39 matches
-
de la un capăt al pămîntului pînă la celălalt; nu vor fi nici jeliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor fi un gunoi de pămînt. 34. Gemeți, păstori, și strigați! Tăvăliți-vă în cenușă, povățuitori ai turmelor! Căci au venit zilele junghierii voastre. Vă voi zdrobi, și veți cade la pămînt ca un vas de preț. 35. Nu mai este nici un loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nici o scăpare pentru povățuitorii turmelor. 36. Se aud strigătele păstorilor, și gemetele povățuitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ochii Tăi, cu milă plini. Pe lemnul sfintei cruci duci grea povară, Pentru păcatul nostru simți dureri, Când Te hrănim cu fierea cea amară, Tu ne-nvelești cu blânde mângâieri. Te osândim de-o neagră veșnicie, Miel blajin purtat spre junghiere, Dar Tu ne ierți cu-aceeași dărnicie Să trăim prin moarte, înviere! Renaștere Am renăscut strângând nemărginirea în sufletul meu veșnic covârșit De dorul de-a cuprinde nemurirea Și liniștea din cerul nesfârșit. Am rătăcit pe căi întortocheate, Prin întuneric
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
loc (Omule, slabă ființă) suferința ia o formă mai concretă: inima „se despică”, În Scrisoare către Zulnia aceeași inimă se sfarmă „de săgeți și de cuțite”. Conachi Înregistrează și amețeala („dar ce-i amețeala asta de care mă văz cuprins?”), junghierea inimii și, din nou, despicarea inimii, risipirea trupului: „Despice-să inimioara În bucăți ca de cuțît. Răsîpească-să tot trupul și să facă praf În vînt.” Un sindrom teribil este catalepsia, Înlemnirea trupului. Conachi trece și prin această Încercare: „Trupule, de acu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ne pentru că nu băgasem de seamă că suntem în Bulgaria, iertați-ne apoi că n-am voit să ne batem pentru bieții greci și bulgari. Nu vedeți că ne-am supus stăpînilor? Nu vedeți că ne-am trimis copiii la junghiere pentru că d. Anghelescu să poată culege lauri pe pielea lor? Ba au ajuns ca până și ciorò-horò, rumânaș de laie, alb ca pana corbului, să scoată gazetă, în care să ne batjocorească în toate zilele. Nu vă e destul, milostivi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
despărțit ca prin niște bătăi ca acestea să ne tragi la tine macar nevrând noi; ci nici așa nu s-au făcut ceva mai mult despre noi. Datu-ne-ai pe noi păgânilor spre robie și spre pradă si spre junghiere și spre jefuire celor fără de lege și nici așa n-am înțeles, nici ne-am depărtat de la vicleșugurile noaste și de la fără-de-legile noastre. Nici prin cele de întristare, nici prin cele rele nu ne-am înțelepțit, nici prin facerile tale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu a fost vigilent. Sin a zâmbit îngăduitor. Ne-am întors la ușa celor doi. Am intrat și doctorul cu milițianul au rămas afară de vorbă. L-am tuns întâi pe cel înlănțuit și încătușat. Se supunea ca o oaie la junghiere. Când am sfârșit, un zâmbet i-a înflorit din durerea care-i brăzda fața și fruntea. Îl cunoșteam de la Văcărești. Era un bărbat de statură potrivită, puternic și cu mișcări sigure. Fusese condamnat la 20 de ani muncă silnică. De
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Au necazul, au strâmtorarea, au foametea, au golătatea, au prigonirile, au primejdia, au sabia? Precum este scris: Pentru Tine suntem omorâți în toate zilele, socotiți am fost ca niște oi la junghiere! Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin Acela Care ne-a iubit. Căci sunt încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii (cei răi), nici stăpânirile (lumești), nici cele de acum, nici cele ce vor veni, nici
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lasă dus spre pătimire. Pentru Apostoli e greu de priceput cum Iisus cel „tare în cuvânt și faptă”, nădejdea tuturor, cel ce avea putere asupra bolilor trupești și sufletești, asupra valurilor mării, asupra morții însăși, acum se lasă dus spre junghiere fără să rostească nici un cuvânt de apărare, fără să facă nici un gest de răzvrătire! Toate aceste adevăruri veșnice sunt cuprinse în Sf. Evanghelie, care constituie izvorul și temelia credinței și vieții veșnice. Se cuvine ca și noi, cei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne simțim cuprinși de darurile, lucrarea și binecuvântarea ei. Biserica este locul unde însuși Domnul nostru Iisus Hristos săvârșește jertfa cea fără de sânge, o aduce spre împăcare sub chipul pâinii și a vinului. Se aduce pe sine „ca miel spre junghiere”, dar ca jertfă nesângeroasă, care se împarte credincioșilor după credința și vrednicia lor. Aici, creștinul își dă seama mai bine că rugăciunea este inseparabilă de sufletul creștin și este izvor de viață pentru el. întrucât, o viață fără rugăciune este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ci nimicește și dă blestemului toate câte are. Să nu-l cruți, ci să dai morții de la bărbat până la femeie, de la tânăr până la pruncul de sân, de la bou până la oaie, de la cămilă până la asin. (Regi 15:3) Mergi și dă junghierii pe amaleciții cei necredincioși și luptă împotriva lor până îi vei stârpi. (Regi 15:18) Textul acesta îți aparține, Doamne, nu? Să vedem, mai departe, ce spune alt text: Îndurat și milostiv este Domnul, îndelung-Răbdator și mult Milostiv. Nu până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a fost supusă populația românească n-au mai cunoscut limite. Și când o delegație română s-a plâns primului ministru Teleki de amploarea masacrelor de la Ip și Trăznea despre cele întâmplate, acesta a replicat cinic : «nu se poate nuntă fără junghiere». Despre toate acestea ne informează eruditul istoric Florin Constantiniu în recenta sa lucrare «O istorie sinceră a poporului român» ed. a II-a revizuită și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, 1999. De aceea la plecarea dintre cei vii la1778 a «excelenței sale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu inscripțiunile: Preotul, rostind versete din Biblie, cartea Isaia, capitolul 53, vă decupa agnețul cubic, în felul următor. Mai întâi face o inciziune adâncă prin bordura stânga a pecetii, anume în dreptul lui IC și NI, zicând: « Că un miel spre junghiere S-a adus. » A doua inciziune se va face prin bordura dreapta, în dreptul lui XC și KA, zicând: « Și că o oaie fără de glas împotriva celui ce o tunde pe ea, așa nu și-a deschis gură Să. » Urmează o
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
urmă de fatalism, ci doar o tristețe vădită a „juneții învinse”. Cât privește intriga de la stână, e socotită nesemnificativă, deoarece a fost grefată ulterior În viziunea lui Aron Densușianu (1895), ciobanul din "varianta Alecsandri", care „stă pasiv ca mielul la junghiere, cu toate că în cântec se zice că el ar fi mai voinic”, are o atitudine „cu totul neînțeleasă, nenaturală”, în special dacă ne gândim că ciobanii „sunt foarte îndrăzneți și bătăioși” Pornind de la aceste premise, A. Densușianu reia teza lui Alecu
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
pătruns de cuie și de sabie. 21. Maica Ta, văzând Adăparea Ta cu fiere, Doamne, Cel ce ești dulceața lumii noastre întregi, Fața ei cu-amare lacrămi a udat. 22. „Rău m-am întristat Și rărunchii mi se rup, Cuvinte, Junghierea Ta nedreaptă văzând-o”, Zis-a Preacurata, tânguindu-se. 23. „Cum am să-Ți închid Ochii dulci și-ale Tale buze, Doamne, Și cum dar ca pe un mort Te voi îngropa ?”, Iosif a strigat, înfiorându-se. 24. Jalnice cântări
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]