceai et Caetera - Atelier marca incubator107 - Atelier de creație handmade - 18 mai, ora 15.00, Ceai et Caetera - Junii brașoveni - zilnic, Muzeul "Prima Școala Românească" - Expoziția Ex-libris - zilnic, Muzeul "Prima Școala Românească" - Expoziția Tudor Ciortea zilnic, Muzeul "Prima Școala Românească" OPERA 17-18 Mai - GULLIVER ÎN ȚARĂ PITICILOR - Premieră, de M. Țeicu și S. Kerim, ora 17.00, Sala Operei
Unde iesim in weekend? by http://www.zilesinopti.ro/articole/7104/unde-iesim-in-weekend [Corola-blog/BlogPost/98689_a_99981]
-
iubitei este umbra gândurilor poetului: „Umbra gândurilor mele/ Era dulcele-ți cuvânt.” Sau „Vorba ta-i ca lamura de miere” sau „Ah, brațul tău rotund e alb-se lasă/ Cu grație pe umeri-mi-privesc/ În ochii tăi, în fața ta- în gura jună,/ S-ascult uimit la vorba ta nebună 1”. „Una din marile mulțumiri ale vieții lui -ne mărturisește Slavici- era să steie de vorbă, să-și deie pe față gândurile și să ispitească și pe alții, fie aceștia oamneni pe care
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
răspunsurile diaconului, apoi imnii de slavă, puteau fi auziți dedeparte în noapte, ăla că murmurul unui ocean schimbător. Lumină lumânărilor era palida că o sfântă ce aștepta în fereastră. În secolul al Treisprezecelea după Hristos, orgă aceea era nouă și june era și Johannes Teutonicus, organistul vestit, venea aici, de două ori pe an, din abația lui, de la Feldioara. Acum, instrumentul face doar gălăgie. Zgomot ce se ridică spre tavanul sprijinit în colonade și pilaștrii albi, grandioși. Sunetele suie alandala, se
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
ministru cu comunitatea românească? Numai că pe agenda lui Victor Ponta nu ... VIII. HUNGARY HÂȘ SPEND $1 MILLION TO PROMOTE EXTREMISTS AGENDA AT SMITHSONIAN FOLKLIFE FESTIVAL, de Simona Botezan , publicat în Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013. Between 26-30 June and 3-7 July, the Smithsonian Institute organized “Smithsonian Folklife Festival” on the grounds of the U.S. Național Mall. This year the guest of honor was the country of Hungary who presented the program "Hungarian Heritage Roots to Revival". But for
SIMONA BOTEZAN by http://confluente.ro/articole/simona_botezan/canal [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
Heritage program which were absolutely impressive în the staging and performance. But I was extremely disappointed by the separatist message that Hungarians have transmitted to American public about Transylvania . Media noticed tradițional Romanian songs, dance ... Citește mai mult Between 26-30 June and 3-7 July, the Smithsonian Institute organized “Smithsonian Folklife Festival” on the grounds of the U.S. Național Mall. This year the guest of honor was the country of Hungary who presented the program "Hungarian Heritage Roots to Revival". But for
SIMONA BOTEZAN by http://confluente.ro/articole/simona_botezan/canal [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
Se întâmplă să îți dai seama de răspuns la întrebări, Doar când te cuprinde teamă,sau ești prins de remușcări. A rămas o îndoială,sau e doar un fel de a spune, De cădeai la învoiala când erai un tanar june. Cele care ți-au fost date,iti apar să te întreb, După aceea,fug în noapte,să se ascundă printre stele. Referință Bibliografica: CUGETĂRI / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1783, Anul V, 18 noiembrie 2015. Drepturi de
CUGETARI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1447831127.html [Corola-blog/BlogPost/373762_a_375091]
-
este publicată în 1936 și are o grafică diferită, cu chenar, 265 pagini și o postfață de Vasile Demetrius. Petre Popescu Gogan, Ecouri eminesciene în artă plastică, 60 de euro Interesante și cu parfum de epocă sunt și Almanachul "România Jună", anul I, conținând princepsul poeziei Luceafărul, cu coperta originală, 1883 (preț de pornire: 1.000 euro), Revista Familia anul V, conținând princepsul poeziei Domnului F.J., 1869 (preț de pornire: 600 euro), Veronica Micle, Poesii, ediție princeps, 1887 (preț de pornire
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
cotidian de informație; "Revista Lipovei", revistă cultural-socială de interes local; "Slove", revistă lunară din Calafat, "Vlăstarul" din Târgoviște, la rândul său în plină actualitate, prin comentariul amar al celui care îl expediază, "ce greu apare o revistă fără bani", "Dobrogea jună" și "Talazul", înțelegând după titlul fiecăreia că vin dinspre mare, "Ritmul vremii" de la Roman, fără a mai pune la socoteală o revistă ca "Salonul literar" de la Arad, al cărei redactor și director a fost chiar Al. T. Stamatiad. Sunt mai
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
aduc furtuni. În case-acum e cald și bine, copiii s-au culcat de mult, Afară singur vântul bate , cu inima-mi eu îl ascult... Mă ninge-n suflet cu fantasme, iar vântul vieții mă îngheață, Doar inima-mi e încă jună și desenează flori de gheață. Presară iarna lacrimi dalbe peste-al bunicilor mormânt... Mi-e dor de -a lor sfântă poveste, mi-e dor de-al lor blând, drag cuvânt... Pe dealuri se așterne neaua și ninge-n suflet cu
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1481229675.html [Corola-blog/BlogPost/372927_a_374256]
-
are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî-m’ văzură, (R), Pâlc de porumbi să făcură, Ca un pâlc de porumbei, (R), De-amestecaț’ cu grangurei. Șî-m’ săltară de-m’ zburară, (R), Sus, măi sus să ridicară, Cu norii s-amestecară, (R), Jos
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
bin’ că le păreară, (R), Mese mari că întindeară. Peste masă grâu revarsă, (R), Peste grâu - colac de grâu Șî o mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Șî din gură așa-m’ grăiară, (R): - De-ți fi juni colindători, Intraț’ în casă pă fereastră, (R), Șî veț’ sta-mprejur la masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
față de oamenii înfricoșătoarei securități. Naratorul fusese chiar tentat să se întrebe retoric, à la Villon sau à la Vlahuță: „Unde sunt securiștii de altădată?” (p.47). Care vor fi fost relațiile gazdei, „stăpână a unei stâni fără câini”, cu mai junele ei chiriaș care o convertește la lectură, nu-i greu de bănuit. Azilantul, valet și salepgiu, o sugerează în chip livresc, aluziv și destul de ambiguu: „În absența Jupânului Dumitrache, pe care nu-l văzusem niciodată, soțul mamei răniților, eu eram
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1339966707.html [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
Sârgului îmi cade-n poară. Zboruri încă jinduite, Să se-ntâmple, modru nu e. Aripile, pasămite Că îmi sunt fixate-n cuie. Calimera, la adică, Silnică și ageamie-i: Ca să nu mai bat potică Până la zulufii Tiei. (Tia, când fusese jună, într-așa ierea de pură Că mă strofocam, sub lună, S-o țâp în literatură.) Când prin stele se degajă Măestrii necunoscute, Nu mai știu să-nchin o vrajă Sub fereastra unei ciute. P^ormă, insomnii imunde, Drese-n magma
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
sunt singur; mai e acolo și cilindrul. Apropo, iertați-mi întrebarea: ați confecționat vreodată, manu propria, cilindre din hârtie? R: Suluri, adică? Bineînțeles. C: Dar conuri? R: A, cornete! Firește, - ba chiar îl uimeam pe un amic al meu, mai june și foarte neîndemânatic, cu tehnica sau, dacă vreți, dexteritatea cu care le confecționam. Goleam, într-însele, scrumiera plină, căci coșul de gunoi era departe. C: De unde procurați hârtia? R: De pe chiar masa mea de scris. Conificam, desigur, ciorne. C: Și
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
coturne, sfruntând primejdiile nocturne. Ci riga, palanchin solemn își va fi fost durat din lemn drept de Livan, cu jilț din fir de aur, scară de porfir, scump mozaic și stâlpi de-argint, - în semn de dragoste și-alint din partea junelor fiice ale orașului ferice. Voi toți, ieșiți-i înainte lui Solomon și luați aminte, voi toți, la vrednica-i cunună cu care maica lui cea bună i-a-ncununat și albul frunții, și inima,-n răsfățul nunții. IV Iubito, prea-frumoasă ești, nu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
tot nu o poți face, atunci de ce să nu ai o căsnicie liniștită așa cum domnul Francu avea de aproape două zeci de ani. Convinsă că și de data aceasta rezolvase corect problema, doamna Cleo coborî în living unde fetița lor, June, stătea pe o canapea, clefăia gumă și asculta muzică în căști bălăngănind din cap. Îi făcu semnul victoriei și îi trimise un pupic dulce. Probabil că June a văzut semnele mamei deoarece a deschis telefonul și a început să vorbească
EXCURSIA DE DOCUMNETARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411748689.html [Corola-blog/BlogPost/368422_a_369751]
-
themes like love and nature are explored, Traian Gardus, well-known poet, epigrams-maker and translator, who cheered the public with tonic epigrams. He read also from his latest published book, «Sonnets», that saw the light în 2012. Sunday, the 1st of June, another sunbathed day full of promises and joy to be part of the Festival and greet such a talented community of artists, started with a series of Conferences: about the Magazine «Francopolis», which creates notably a link în the francophone
CEL DE-AL NOUĂLEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL SCRIITORILOR ŞI ARTIŞTILOR (31 MAI – 1 IUNIE 2014) de EVA HALUS în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eva_halus_1402981510.html [Corola-blog/BlogPost/349794_a_351123]
-
nicio legătură cu avatarurile creației lui. Căci Eminesc a lucrat la poem aproape zece ani, dând peste câteva zeci de variante până a ajuns s-o definitiveze pe ultima. Deși îl publicase la Viena , în „Almanahul societății academice social-literare „România Jună” pe 24 aprilie-6 mai 1883, Eminescu încă era nemulțumit de forma finală. La 1 august 1883 este reprodus în „Convorbiri literare” În ediția Maiorescu din decembrie 1883, poemul apare cu unele modificări, atribuite de D. Murărașu însuși poetului care revăzuse
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-metamorfozele-luceafarului-eminescian-132-de-ani-de-la-aparitia-poemului-in-convorbiri-literare/ [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
la Giurgiu-Russe. Adio, doamnă RO! Adio, și un ineluctabil praz verde de la Nea Mărin din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, căci postromânismul este iremediabil ca orice final de partidă, când piesele se răresc și creativitatea e limitată. Hiatusul este irecuperabil, deoarece junele intelectual deștept trebuie să se orienteze în aceste adevăruri subînțelese și, odată inițiat asupra dizolvării active a RO în WO pe caniculă și gnoză, ajunge să-și scrie, călcând peste cadavre ca la Războieni, propria poveste de succes ca pe
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
decât la București, unde nu i s-a reconstituit pentru pelerinaj nici măcar chițimia gen Noica, Țuțea, Cioran, unde primi cândva pe Veronica). 10. Poetul Național nu ne mai poate zice astăzi chiar nimică, fiindcă el glossa la un Neam Românesc june, care se întregea, corsi e ricorsi storici, pe când Autoelita parazitează pe o populație pensionară-n descompunere pelagroasă, cu ofițeri în retragere - Pulimea - în declin, de unde și întunericul sfatului „ascundeți geniile!“ în debara. 11. Catedrala Mântuirii Neamului e o escrocherie a
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Textul nostru actual, de „consum”, este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac-oi fi eu sau altul.” Vă amintiți cîtă cerneală a curs pe marginea acestui „chip de lut”... Ei bine, textul eminescian (din „Almanahul Societății literare «România jună»”, dar și din multe manuscrise) este: „Ce-ți pasă ție, chip de lut / Dac-oi fi eu sau altul...”. Sau, o formă manuscrisă apropiată de versiunea finală: „Ce-ți pasă ție, din pămînt / Dac-oi fi eu sau altul.” Cât
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]