129 matches
-
din Timișoara spre Jimbolia) și urmează să fie finalizată în luna august. Obiectivul de dezvoltare al municipalității timișorene beneficiază de cofinanțare din partea Guvernului Federal al Germaniei prin Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW - Institutul de creditare pentru reconstrucție al R.F.G.). Doamna Aura Junie, manager de proiect, ne-a declarat că Piața de Gros Timișoara este proiectată și se execută cu respectarea standardelor Uniunii Europene în domeniu. Detalii despre facilitățile oferite de acest viitor obiectiv se pot afla din descrierea proiectului, aflată pe portalul
Agenda2006-21-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284978_a_286307]
-
exista un spațiu de comercializare sub copertină pentru produse proaspete. Infrastructura noului obiectiv presupune locuri de parcare pentru descărcare/încărcare, chioșcuri și un restaurant, birou vamal, un birou pentru filiale bancare și chiar un atelier pentru mici reparații. Dna Aura Junie, manager de proiect, ne-a mai spus că spațiile de comercializare în Piața de Gros vor fi scoase la licitație. Cei interesați de informații suplimentare pot contacta Primăria Timișoara, la tel. 408 430 (persoană de contact Carmen Doroghi). L. ScripcĂ
Agenda2006-23-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/285029_a_286358]
-
Acest organism consultativ cu atribuții de avizare, expertiză tehnică și consultanță este format din specialiști în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului și reprezentanți ai unor instituții tehnice, fiind alcătuit din: Mariana Carla Dudaș, Vlad Gaivoronschi, Teodor Octavian Gheorghiu, Aurelia Junie, Marius Miclăuș, Dan Popa, Victor Gioncu, Gheorghe Lucaci, Magdalena Nicoară, supleanți: Ioan Andreescu, Mihai Donici, Mihai Anton Zegrea. Secretariatul tehnic al comisiei este asigurat de arhitectul șef al Timișoarei, dl Emilian Sorin Ciurariu, și alți patru specialiști din Primărie. Comisia
Agenda2006-26-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/285097_a_286426]
-
Szeged a fost depus de către Societatea Maghiară VATI pentru Dezvoltare Regională și Utilitate Publică Urbană în parteneriat transfrontalier cu Primăria Timișoara, finanțarea fiind aprobată în iunie 2005. La începutul acestei săptămâni, o delegație a Primăriei timișorene, condusă de dna Aurelia Junie, șef Serviciu Dezvoltare și Integrare Europeană, s-a aflat la Primăria Szeged cu ocazia lansării info-terminalelor cu ecran tactil. Dl primar Gheorghe Ciuhandu ne-a informat că proiectul prevede realizarea și montarea a zece infochioșcuri în Szeged care, împreună cu cele
Agenda2006-26-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/285097_a_286426]
-
izvor, dac-a ajuns la țel? Iată-l, se-nclină spre frumoasa adormită: Dar tresărind, se trage înapoi, ezită. XXI. Fiindcă se-ntreabă: cine-i dă tărie? I-a dat-o chipul dragei lui din totdeauna, Cu care se-nsoțise din junie, De-acolo-i focul care-i împreună; Când își pierduse orice vitejie, Din amintirea ei vlaga se-adună. Deodată își dă seama și, ușor, S-a și retras din cercul vrăjitor. XXII. Din nou la masă-așterne la scrisoare: „De casă-aproape
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
concertată. În 7 aprilie, delegația germană s-a întâlnit cu primarul Timișoarei, dl Gheorghe Ciuhandu, cu directorii direcțiilor Economică, Patrimoniu și Urbanism, dnii Adrian Bodo, Nicușor Miuț, Radu Radoslav, și șefa Serviciului de Dezvoltare Locală și Integrare Europeană, doamna Aura Junie, pentru a analiza oportunitățile de finanțare locale pentru acest proiect. În vederea întocmirii studiului de oportunitate pentru reabilitarea clădirilor istorice, oaspeții germani s-au deplasat pe teren, în cartierele Fabric, Cetate și Iosefin, pentru a discuta direct cu cei care locuiesc
Agenda2005-15-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283578_a_284907]
-
Pentru a simți pe viu pulsul orașului și pentru a vizualiza elementele de bază propuse de tema de studiu, coordonatorii de proiect de la Universitatea din Milano au făcut o vizită de câteva zile la Timișoara. După cum aprecia doamna arh. Aura Junie, șef al Serviciului Dezvoltare și Integrare Europeană din cadrul Primăriei, rezultatele studiului demonstrează că specialiștii italieni au reușit să surprindă specificul structurii urbane timișorene și au studiat profund documentațiile oferite de Primărie, motiv pentru care proiectul prezentat a rezolvat cele mai multe dintre
Agenda2005-48-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284432_a_285761]
-
A capella îți mai cântă ba Viorella, fie Nella, dar la Aachen e departe, luăm pe Augustin din carte și pe Trakl, da, din moarte, bun prieten cu o mierlă, și-un egrete, ca subretă. S-a risipit tot aurul juniei, noi nu mai plângem, ciocârlie, iar tu revii, tu, pasăre nebună, străbunii mormăie - nu-i bună, când muribunzii-ncet se tânguie, când pepenii din sud se pârguie ( sic!), mai am și eu un pic, o viață, desigur, voi pleca de
A CAPELLA ÎŢI MAI CÂNTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361998_a_363327]
-
transformând ficțiunea în figură romanescă, prinsă în pluralul propriului poem.Un travaliu a cărei poveste este repovestită de Poet. Acest fenomen în regăsim și în”Amorul unei marmure “, în care poetul își destăinuie iubirea: “Și te iubesc, copilă, cum repedea junie Iubește-n ochi de flacări al zilelor noroc, Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie Un ocean de foc.” Și în “Geniu pustiu” îl regăsim pe Eminescu, această lucrare este mai mult decât un roman, nucleu al crezului artistic eminescian
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
că ni s-a șters din minte, căci altele și altele stăteau la rînd să ni se rostogolească în cale. După vreo 4-5 ani, ne aflam pe străzile aglomerate din Șcheii Brașovului privind cu nesaț ceremonia somptuoșilor călăreți, frumos numiți Junii Brașovului. În locul unde ne aflam era înghesuială mare. Printre mulțime am văzut o femeie dând din coate să-și facă loc și ajungând la noi, a prins mâna lui Lanu, i-a sărutat-o, apoi cu glasul tremurat i-a
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
Anca Șirghie - Radu Stâncă, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu ; Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginti ; Sandu Șindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului.; Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco, Fiziografia lui Eminescu ; Prof. Sebastian Doreanu - Prezentare de carte: Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca Șirghie ; Lia Lungu, interpret de muzică tradițională, New York - Timișoara - Ritualuri de nuntă, moment artistic; Pr. Prof. Univ. Dr.
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
prima de după sărbătoarea Paștelui, junii coboară călare în cetate, trec pe la vătaf, armaș mare și armaș mic (serje), după care se îndreaptă spre Piața Prundului, unde preotul paroh le sfințește steagurile. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Junii fac un popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a înviat!”, apoi coboară pe str. Mureșenilor până la Bdul. Eroilor, trec de Poarta Șchei, îndreptându-se spre
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Brașovului [Corola-blog/BlogPost/100842_a_102134]
-
kana śunde, hen savri lumă kodă line pen pala lesθe. Aćhino o mulo korkorri, avino o lahos k-o bojeri, djas leș śtaren-panʒen, kidă mulo sar isjas, pa uxtadas o al trejilă kïzajis-da. paramica vakerzi o Tuluśisθar o Tinʒirăsqo and-i junia 2012 Haj te ćitisaras ame-da șo vakerla amenqe o Domnos and-i Biblia, k-o Habari o Laćho pal-o Matej (o śoro 5, 33-48) ! rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: O PAPINAQO / CEL CU GAȘCA / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
Anca Șirghie - Radu Stâncă, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu ; Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginti ; Sandu Șindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului.; Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco, Fiziografia lui Eminescu ; Prof. Sebastian Doreanu - Prezentare de carte: Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca Șirghie ; Lia Lungu, interpret de muzică tradițională, New York - Timișoara - Ritualuri de nuntă, moment artistic; Pr. Prof. Univ. Dr.
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
Cocea a surprins de două ori pe lectorii și martorii vieții noastre literare: în locul unor icoane tulburi și a unui mediu realist, o imagină aproape legendară, a unor vremi de poetică patriarhalitate, cu oameni înțelepți chiar dacă au trecut prin iadurile juniei sau, poate, tocmai de aceea, și totul scris cu reținere și eleganță, într-un stil calm, de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la o nobilă altitudine. PERPESSICIUS SCRIERI: Copil din flori, București, 1898; Poet-poetă, pref. Grigore Pișculescu, București, 1898; Spre
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
ori nu... Cine mi-a spus Că viața-i vis, că gloria-i minciună? Cine mi-a spus c-o pulbere sîntem? Ba mai puțin ca pulberea... o umbră. La leagănu-i cîntatu-s-a bătrâne Povești de împărați și strălucire... Și în junia mea mă lăudau Dacă-nvingeam în lupte eu pe tineri.. Războaiele-mi poeții le-au cântat, Poporul le-a cîntat-o după ei... O lume m-a-nșelat... o lume-ntreagă, Chiar maica... ah, fii blestemată! Căci m-a născut și m-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sta, Dar n-oi vorbi nimica. Nu vă voi supăra. Eu v-am fost ca un tată..., eu v-am ținut în brață, Eu v-am iubit ca ochii, ca țara, ca viața. Și cu povești bătrâne v-am îndulcit junia. Eu, Arbore, portarul... Dar omul în Domnie Se schimbă. Nu întreabă de cel bătrân de zile, Căci la bătrâni e slab capul, gândirile copile. Stntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot bate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bătrînii?... Că v-am fost ca un tată, că v-am țintit în brațe, Că v-am iubit ca ochii din cap, ce însemnează? ȘT[EFAN] 20 Că m-ai iubit... (în sine) Dar astăzi? ARB[ORE] V-am îndulcit junia Eu, Arbore portarul... Dar omul în domnie Se schimbă. Nu întreabă de cel bătrân de zile, Căci capu-i slab la dânșii, gîndirile-s copile, {EminescuOpVIII 158} Sîntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vru să poarte, Acei umeri voit-au să duc-a lumei soarte Și azi pe cap el are un negru comanac, Pe umerii lui trențe ș-o rasă de șiac. Se-ntoarse apoi foaia. Cu greață și scârbire, Dup-o junie vană, el merse-n mănăstire; Îi păru-atunci că lumea e toată joc de cărți; El capul și-l cufundă-ntr-a lumei sfinte cărți. Pe murii în risipă o candelă subțire Ardea-n a lui chilie negrită-n părăsire; Pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai tânăr, tot ce-am cântat mai dulce] Se -ncheagă-n raza lunei ce-n nori vrea să se culce Și corp de-argint îi face ființei aeriane. MAG[UL] Nebun ești ori lunatec?... Ce-s aste gânduri vane? E flacăra juniei, e setea de amor! Îngerul tău e-o rază și corpul ei un nor? E o închipuire nedemnă va să zică. În tine e un demon - în nori nu e nimică. Tu împopulezi marea cu suflete mărețe Și stelele de cântec le
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi amor o botezarăți Și să vă feriți de dânsul de a pururi vă jurarăți. Eu am visat, nepoțică, încă și mai multe poate Decât tine, decât dânsul, [însă] cu aceste toate Eu îți spun că acel [tînăr] ce-n junie mi-a jurat Un amor fără de capăt jurământul n-au călcat Și, atuncea când bătrânul pe vecie-au adormit, Eu numai știam în mine cât de mult m-a fost iubit. {EminescuOpVIII 342} [ANA] O escepție, mătușă [MĂTUȘA] O escepție
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din caracterul ei spețial. În linia a doua tempoul se individualiză înăuntrul dramei, și adică după caracterele deosebitelor figuri. Firește că aici distincțiunile și nuanțele sânt și mai multe. Antitezele vârstei mature și bătrâne pe de-o parte, a repedei junii pe de alta, a circumspecțiunii și a pasionabilității, a melancoliei și a sațului de viață pe de-o parte, a setei de viață și a puterei de acțiune pe de alta, toate aceste antiteze cer un tempo deosebit, care să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vestrae Bukuresti 23 X-bris S.V: 1724 Humil<lim<us et Oblig<atissi<mus Jo. Nicolaus Maurocordatus de Scarlatti II Ill-mo et Ecc-mo Sig-r P-ne Col.-mo Dat 9 Nov O.S. 1728 Rec 25 Jan N.S. Resp. 15 Junii Ben che alquanto tempo fa, sono privo della conversatione di V. Ecc-a non di meno dalla memoria mia non ha mancata l’idea della riverita sua persona, che essendo impressa nella mia mente, non sarà per scancellar si mai quantunque
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Misterele nopții. Colaborarea poetului continuă în anul următor cu alte două poezii (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie și La Heliade), în anul 1868 cu încă două (La o artistă și Amorul unei marmure), iar în anul 1869 cu Junii corupți și Amicului F.I. Alte poezii Eminescu va mai da în 1883 (S-a dus amorul..., Când amintirile..., Adio, Ce e amorul?, Pe lângă plopii fără soț, Și dacă...). În 1885 Vulcan îi publică Din noaptea. Din 1883, anul îmbolnăvirii poetului
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
populară. Pentru valoarea sa estetică și pentru caracterul național, folclorul se cuvine să fie principala sursă de inspirație a unui scriitor. Familiarizat cu metodele istoriei literare, S. studiază originea și evoluția creației populare, pe specii. Poezia a apărut în faza „juniei” omenirii, iar „poeticitatea românilor” este moștenită pe de o parte de la romani, pe de altă parte este determinată de mediul geografic. „Legendele mitice”, adică basmele, descind din mituri străvechi, ariene, originare din Asia și evoluează spre „narațiuni epice”, tot mai
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]