1,726 matches
-
onoare ai județului Sibiu, marilor artiști Lucreția Ciobanu și Ioan Besoiu. Pentru iubitorii muzicii populare, Lucreția Ciobanu va concerta pe scena festivalului alături de numeroase vedete ale muzicii populare românești, în spectacolul din 2 august. Reporter: Ca manager al CJCPCT "Cindrelul - Junii" Sibiu ce aduce ansamblul local în programul acestei ediții? Silvia Macrea: Ansamblul Folcloric Profesionist „CindrelulJunii Sibiului” va deschide programul festivalului cu o seară tradițională românească, ce va avea loc la Cămara Boierului (Hotel Hilton) în 31 iulie, începând cu ora
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
acestei ediții? Silvia Macrea: Ansamblul Folcloric Profesionist „CindrelulJunii Sibiului” va deschide programul festivalului cu o seară tradițională românească, ce va avea loc la Cămara Boierului (Hotel Hilton) în 31 iulie, începând cu ora 20:00. Tot Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului” va deschide evenimentele desfășurate în aer liber, printr-un spectacol intitulat „Junii Sibiului și invitații lor” spectacol ce va avea loc în 2 august, începând cu ora19:00 în Piața Mare din Sibiu. Reporter: Există un public format pentru
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
cu o seară tradițională românească, ce va avea loc la Cămara Boierului (Hotel Hilton) în 31 iulie, începând cu ora 20:00. Tot Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului” va deschide evenimentele desfășurate în aer liber, printr-un spectacol intitulat „Junii Sibiului și invitații lor” spectacol ce va avea loc în 2 august, începând cu ora19:00 în Piața Mare din Sibiu. Reporter: Există un public format pentru un astfel de eveniment, crește el de la an la an? Silvia Macrea: Putem
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
loc în 2 august, începând cu ora19:00 în Piața Mare din Sibiu. Reporter: Există un public format pentru un astfel de eveniment, crește el de la an la an? Silvia Macrea: Putem vorbi de un public care apreciază pozitiv apariția Junilor Sibiului și care este întotdeauna prezent într-un număr foarte mare la toate evenimentele organizate de către instituția noastră. Însă și foarte mulți turiști sunt interesați de festival și în fiecare an ne bucurăm de public venit la Sibiu special pentru
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
la fel de inedit și fascinant ca și cel nocturn. În jurul orei 12, după slujba religioasă la care bătrânii și bătrânele satului fuseseră îmbrăcați în frumoasele lor costume populare, mulțimea se adună îi fața bisericii. Bărbațipe cai înconjoară o parte a pieței, Junii satului se îndreaptă către intrarea în sat pentru a întâmpina oaspeții. Între timp avem posibilitatea de a admira florile liliachii ale bujorului de munte purtate de bărbați la pălărie, expuse cu mândrie de un flăcăiandru într-un coș împletit sau
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
flăcăiandru într-un coș împletit sau strânse în buchete pe care tineri și tinere în costume tradiționale le oferă oaspeților. Regretăm că nu putem urca pe înălțimile amețitoare ale muntelui pentru a ne bucura de priveliștea bujorului în împărăția lui. Junii satului dansează în mijlocul mulțimii adunate în fața bisericii, în acompaniament de vioară sau pe fondul propriilor cântece și strigături: “Decât june și însurat / Mai bine cu piana-n cap. Decât june cu muieri / Mai bine cu trăncăneli.”; “Sunt călușer de la munte, / Cu
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
muntelui pentru a ne bucura de priveliștea bujorului în împărăția lui. Junii satului dansează în mijlocul mulțimii adunate în fața bisericii, în acompaniament de vioară sau pe fondul propriilor cântece și strigături: “Decât june și însurat / Mai bine cu piana-n cap. Decât june cu muieri / Mai bine cu trăncăneli.”; “Sunt călușer de la munte, / Cu părul lăsat pe frunte / Sunt călușer de la sate, / Cu părul lăsat pe spate. / Și iar verde flori cu rouă, / Călușer, să punem două! / Călușer de pe câmpie, / Cu ochii de
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
casă, încântați de originalitatea cu care localnicii și-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa și la alte sărbători din această zonă cu puternice tradiții folclorice și păstorești. Strigăturile au fost reproduse cu ajutorul domnului Petrică Damian, judele Junilor din localitate. Elena Trifan Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
concursul de Canto Clasic “Paul Constantinescu”, Ploiești 2008, Premiul I la concursul “Steaua fără nume”, București 2005 și multe altele. (...)” Sursa: http://www.presalocala.com/2011/01/03/gala-superlativelor-vip-2010-cu-invita%C8%9Bi-surpriza ---------------------------------------------- Name: VLADIMIR CĂTANA Voice: Countertenor Birth Date & Place: 4th June 1986, Bucharest, România Languages: Romanian (native) English (very well) French (very well) German (medium - learning) Italian (medium - learning) Studies: 1994 - 2000 ~ Music School No. 3 from Bucharest (România), Violin Section; 2001 - 2005 ~ “Elenă Cuza” Lyceum from Bucharest (România); 2006 - 2010
VLADIMIR CATANĂ – O VOCE CARE FASCINEAZĂ de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Radio_prodiaspora_prezinta_vladimir_ca_ecaterina_cimpean_1337836316.html [Corola-blog/BlogPost/340679_a_342008]
-
etc. Eu: Ce mai zic gazetele, nene? Nenea: Mofturi! Eu: Ce era azi în cameră? D. Deputat: Mofturi! Un cerșetor degerat: Fă-ți pomană, mor de foame! Un domn cu bundă: Mofturi! Librarul: Iată o carte nouă, foarte interesantă! Un june cult (dând cu dispreț volumul la o parte):Mofturi! X: mâine seară e eclipsă de lună. Y: Mofturi! Zicem „moft” și cea mai teribilă realitate își pierde consistența, dezumflându-se aidoma unui balon de săpun atins de vârful unui ac
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_moftangiul_caragiale_ion_ionescu_bucovu_1350062966.html [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
față, pe la spate, dă și el atât cât poate, ba se bagă prin guverne (când nu stă cu ciocu-n pene) ba ar trece peste Nistru, pe sub fuste-n ministere și s-ar zburlui sinistru mai bățos decât oțelul într-un june prim-ministru, ar râmâne repetent undeva prin parlament ori ar face-un du-te-vino prin luxoasele palate și s-ar cuibări în draci la amante între craci ori în vorbele de clacă ale unui prezident... bietul cuc european!... și el pribeag
ÎNCĂ NU E PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Inca_nu_e_primavara_george_safir_1394433917.html [Corola-blog/BlogPost/353661_a_354990]
-
un numeros grup de Deputați ai 4 comune din munții Apuseni, precum: Vidra, Bistra, Câmpeni și Râul Mare. Gavrilă Todea de 80 de ani, a făcut și el parte din echipa care semnalau abuzurile la Guvernul din Sibiu. La întoarcere „Junele domeniului” Gheorghe Devai, le-au intentat proces, fiind condamnați la 12 - 25 lovituri de bastoane. În urma acestor bastoane Gavrilă Todea, alegându-se cu decesul! După această Mare amăgire, nădejdea s-a îndreptat înspre „Curtea de la Viena” și-n anul 1779
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
în cadrul Librăriei Humanitas-Kretzulescu, precum și publicarea unei cărți a artistului. Grigore Lese aduce căldură sărbătorilor de Crăciun pe scena Ateneului Român, în cadrul unui concert inedit ce va bucura sufletele spectatorilor cu o serie de colinde deosebite: colinde de gazdă, profesionale, de june, de față, de petit, de dragoste, familiale, satirice, de război și prizonierat, cosmogonice, precum și cântece de stea ce vestesc Nașterea Mântuitorului. Propuse spre a deveni Patrimoniu Mondial UNESCO, aceste ritmuri și texte străvechi, unele misterioase, șamanice, altele mito-religioase, cu teme
Un Crăciun cu Grigore Lese by http://www.zilesinopti.ro/articole/6152/un-craciun-cu-grigore-lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
grație acestui splendid film alb-negru, laureat cu Marele Premiu la festivalurile de la Gijon, Londra și Varșovia și cu premiul FIPRESCI la Toronto. Youtube Jeune et jolie (Franța, 2013). François Ozon provoacă din nou, deopotrivă sexual și intelectual, cu povestea unei june de familie bună care decide, hodoronc-tronc, să se prostitueze. Jeune & jolie, lansat la Cannes în 2013 și nominalizat la Cesar - categoria „Tânără speranță” - pentru performanța complet lipsită de inhibiții a debutantei Marine Vacth, se poziționează cumva între Bunuel și Von
BLOOD TIES, PROIECTAT ÎN ÎNCHIDEREA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE FILM BUCUREŞTI 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/6737/blood-ties-proiectat-in-inchiderea-festivalului-international-de-film-bucuresti-2014 [Corola-blog/BlogPost/98753_a_100045]
-
zur Gegenwart: Ausgearbeitet mit Unterstützung der angesehensten Schriftsteller“ (Istoria literaturii românești până astăzi: elaborată cu sprijinul celor mai apreciați scriitori - în germană), Wernigerode, 1892. Maria Bosco-Suciu (1841-1891) debutează în Familia la vârsta de 23 de ani cu poezia „Ruga unei june”. Fata ei, Lucreția Suciu, îi va cunoaște personal, grație cenaclului literar întreținut de mamă, pe George Coșbuc, Septimiu Albini, Gheorghe Bogdan-Druică și alți animatori ai cuvântului românesc. Născută la Oradea în 1859, absolventă a Institutului Ursulinelor și având o aplecare
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Stan. Florea Marin, G.Abagiu, Vasile Ion, T.Militaru, Firică l.și Scarlat S., cu pieptu-au reântregit hotaru' . Și D.Burlan, Croitorescu, ne-au apărat de alte nații G.Abagiu, F.Marin, iată cine-au fost : SOLDAȚII ! Spuneți să știe junii Țării : pe câmpul morții ne-am jertfit Ca să rămână vie Țara, de-aceea, iată, n-am murit ! Având în noi învățătura, de jertfire (strămoșească), Chiar de mai murim Românii, România, o să trăiască ! "Vă rugăm : lăsați mâhnirea, murit-am ca niște
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1495707680.html [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
adolescentul Mihai e copleșit de primă iubire. Se zice că o chema Casandra Elenă și era fiica lui Gheorghe Alupului. Arată că floarea albă de cireș. Se plimba prin lunci, prin codru, până la lacul fermecat. Ea e mai mare decât junele amorezat. Mai apoi, fiind departe, Mihai află că fata de 19 ani a fost luată de zburătorul, răpusa de dropica (hidropizie) și e înmormântata în țintirim. Trist, o evocă în: De-as avea, Din străinătate, Mortua est (intitulată la început
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
Liturghii și alte sărbători de peste an; am recomandat în localitățile în care nu mai este posibilă revigorarea cântării de strană să se treacă la cea corală, comună sau „de obște“. Într-un articol „Tinere ia seama!“ i-am sfătuit pe junele și junii noștrii să se îndepărteze de folclorul muzical poluat care face mari deservicii educației și să se îndrepte spre cântecul religios, știut fiind că, așa cum spunea un om al bisericii „Cântând te rogi a doua oară“ iar în privința muzicii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
luat parte puii de daci, copii și tineri din localitate. Câștigătorilor li s-au acordat premii de către Asociația Cultural-Creștină „Iustinian Teculescu”. Participanților la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece și dansuri populare românești, susținut de formațiile artistice „Junii Voineștiului” și „Ciobănașul” din Voinești,” „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului, „Țara Vrancei” din Focșani, de soliști vocali: Costea Cristina, Bârlă Alexandra, Săndulea Ana, Chelemen Paul, Baciu Alexandru, Maria Murgoci etc. Tinerii din ansamblurile locale au fost acompaniați la orgă de
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
lipsit capodopera creației populare românești „Miorița” interpretată cu mare măiestrie de Maria Costin Murgoci venită de pe plaiuri mioritice. Membrii ansamblului „Țara Vrancei” au adus în cântecele lor și obiceiuri specifice altor zone ale țării, precum jucatul găinii. Din rândurile ansamblului „Junii Voineștilor”, s-au auzit nelipsitele strigături de la petrecerile satului: „Foaie verde bob de linte Mânioasa înainte” „Foaie verde ca aluna Ia măi dă drumu’ la una.” „Foaie verde bob de rouă Ia mai dă drumu’ la două.” „Du-te tu
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
modestie uluitoare, care consideră că tematica identitară nu este perimată, nici desuetă, în Republica Moldova. Iulia Modiga este româncă. Îi plac lucrurile temeinic făcute, de la fotografiile artistice - fiind nedespărțită de aparatul ei de imortalizat clipe irepetabile -, până la imaginile realizate - pe parcursul manifestațiilor junilor din stânga și din dreapta Milcovului de azi - inclusiv pe malul Nistrului. Tenace, perseverentă, căutând adevărurile celor ce își doresc o viață mai bună, într-o mare și unică famile de români, ziarista care conduce publicația electronică InfoPrut se dovedește a fi
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
sezonier sau pentru o perioadă îndelungată. Un ministru care nu ar fi de găsit niciodată în birou - Dacă ați fi numită ministrul tineretului, în viitorul guvern, de la Chișinău, care ar fi primele trei măsuri promovate, din această nouă postură, utile junilor din Republica Moldova? - Locul meu se află în rândurile societății civile, fără îndoială. Am activat ani de zile în cadrul unor organizații nonguvernamentale și cred că din această poziție am putut înțelege în profunzime diferite probleme sociale care afectează atât societatea din
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
iubesc că prima dată Și mai ales mi-e greu să-ți spun: ,,esti cea mai minunată față!'' ,,E prea târziu'' e-un fel de-a spune! Un suflet tânăr am în piept Și chiar de nu mai sunt un june, Tot te iubesc și te aștept! Desigur, merg cu greutate, Nu mai alerg că altădată, Le fac mai pe-ndelete toate, Dar cred în tine, draga față! Și duc în spate niște ani Frumoși și buni, dumnezeiești... Deși sărac și fără
IUBIRE TARZIE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iubire_tarzie_ioana_voicila_dobre_1333890805.html [Corola-blog/BlogPost/340675_a_342004]
-
inimi dorul... De iubire și de înalt. Baia Mare, 11 iubie 2016 Noapte de vară Cânt gingaș de crini se-aude, Prin al nopților suspin... Stelele aprinse-n veghe, Îmbrăcate-s în senin. Calcă-ncet pe iarba crudă, Vântul ca un june iar... Și cu aripi de lumină Îl îmbracă luna-n dar . Doarme codrul ca și pruncul, Legănat de susur blând... Cel îngână-n curs izvorul, Doruri multe adunând. Undeva o stea pe boltă Lacrimi calde a picurat Peste omenirea-ntreagă
RUGA VERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1465810161.html [Corola-blog/BlogPost/378792_a_380121]
-
theater director Emil Boroghina: one is dedicated to the Romanian național poet Mihai Eminescu and the other one to the famous English playwright William Shakespeare. After starting în the UȘ, the two shows will travel to Canada, aș follows: Friday, June 13 : Shakespeare poetry recital - Romanian Cultural Institute în New York, (200 East 38 St, New York, NY 10016), Auditorium Hall, 7 pm Saturday, June 14 : Eminescu poetry recital, St. John of Wallachia Church (5 Old Dock Road, Alpine, NJ 07620), 7.30
Emil Boroghina: Rereading EMINESCU & SHAKESPEARE… by http://revistaderecenzii.ro/emil-boroghina-rereading-eminescu-shakespeare/ [Corola-blog/BlogPost/339469_a_340798]